Sunteți pe pagina 1din 58

PROIECT

Dinamica Aparatelor de Zbor

Titular curs: Student:


Prof. Doctor Ing. Chelaru Viorel Dirlau Marta-Elena
Indrumator proiect:
Prof. Doctor Ing. Pana Valentin Grupa: 945
CUPRINS

DESCRIEREA PACHETULUI DE CALCUL .................................................................................................6

MODULUL DE PROIECTARE........................................................................................................................6
MODULUL DE ANALIZA ............................................................................................................................7

ORGANIZAREA GENERALA A APARATULUI DE ZBOR ............................................................................8

PREZENTAREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLE: ..............................................................................................8


SCHITA .............................................................................................................................................. 15

CARACTERISTICI AERODINAMICE ......................................................................................................16

ELEMENTE GEOMETRICE ALE FUSELAJULUI...................................................................................................16


TERMENII COEFICIENTULUI FORTEI AXIALE CX .............................................................................................. 18
TERMENII COEFICIENTILOR FORTELOR NORMALE CY, CZ ................................................................................. 19
TERMENII COEFICIENTILOR MOMENTELOR DE TANGAJ CM............................................................................... 19
TERMENII COEFICIENTULUI MOMENTULUI DE RULIU CL................................................................................... 19
DIAGRAME ALE COEFICIENTILOR AERODINAMICI ........................................................................................... 20
COEFICIENTUL FORTEI AXIALE LA INCIDENTA NULA (CX0) .........................................................................................20

MODELUL LINIAR CU COMENZI BLOCATE .......................................................................................... 29

DETERMINAREA MATRICILOR DE STABILITATE SI COMANDA ............................................................................. 29


DIAGRAME CU PRINCIPALI INDICI DE CALITATE AI ZBORULUI............................................................................. 31

SINTEZA SI ANALIZA SISTEMULUI DE DIRIJARE PE MODELUL LINIARDECUPLAT PE CANALE ................. 46

RASPUNSURI IN TIMP LA INTRARI.............................................................................................................. 49


ANALIZA IN FRECVENTA. DIAGRAME BODE. DIAGRAME NYQUIST .................................................................51

ANEXE ............................................................................................................................................. 52
DESCRIEREA PACHETULUI DE CALCUL
Fiecare model contine trei module, anume:

-modulul de proiectare,dispus în directorul \mod...\AER, care, pornind de la caracteristicile


geometrice ale configuraţiei, generează caracteristicile aerodinamice şi de masă ale acesteia.

-modulul de analiza liniară, care, prelucrând caracteristicile de aerodinamică şi de masă,


realizează calculul derivatelor de stabilitate si a indicilor de calitate a zborului. Acest modul este
dipus în directorul \mod....\ANA.

-modulul de simulare a zborului permite simularea zborului dirijat, utilizand metoda de dirijare
specifica fiecarui model in parte.Pentru aceasta se utilizeaza ecuatiile miscarii generale si
relatiile de dirijare in foma neliniara. Cu ajutorul acestui modul de calcul dupa analiza si sinteza
sistemului de comanda se poate rezolva ultima parte a temei: Simularea zborului pe model
nelinar, analiza sumara a performantelor aparatului.Modulul este dispus in
directorul\mod...\SIM.

Modulele de calcul sunt interconectate, fişierele de ieşire ale unuia reprezentând datele de
intrare în alt modul, putându-se astfel evidenţia cu usurinţă influenţa unei mărimi primare, cum
ar fi o mărime geometrică sau de masă, asupra unor parametrii finali, cum ar fi performanţele
de zbor.

Pe lângă cele 3 module principale de calcul, pentru realizarea aplicaţiilor s-au mai utilizat
biblioteca grafică [X10] şi bibliotecile de calcul [X9] ce conţin rutine generalizate care se
utilizează în comun cu alte aplicaţii, precum şi bibliotecile matematice [X6] şi [X7] ce conţin
rutine generale de calcul matematic .Rădăcina comuna a tuturot acestor aplicaţii este directorul
MODELE.

Modulul de proiectare

Modulul de proiectare conţine următoarele rutine: AER-programul principal de calcul


aerodinamic care asamblează suprafeţele aerodinamice cu fuselajul tinând cont de
interferenţele suprafaţă – fuselaj şi asigură ieşirea prin fişierul DCOEFA.REZ ce conţine
derivatele de translaţie ale coeficienţilor aerodinamici cu mărimi de referinţă, conform
standardului [X1] într-un triedru cu originea în vârful configuraţiei, cu axa x orientată în spate.
În paralel, este generat şi fişierul DCOFAM.Rez ce conţine derivatele de translaţie ale
coeficienţilor aerodinamici cu mărimi de referinţă conform standardului [X2], într-un triedru cu
originea în centrul de masă, cu axa x orientată în faţă. Pe langă fişierul cu caracteristicile
aerodinamice mai este construit fişierul Geo.Dat care furnizează sintetic principalele mărimi
geometrice utilizate ulterior pentru simularea zborului şi la analiza indicilor de calitate.
Totodată, programul furnizează caracteristicile masice ale aparatului care sunt grupate în
fişierul MEC.DAT. Rutinele pentru calculul caracteristicilor aerodinamice ale suprafeţei izolate,
ale fuselajului izolat şi pentru interferenţe sunt organizate în biblioteca SANDIA.LIB, care se
găseşte în directorul cu acelaşi nume. Datele de intrare, reprezentând mărimile geometrice ale
elementelor izolate şi ale ansamblului sunt conţinute în fişierele cu extensia Geo, cum ar fi:
ARIPA.GEO, FUSELAJ.GEO, ANS.GEO, CARMA.GEO,DESTAB.GEO. Numerele Mach la care se
efectuează calculul sunt conţinute în fişierul MACH.INP. Caracteristicile masice sunt introduse in
fisierul MEC.DAT, care contine masele, centrele de masa si momentele de inertie
corespunzatoare moemntului initial cand aparatul de zbor este complet incarcat si sfarsitul
zborului cant aparatul este fara combustibil. Fisierul MEC.DAT este citit atat in sectiunea de
analiza cat si in cea de simulare.

Pe langă fişierele de ieşire aerodinamică prezentate la început, programul principal mai


furnizează fişiere de control conţinând caracteristicile aerodinamice pentru elemente izolate:
ARIPA.REZ,FUSELAJ.AER şi fişiere de reprezentare grafică D1.REZ, D2.REZ etc. Modulul are
atasată şi o interfaţă de tip dialog care facilitează introducerea datelor geometrice, a numerelor
Mach şi a parametrilor de masă. La execuţie, modulul realizează o vizualizare de control a
configuraţiei, precum şi diagrama rezervei de stabilitate statică în plan longitudinal şi lateral.
Vizualizările sunt construite cu ajutorul bibliotecii grafice GR.LIB.

Modulul de analiza

Modulul de simulare a zborului permite determinarea parametrilor mişcării autonome a


aparatului de zbor, prin integrarea numerică a ecuaţiilor mişcării generale. Aplicaţia este
structurată astfel: SIM-program principal care asigură controlul rutinelor de lucru şi ieşirea în
fişierul REZ.DAT, precum şi mesaje pe ecran; F-rutina principală care permite calculul
derivatelor sistemului de ecuaţii apelând la rândul ei o serie de rutine de lucru. PILOT- care
furnizează bracajele de comandă;AERCOF- rutina de generare a coeficienţilor aerodinamici prin
interpolare liniara,GAZCOF, MEC,ATM,CIT,FIX,PAM. Aplicaţia lucrează cu biblioteca SANDIA,
care asigură în principal algoritmul de integrare care este de tip predictor-corector, cu pas
variabil. Fişierele de intrare necesare sunt din modulul de proiectare: GEO.DAT ,MEC.DAT
,DCOEFA.REZ, PART.DAT.

Simularea zborului se poate face in conditii normale sau sub influenta diferitilor factori
perturbatori cum ar fi: vant uniform pe trei directii;zgomot la traductori.

La executia modulului realizeaza diagrame parametrice cu principalele marimi obtinute prin


simulare in functie de timp. Vizualizarile sunt construite cu ajutorul bibliotecii grafice GR.LIB.

Pentru utilizarea modulului de simulare se completeaza fisierul de intrare PART.DAT ce contine


conditiile initiale si parametrii de simulare cu particularizari pentru fiecare aplicatie in parte.
Iesirea de control este prin fisierul RED.DAT.
ORGANIZAREA GENERALA A APARATULUI DE ZBOR
Prezentarea principalelor subansamble:

a) Ansamblul:

DIST. DE LA VF. FUSELAJ LA B.A. AL CORZII LA INC. CIRMA


[METRI]

0.275

DIST. DE LA VF. FUSELAJ LA B.A. AL CORZII LA INC. ARIPA


[METRI]

2.253

DIST. DE LA VF. FUSELAJ LA B.A. AL CORZII LA INC. DESTAB


[METRI]0.935

0.0 !!!!!!!!!!!!

DIST. DE LA VF. FUSELAJ LA B.A. AL CORZII LA INC. STABIL


[METRI]

0.0

UNGHIUL DE CALAJ AL ARIPII [GRADE]

0.0

ALTITUDINEA DE CALCUL [METRI]

1000.0

b) Aripa:

COARDA LA INCASTRARE [METRI]


0.75

COARDA LA EXTREMITATE [METRI]

0.36

ANVERGURA [METRI] 1.239/1.143

0.79

UNGHIUL DE SAGEATA IN B.A. [GRADE]

45.

GROSIMEA MAX. IN SECT. LA INCASTRARE [METRI]

0.035

GROSIMEA MAX. IN SECT. LA EXTREMITATE [METRI]

0.01

POZITIA GROSIMII MAXIME FATA DE B.A. IN SECT. LA


INCASTRARE [METRI]

0.31

POZITIA GROSIMII MAXIME FATA DE B.A. IN SECT. LA


EXTREMITATE [METRI]

0.12

UNGHIUL PROFILULUI IN B.A. [GRADE]

3.22

UNGHIUL PROFILULUI IN B.F. [GRADE]

2.82

POZITIA AXEI DE ROTATIE ELERON DE LA VIRVUL ELERONULUI


0.01

UNGHI SAGEATA BORD ATAC ELERON [GRADE]

0.0

SEMIANVERGURA ELERON [1 CONSOLA [METRI]]

0.200

COARDA MEDIE AERODINAMICA ELERON [METRI]

0.07

YCMA ELRON [DE LA AXUL FUSELAJULUI [METRI]]

0.4

DISTANTA LA SARNIERA [METRI]

0.0

c) Carma:

COARDA LA INCASTRARE [METRI]

0.300

COARDA LA EXTREMITATE [METRI]

0.120

ANVERGURA [METRI]

0.450

UNGHIUL DE SAGEATA IN B.A. [GRADE]

30.

GROSIMEA MAX. IN SECT. LA INCASTRARE [METRI]


0.021

GROSIMEA MAX. IN SECT. LA EXTREMITATE [METRI]

0.005

POZITIA GROSIMII MAXIME FATA DE B.A. IN SECT. LA


INCASTRARE [METRI]0.2

0.150

POZITIA GROSIMII MAXIME FATA DE B.A. IN SECT. LA


EXTREMITATE [METRI]

0.06

UNGHIUL PROFILULUI IN B.A. [GRADE]

5.

UNGHIUL PROFILULUI IN B.A. [GRADE]

5.

POZITIA AXEI DE ROTATIE ELERON DE LA VIRVUL ELERONULUI

0.0

UNGHI SAGEATA BORD ATAC ELERON [GRADE]

0.0

SEMIANVERGURA ELERON [1 CONSOLA [METRI]]

0.0

COARDA MEDIE AERODINAMICA ELERON [METRI]

0.0

YCMA ELRON [DE LA AXUL FUSELAJULUI [METRI]]


0.0

DISTANTA LA SARNIERA [METRI]

0.0

d) Fuselaj:

LUNGIMEA FUSELAJULUI [METRI]

3.00

DIAMETRU FUSELAJULUI (D) [METRI]

0.410

DIAMETRU FUSELAJULUI IN DREPTU CARMEI (D) [METRI]

0.380

FORMA VIRFULUI (IVIRF)

FORMA PARTII POSTERIOARE (IPOST)

LUNGIMEA VIRFULUI [METRI]

0.690

LUNGIMEA PARTII POSTERIOARE [METRI]

0.500

RAZA DE ROTUNJIRE A VIRFULUI (RV) [METRI] !!! IVIRF=1, 4 =>


RV=0.0

0.150
RAZA SECT TERMINALE (RP) [METRI] !!! IPOST=1 =>
RP=R=D/2.///0.327

0.205

e) Destabilizator:

COARDA LA INCASTRARE [METRI]

0.22

COARDA LA EXTREMITATE [METRI]

0.05

ANVERGURA [METRI]

0.248

UNGHIUL DE SAGEATA IN B.A. [GRADE]

51.5

GROSIMEA MAX. IN SECT. LA INCASTRARE [METRI]

0.0085

GROSIMEA MAX. IN SECT. LA EXTREMITATE [METRI]

0.001

POZITIA GROSIMII MAXIME FATA DE B.A. IN SECT. LA


INCASTRARE [METRI]

0.155

POZITIA GROSIMII MAXIME FATA DE B.A. IN SECT. LA


EXTREMITATE [METRI]

0.025

UNGHIUL PROFILULUI IN B.A. [GRADE]


4.

UNGHIUL PROFILULUI IN B.F. [GRADE]

5.

POZITIA AXEI DE ROTATIE ELERON DE LA VIRVUL ELERONULUI

0.0

UNGHI SAGEATA BORD ATAC ELERON [GRADE]

0.0

SEMIANVERGURA ELERON [1 CONSOLA [METRI]]

0.0

COARDA MEDIE AERODINAMICA ELERON [METRI]

0.0

YCMA ELRON [DE LA AXUL FUSELAJULUI [METRI]]

0.0

DISTANTA LA SARNIERA [METRI]

0.0
Schita
CARACTERISTICI AERODINAMICE
Elemente geometrice ale fuselajului

Fig. 1.1. Elementele geometrice ale fuzelajului

Fig. 1.2. Sectiunea terminala a fuzelajului


In baza marimilor geometrice principale se pot pune in evidenta o serie de marimi geometrice
adimensionale utile in calculele de aerodinamica: alungirea, alungirea varfului, alungirea
portiunii cilindrice, alungirea partii posterioare, raza de rotunjire a varfului adimensionalizata.
Pentru calculul unghiurilor de inclinare se pot utiliza relatiile:

In calculele de aerodinamica mai intervin o serie de suprafete si volume.Considerand ca varful


are forma conica, in continuare dam pentru acestea relatii simplificate de calcul. Astfel, aria
proiectiei cilindrice se poate determina cu relatia:

Pozitia centrului acesteia fata de varful fuselajului fiind data de:

Aria laterala a fuselajului este data de:


Termenii coeficientului fortei axiale Cx

Cx0a- coeficientul fortei axiale la incidenta nula (activ)

Cx0p- coeficientul fortei axiale la incidenta nula (pasiv)

Cx0pasiv =Cx0activ +Cx0

Cx2a - derivata a doua a coeficientului forţei axiale în raport cu incidenţa în primul plan
(incidenţa)

Cx2a- derivata a doua a coeficientului forţei axiale in raport cu incidenţa în al doilea plan (
glisada)

Cx2dm - derivata a doua a coeficientului forţei axiale în raport cu bracajul de tangaj

Cx2dl- derivata a doua a coeficientului forţei axiale in raport cu bracajul de ruliu

Cx2dp - derivata a doua a coeficientului forţei axiale in raport cu bracaj de direcţie


Cxa - derivata de ordinul întâi a coeficientului forţei axiale in raport cu incidenţa

Termenii coeficientilor fortelor normale Cy, Cz

Cz0 =SAfACzAKAcA cos+SOfOCzOKOcO

Cza - derivata coeficient normal pe primul plan cu incidenţa

Czdm - derivata coeficient normal pe primul plan cu bracajul de profundor

Cz = −SOfOCzOKOO

Termenii coeficientilor momentelor de tangaj Cm

Cma - derivata coeficient de tangaj cu incidenţa

Cm3a - Derivata de ordin trei a coeficientului momentului de tangaj cu incidenta

Cmdm- derivata coeficient de tangaj cu bracajul de profundor

Cm = −SOfOCmOKOO

Cma1 - derivata coeficient de tangaj cu incidenţa nestaţionară

Termenii coeficientului momentului de ruliu Cl

Clp - derivata coeficientului de ruliu cu viteza in ruliu


Cldl - derivata coeficientului de ruliu cu bracajul de eleron

Cl = −SAfACzAKAA yFA

Diagrame ale coeficientilor aerodinamici

Pornind de la calculul termenilor pe elemente izolate şi de la termenii de interferenţă, impunând o


dezvoltare polinomială a coeficienţilor aerodinamici în jurul mişcării de bază, vom căuta în continuare să
determinăm termenii acestei dezvoltări pentru o configuraţie normală .

Termeni aerodinamici în triedrul configuraţie.

Conform prevederilor standardului [X1] vom considera un triedru aerodinamic drept, cu originea în
vârful configuraţiei, cu axa Xa orientată spre partea posterioară a configuraţie, cu axa Za orientată în sus.

Coeficientul fortei axiale la incidenta nula (Cx0)

Termenii coeficientului fortei axiale Cx .Un prim termen al coeficientului forţei axiale este coeficientul
forţei axiale la incidenţa nulă (activ)- a11a .În program este notat Cx0a.

Pornind de la termenii pe elemente izolate şi de la termenii de interferenţă se obtine:


Cx0a

Mach =[ 0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00


0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01...
0.1300000E+01 0.1400000E+01 0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01
0.2000000E+01 0.2100000E+01 0.2200000E+01];

Cx0A =[ 0.1711454E+00 0.1527996E+00 0.1420908E+00 0.1349242E+00 0.1291681E+00


0.1199945E+00 0.2181007E+00 0.3170357E+00 0.4308292E+00...
0.4611497E+00 0.4912493E+00 0.5042161E+00 0.5271865E+00 0.5371229E+00 0.5408706E+00
0.5446822E+00 0.5492684E+00 0.5542196E+00];

plot(Mach,Cx0A);
title('Coeficientul fortei axiale la incidenta nula'); xlabel('Mach');
ylabel('Cx0A');
Mach =[ 0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00
0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01...
0.1300000E+01 0.1400000E+01 0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01
0.2000000E+01 0.2100000E+01 0.2200000E+01];
Cx0P =[0.2934930E+00 0.2826112E+00 0.2758846E+00 0.2716696E+00 0.2687976E+00
0.2681435E+00 0.3077971E+00 0.3782085E+00 0.4817487E+00...
0.5041546E+00 0.5280262E+00 0.5360105E+00 0.5516148E+00 0.5587907E+00 0.5602223E+00
0.5620738E+00 0.5649878E+00 0.5685026E+00];
plot(Mach,Cx0P);
xlabel('Mach');
ylabel('Cx0p');
Obs. Cele doua grafice Cx0a si Cx0p difera datorită turbulenţelor.

• Termenul coeficientului fortei axiale induse (derivate a doua cu incidenta)

Mach =[0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00


0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01 0.1300000E+01 0.1400000E+01
0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01 0.2000000E+01 0.2100000E+01
0.2200000E+01];
Cx2a =[0.9931149E+01 0.1000764E+02 0.1012558E+02 0.1043857E+02 0.1076484E+02
0.1120784E+02 0.1209361E+02 0.1440993E+02 0.1474794E+02 0.1720184E+02 0.1694401E+02
0.1650645E+02 0.1559126E+02 0.1509202E+02 0.1458090E+02 0.1408228E+02 0.1357664E+02
0.1308954E+02];
plot(Mach,Cx2a);
title('Termenul coeficientului fortei axiale induse (derivate a doua cu incidenta');
xlabel('Mach');
ylabel('Cx2a');
• Derivata coeficientului fortei normale in raport cu unghiul de incidenta

Mach =[0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00


0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01 0.1300000E+01 0.1400000E+01
0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01 0.2000000E+01 0.2100000E+01
0.2200000E+01];
Cza=[0.1906871E+02 0.1912165E+02 0.1920242E+02 0.1949962E+02 0.1978010E+02 0.1994462E+02
0.2051837E+02 0.2318898E+02 0.2325980E+02 0.2277007E+02 0.2212088E+02 0.2139451E+02
0.2008180E+02 0.1937569E+02 0.1865763E+02 0.1795856E+02 0.1726979E+02 0.1661672E+02];
plot(Mach,Cza);
title('Derivata coeficientului fortei normale in raport cu unghiul de incidenta');
xlabel('Mach');
ylabel('Cza');
• Derivata coeficientului momentului de tangaj cu incidenta

Mach =[0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00


0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01 0.1300000E+01 0.1400000E+01
0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01 0.2000000E+01 0.2100000E+01
0.2200000E+01];
Cma =[ -0.1049625E+02-0.1052943E+02-0.1057854E+02-0.1068121E+02-0.1078877E+02-
0.1103819E+02-0.1146147E+02-0.1307417E+02-0.1336987E+02 -0.1315698E+02-0.1283152E+02-
0.1249645E+02-0.1178822E+02-0.1130008E+02- 0.1077672E+02-0.1026586E+02-0.9787207E+01-
0.9319095E+01];
plot(Mach,Cma);
• Derivata coeficientului fortei normale cu bracajul de profundor

Mach =[0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00


0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01 0.1300000E+01 0.1400000E+01
0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01 0.2000000E+01 0.2100000E+01
0.2200000E+01];
Czdm=[0.1739381E+01 0.1747215E+01 0.1760073E+01 0.1779180E+01 0.1805097E+01
0.1883327E+01 0.1930038E+01 0.2362357E+01 0.2246373E+01 0.2153797E+01 0.2035605E+01
0.1849779E+01 0.1538455E+01 0.1444644E+01 0.1365667E+01 0.1287421E+01 0.1209591E+01
0.1148714E+01];
plot(Mach,Czdm);
title('Derivata coeficientului fortei normale cu bracajul de profundor');
xlabel('Mach');
ylabel('Czdm');
• Derivata coeficientului momentului de tangaj cu bracajul de profundor

Mach =[0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00


0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01
0.1300000E+01 0.1400000E+01 0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01
0.2000000E+01 0.2100000E+01 0.2200000E+01];
Cmdm=[ -0.3932557E-01-0.4030713E-01-0.4223144E-01-0.4501304E-01-0.4878012E-01-0.5965946E-
01-0.7575010E-01-0.1291516E+00-0.1213384E+00 -0.9802864E-01-0.8318350E-01-0.8431912E-01-
0.5968608E-01-0.4490612E-01-0.3100137E-01- 0.1876907E-01-0.8134241E-02 0.1922792E-02];
plot(Mach,Cmdm);
• Derivata coeficientului momentului de ruliu cu bracajul de eleron

Mach =[0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00


0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01 0.1300000E+01 0.1400000E+01
0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01 0.2000000E+01 0.2100000E+01
0.2200000E+01]; Cldl=[-0.5688458E+00-0.5707672E+00-0.5736140E+00-0.5776010E+00-
0.5828731E+00- 0.5976847E+00-0.6204524E+00-0.1768242E+00-0.1795707E+00 -0.1752358E+00-
0.1696693E+00- 0.1644852E+00-0.1547928E+00-0.1481261E+00- 0.1410143E+00-0.1341060E+00-
0.1274387E+00- 0.1209243E+00];
plot(Mach,Cldl);
MODELUL LINIAR CU COMENZI BLOCATE
Determinarea matricilor de stabilitate si comanda
Diagrame cu principali indici de calitate ai zborului

Mach=[0.1000000E+00 0.2000000E+00 0.3000000E+00 0.4000000E+00 0.5000000E+00


0.7000000E+00 0.9000000E+00 0.1100000E+01 0.1200000E+01 0.1300000E+01 0.1400000E+01
0.1500000E+01 0.1700000E+01 0.1800000E+01 0.1900000E+01 0.2000000E+01 0.2100000E+01
0.2200000E+01];

• Factorul de amortizare a perturbatiei

CSm_activ=[0.1232412E+00 0.1233386E+00 0.1255581E+00 0.1314693E+00 0.1357503E+00


0.1294081E+00 0.1274086E+00 0.1371544E+00 0.1293067E+00 0.1262526E+00 0.1233324E+00
0.1189285E+00 0.1131533E+00 0.1130429E+00 0.1139985E+00 0.1154089E+00 0.1161913E+00
0.1181199E+00];
figure
plot(Mach,CSm_activ);

CSm_pasiv=[0.1311049E+00 0.1314614E+00 0.1414476E+00 0.1515056E+00 0.1588506E+00


0.1457236E+00 0.1407252E+00 0.1492885E+00 0.1369560E+00 0.1328772E+00 0.1292117E+00
0.1236454E+00 0.1168507E+00 0.1173496E+00 0.1194408E+00 0.1223294E+00 0.1245516E+00
0.1287187E+00];
figure
plot(Mach,CSm_pasiv);

• Factorul de comanda in tangaj

kod_activ=[0.7268885E-01 0.1457171E+00 0.2293939E+00 0.3373045E+00 0.4482857E+00


0.5726288E+00 0.6912836E+00 0.9357677E+00 0.8578671E+00 0.8782401E+00 0.8821500E+00
0.8197386E+00 0.7625255E+00 0.7964040E+00 0.8526313E+00 0.9150867E+00 0.9694600E+00
0.1055060E+01];
plot(Mach,kod_activ);
kod_pasiv=[0.8636260E-01 0.1737630E+00 0.3119932E+00 0.4785884E+00 0.6551099E+00
0.7742922E+00 0.8996761E+00 0.1178948E+01 0.1026899E+01 0.1039492E+01 0.1036017E+01
0.9503679E+00 0.8765806E+00 0.9260292E+00 0.1010409E+01 0.1110450E+01 0.1203883E+01
0.1354227E+01];
plot(Mach,kod_pasiv);

• Constanta de timp in tangaj

Tm_activ=[0.1005055E+01 0.5013829E+00 0.3356142E+00 0.2586126E+00 0.2103800E+00


0.1392655E+00 0.1024194E+00 0.7572005E-01 0.6441718E-01 0.5901457E-01 0.5487600E-01
0.5091126E-01 0.4565083E-01 0.4482704E-01 0.4471438E-01 0.4494086E-01 0.4511078E-01
0.4581033E-01];
plot(Mach,Tm_activ);

Tm_pasiv=[0.1234724E+01 0.6169759E+00 0.4256118E+00 0.3346182E+00 0.2761651E+00


0.1758156E+00 0.1268467E+00 0.9226784E-01 0.7651221E-01 0.6970102E-01 0.6456104E-01
0.5951108E-01 0.5313657E-01 0.5247616E-01 0.5284350E-01 0.5374481E-01 0.5457383E-01
0.5634400E-01];
plot(Mach,Tm_pasiv);
• Constanta de timp a aparatului de zbor

Tom_activ=[0.1016584E+02 0.5065800E+01 0.3261642E+01 0.2360364E+01 0.1856355E+01


0.1289332E+01 0.9625810E+00 0.6866400E+00 0.6143512E+00 0.5776615E+00 0.5506999E+00
0.5265733E+00 0.4935499E+00 0.4877915E+00 0.4861183E+00 0.4861380E+00 0.4867502E+00
0.4890005E+00];
plot(Mach,Tom_activ);

Tom_pasiv=[0.1254570E+02 0.6249787E+01 0.3747337E+01 0.2706378E+01 0.2127372E+01


0.1477563E+01 0.1103759E+01 0.7884429E+00 0.7053899E+00 0.6627401E+00 0.6315417E+00
0.6041325E+00 0.5659003E+00 0.5589211E+00 0.5566096E+00 0.5562633E+00 0.5566183E+00
0.5588324E+00];
plot(Mach,Tom_pasiv);
• Timpul de amortizare in tangaj

Tam_activ=[0.1877802E+02 0.9360224E+01 0.6154762E+01 0.4529404E+01 0.3568448E+01


0.2477980E+01 0.1850970E+01 0.1271208E+01 0.1147087E+01 0.1076303E+01 0.1024522E+01
0.9856976E+00 0.9289603E+00 0.9130878E+00 0.9031579E+00 0.8966391E+00 0.8939691E+00
0.8930092E+00];
plot(Mach,Tam_activ);
Tam_pasiv=[0.2168536E+02 0.1080652E+02 0.6928412E+01 0.5085534E+01 0.4003093E+01
0.2778070E+01 0.2075501E+01 0.1423114E+01 0.1286369E+01 0.1207826E+01 0.1150494E+01
0.1108245E+01 0.1047075E+01 0.1029665E+01 0.1018719E+01 0.1011629E+01 0.1008907E+01
0.1007910E+01];
plot(Mach,Tam_pasiv);

• Factorul de sarcina maxima


nmax_activ=[-0.1002084E+01 -0.9986589E+00 -0.9928833E+00 -0.9850791E+00 -0.9746509E+00 -
0.9363787E+00 -0.8752835E+00 -0.7252215E+00 -0.6687075E+00 -0.6440419E+00 -
0.6182866E+00 - 0.5765972E+00 -0.5626565E+00 -0.5774261E+00 -0.6034261E+00 -
0.6376265E+00 -0.6746280E+00 - 0.7200979E+00];
plot(Mach,nmax_activ);

nmax_pasiv=[-0.1002000E+01 -0.9996270E+00 -0.9956324E+00 -0.9903531E+00 -0.9832799E+00 -


0.9550664E+00 -0.9083878E+00 -0.7898000E+00 -0.7428112E+00 -0.7256538E+00 -0.7067760E+00 -
0.6708242E+00 -0.6616528E+00 -0.6785961E+00 -0.7061986E+00 -0.7409674E+00 -0.7777397E+00 -
0.8229673E+00];
plot(Mach,nmax_pasiv);
• Raza minima de curbura

roc_activ=[0.1151182E+03 0.4620521E+03 0.1045665E+04 0.1873687E+04 0.2958959E+04


0.6036604E+04 0.1067541E+05 0.1924699E+05 0.2484130E+05 0.3027058E+05 0.3656911E+05
0.4501509E+05 0.5925194E+05 0.6472868E+05 0.6901305E+05 0.7236720E+05 0.7540885E+05
0.7753574E+05];
plot(Mach,roc_activ);

roc_pasiv=[0.1151279E+03 0.4616046E+03 0.1042777E+04 0.1863709E+04 0.2932993E+04


0.5918486E+04 0.1028636E+05 0.1767325E+05 0.2236311E+05 0.2686615E+05 0.3199060E+05
0.3869207E+05 0.5038668E+05 0.5507846E+05 0.5896964E+05 0.6227432E+05 0.6541125E+05
0.6784391E+05];
plot(Mach,roc_pasiv);

• Factorul de comanda in ruliu

kpd_activ=[0.3219204E+02 0.6442870E+02 0.9662037E+02 0.1287209E+03 0.1606906E+03


0.2239426E+03 0.2882692E+03 0.8679591E+02 0.9549330E+02 0.1033301E+03 0.1112527E+03
0.1200060E+03 0.1376054E+03 0.1454298E+03 0.1529218E+03 0.1603930E+03 0.1679026E+03
0.1750164E+03];
plot(Mach,kpd_activ);
kpd_pasiv=[0.3219204E+02 0.6442870E+02 0.9662037E+02 0.1287209E+03 0.1606906E+03
0.2239426E+03 0.2882692E+03 0.8679591E+02 0.9549330E+02 0.1033301E+03 0.1112527E+03
0.1200060E+03 0.1376054E+03 0.1454298E+03 0.1529218E+03 0.1603930E+03 0.1679026E+03
0.1750164E+03];
plot(Mach,kpd_pasiv);

• Timpul de intarziere la comanda in ruliu

Tpd_activ=[0.2270299E+01 0.1132112E+01 0.7508193E+00 0.5587661E+00 0.4423903E+00


0.3067591E+00 0.2301091E+00 0.1627426E+00 0.1481508E+00 0.1399736E+00 0.1342086E+00
0.1300837E+00 0.1234002E+00 0.1215642E+00 0.1205114E+00 0.1199517E+00 0.1198523E+00
0.1199634E+00];
plot(Mach,Tpd_activ);

Tpd_pasiv=[0.2497328E+01 0.1245323E+01 0.8259013E+00 0.6146427E+00 0.4866293E+00


0.3374350E+00 0.2531200E+00 0.1790168E+00 0.1629659E+00 0.1539710E+00 0.1476295E+00
0.1430920E+00 0.1357402E+00 0.1337206E+00 0.1325625E+00 0.1319468E+00 0.1318375E+00
0.1319598E+00];
plot(Mach,Tpd_pasiv);
• Timpul de amortizare in ruliu

Tx_activ=[0.4248154E+02 0.4236787E+02 0.4214771E+02 0.4182224E+02 0.4138975E+02


0.4018027E+02 0.3875195E+02 0.3349740E+02 0.3326614E+02 0.3404919E+02 0.3515812E+02
0.3651163E+02 0.3925383E+02 0.4094449E+02 0.4284487E+02 0.4489041E+02 0.4709588E+02
0.4938429E+02];
plot(Mach,Tx_activ);

Tx_pasiv=[0.4672969E+02 0.4660466E+02 0.4636248E+02 0.4600447E+02 0.4552873E+02


0.4419829E+02 0.4262714E+02 0.3684714E+02 0.3659276E+02 0.3745411E+02 0.3867393E+02
0.4016279E+02 0.4317921E+02 0.4503894E+02 0.4712935E+02 0.4937945E+02 0.5180547E+02
0.5432272E+02];
plot(Mach,Tx_pasiv);
• Rezerva de stabilitate statica

zeta_activ=[0.5596579E-01 0.5613447E-01 0.5613211E-01 0.5282745E-01 0.5045441E-01 0.5844182E-


01 0.6359372E-01 0.6880953E-01 0.7980608E-01 0.8281946E-01 0.8506425E-01 0.8909667E-01
0.9201069E-01 0.8820975E-01 0.8260451E-01 0.7664222E-01 0.7172478E-01 0.6582703E-01];
plot(Mach,zeta_activ);

zeta_pasiv=[0.3736114E-01 0.3747023E-01 0.3686944E-01 0.3351333E-01 0.3112692E-01


0.3910844E-01 0.4425982E-01 0.4947617E-01 0.6047281E-01 0.6348626E-01 0.6573109E-01
0.6976351E-01 0.7267754E-01 0.6887660E-01 0.6327137E-01 0.5730908E-01 0.5239164E-01
0.4649389E-01];
plot(Mach,zeta_pasiv);
• Pulsatia proprie

OMm_activ=[0.9949701E+00 0.1994484E+01 0.2979612E+01 0.3866787E+01 0.4753304E+01


0.7180528E+01 0.9763772E+01 0.1320654E+02 0.1552381E+02 0.1694497E+02 0.1822290E+02
0.1964202E+02 0.2190541E+02 0.2230796E+02 0.2236417E+02 0.2225147E+02 0.2216765E+02
0.2182914E+02];
plot(Mach,OMm_activ);
OMm_pasiv=[0.8098979E+00 0.1620809E+01 0.2349559E+01 0.2988481E+01 0.3621022E+01
0.5687777E+01 0.7883533E+01 0.1083801E+02 0.1306981E+02 0.1434699E+02 0.1548922E+02
0.1680359E+02 0.1881943E+02 0.1905627E+02 0.1892380E+02 0.1860645E+02 0.1832380E+02
0.1774812E+02];
plot(Mach,OMm_pasiv);

SINTEZA SI ANALIZA SISTEMULUI DE DIRIJARE PE MODELUL


LINIARDECUPLAT PE CANALE
Metoda de sinteza a sistemului de comanda, din clasa metodelor de alocare poli-zerouri, numită metoda
coeficientilor standard se aplica sistemelor din clasa SISO (o singura intrare o singura iesire) şi are la baza
ideea de a aduce functia sistemului inchis la una din formele “standard” care asigura o buna comportare
in regim tranzitoriu. In continuare vom prezenta modul de constructie al acestor functii de transfer,
precum si cateva forme mai des utilizate.

Fie functia de transfer de forma:

𝑃(𝑠)
H(s)=
𝑄(𝑠)

unde numitorul este un polinom de ordinul n:

𝑄 (𝑠) = 𝑎0 ∗ 𝑠 𝑛 + 𝑎1 ∗ 𝑠 𝑛−1 + ⋯ + 𝑎𝑛−1 ∗ 𝑠 + 𝑎𝑛

Prin simplificarea functiei de transfer cu coeficientul 𝑎0 , numitorul se poate pune in forma:


unde:

in care:

, este pulsatia proprie a sistemului.

Pulsatia proprie se determină cu relatia:

in care  r numit timp de raspuns adimensional, depinde de forma functiei standard, iar t r , care

este timpul de raspuns al sistemului, se impune din necesitati de proiectare.


Avand numitorul definit generic prin relaţia Q(s), forma functiei de transfer depinde de numarator.

Pentru functia de forma:

Coeficientii standard sunt indicati în tabelul urmator:

Pentru forma:
Coeficientii standard sunt indicati în tabelul urmator:

Pentru forma:

Coeficientii standard sunt indicati în tabelul urmator:

Aplicarea metodei se face prin identificarea coeficientilor functiei sistemului analizat cu coeficientii
 r , care precizeaza pulsatia proprie
standard prezentati anterior. Dupa impunerea unui timp de raspuns
0 , se obtine un sistem algebric care, in principiu, permite determinarea parametrilor sistemului de
comanda.
Raspunsuri in timp la intrari

Conform formulelor avem n=3:

Functia echivalenta are forma:

Pentru conditia de zbor Mach=512 m/s=1.5 Mach, avem datele:

kpd= 0.1200060E+03;
zeta= 0.8909667E-01;
tpd= 0.1300837E+00;
T= 0.5091126E-01;
a1=kpd*T^2
a2=2*zeta*kpd*T

num=[a1 a2 kpd];
den=[tpd*T^2 2*zeta*T*tpd+T^2 tpd+2*zeta*T 1+kpd*kpd]; h = tf(num,den);
pzmap(h)
step(h)
impulse(h)
Pentru realizarea diagramei Evans s-a aplicat functia rlocus

Analiza in frecventa. Diagrame BODE. Diagrame NYQUIST

• bode(h) pentru diagramele Bode

• nyquist(h) pentru diagrama Nyquist


• margin(h) pentru marginea de amplitudine si de faza

ANEXE
Intrări pentru modulul de aerodinamică
Termeni aerodinamici pe elementele izolate:

CzaC - derivata în raport cu incidenţa a coeficientului forţei normale pe cârmă

CzaA - derivata în raport cu incidenţa a coeficientului forţei normale pe aripă

CzaD - derivata în raport cu incidenţa a coeficientului forţei normale pe destabilizator

CzaF - derivata în raport cu incidenţa a coeficientului forţei normale pe fuselaj

Cz3aC - derivata a treia a coeficientului forţei normale în raport cu incidenţa, la incidenţă nulă pentru
cârmă

Cz3aA - derivata a treia a coeficientului forţei normale în raport cu incidenţa, la incidenţă nulă pentru
aripă

Cz3aD - derivata a treia a coeficientului forţei normale în raport cu incidenţa, la incidenţă nulă pentru
destabilizator

Cz3aF - derivata a treia a coeficientului forţei normale în raport cu incidenţa, la incidenţă nulă pentru
fuselaj

Cx0C - coeficientul forţei axiale la incidenţă nulă pentru cârmă Cx0A - coeficientul forţei axiale la
incidenţă nulă pentru aripă

Cx0D - coeficientul forţei axiale la incidenţă nulă pentru destabilizator Cx0F - coeficientul forţei axiale la
incidenţă nulă pentru fuselaj

Cx2aC - derivata a doua a coeficientului forţei axiale în raport cu incidenţa, la incidenţă nulă pentru
cârmă

Cx2aA - derivata a doua a coeficientului forţei axiale în raport cu incidenţa, la incidenţă nulă pentru aripă

Cx2aD - derivata a doua a coeficientului forţei axiale în raport cu incidenţa, la incidenţă nulă pentru
destabilizator

Cx2aF - derivata a doua a coeficientului forţei axiale în raport cu incidenţa, la incidenţă nulă pentru
fuselaj

xfC - Focarul pe cârmă raportat la bordul de atac al CMADc

xfA - Focarul pe aripă raportat la bordul de atac al CMADa

xfD - Focarul pe destabilizator raportat la bordul de atac al CMADd

xfF - Focarul pe fuselaj raportat la vârful corpului


Termeni aerodinamici de interferenţă:

DCx0 - creşterea coeficientului forţei axiale datorat interferenţelor

XKC - coeficientul de interferenţă al cârmei în prezenţa fuselajului

XKFC - coeficientul de interferenţă al fuselajului în prezenţa cârmei

XKA - coeficientul de interferenţă al aripii în prezenţa fuselajului

XKFA - coeficientul de interferenţă al fuselajului în prezenţa aripii

XKD - coeficientul de interferenţă al destabilizatorului în prezenţa fuselajului

XKFD - coeficientul de interferenţă al fuselajului în prezenţa destabilizatorului

EA - derivata deflexiunii curentului pe aripă (în prezenţa destabilizatorului) în raport cu incidenţa

EC - derivata deflexiunii curentului pe cârmă (în prezenţa aripii şi a destabilizatorului) în raport cu
incidenţa

AnfC - frânarea curentulului de aer în dreptul cârmei

AnfA - frânarea curentulului de aer în dreptul aripii

AnfD - frânarea curentulului de aer în dreptul destabilizatorului

Termeni geometrici :

EL- lungime de referinţă (lungimea fuselajului XLf)

cmaD - coarda medie aerodinamică a cârmei

cmaA - coarda medie aerodinamică a aripii

cmaD - coarda medie aerodinamică a destabilizatorului

xcmaC - distanţa vârf cmaC

xcmaA - distanţa vârf cmaA

xcmaD - distanţa vârf cmaD

S - suprafaţa de referinţă (sect. transv. a fuselaj SF) SC - suprafaţa cârmei

SA - suprafaţa aripii
SD - suprafaţa destabilizator

Ieşiri pentru modulul de aerodinamică

Termenii coeficientului forţei axiale Cx:

a1A - Cx0A - coeficientul forţei axiale la incidenţă nulă (activ)

a1P - Cx0P - coeficientul forţei axiale la incidenţă nulă (pasiv)

a2 - Cx2a - derivata coeficientului rezistenţei induse cu incidenţa

a6 - Cx2dm - derivata coeficientului rezistenţei induse cu bracajul tangaj

a7 - Cx2dl - derivata coeficientului rezistenţei induse cu bracajul de ruliu

a8 – Cxadm - derivata coeficientului rezistenţei induse de cuplaj cu incidenţa- bracaj de tangaj

a9 – Cxqdm - derivata coeficientului rezistenţei induse de cuplaj cu viteza de tangaj - bracaj de tangaj

a13 - Cxzp - derivata coeficientului forţei axiale cu înălţimea

Termenii coeficientului forţei normale Cz:

b1 - Cza - derivata coeficientului forţei normale cu incidenţa

b2 - Cz3a - derivata de ordin trei a coeficientului forţei normale cu incidenţa

b4 - Czq - derivata coeficientului forţei normale cu viteza de tangaj

b5 - Czdm - derivata coeficientului forţei normale cu bracajul de tangaj

b6 – Czadm - derivata de ordin trei a coeficientului forţei normale de cuplaj cu incidenţa pătrată şi bracaj
tangaj

b9 - Cza1 - derivata coeficientului forţei normale nestaţionare cu viteza de incidenţă

Termenii coeficientului momentului de ruliu Cl:

c1 - Cl0 - coeficientul momentului de ruliu la incidenţă nulă

c3 - Clp - derivata coeficientului momentului de ruliu cu viteza de ruliu

c5 - Claq - derivata coeficientului momentului de ruliu cuplaj cu incidenţa şi viteza de tangaj

Termenii coeficientului momentului de tangaj Cm:


d1 - Cma - derivata coeficientului momentului de tangaj cu incidenţa

d2 - Cm3a - derivata de ordin trei a coeficientului momentului de tangaj cu incidenţa

d4 - Cmq - derivata coeficientului momentului de tangaj cu viteza de tangaj

d5 - Cmdm - derivata coeficientului momentului de tangaj cu bracajul de tangaj

d6 - Cmadm- derivata de ordin trei a coeficientului momentului de tangaj de cuplaj cu incidenţa pătrată
şi bracaj

d9 - Cma1 - derivata coeficientului momentului de tangaj nestaţionar cu viteza de incidenţă

Termenii coeficientului momentului de şarnieră Cms:

e1 - Cmsa - derivata coeficientului momentului de şarnieră cu incidenţa

e2 - Cmsd - derivata coeficientului momentului de şarnieră cu bracajul

e3 - xaxb - distanta de la axul cârmei la focar/ lungime fuselaj

Mărimi afişate în reprezentarea grafică

el - lungimea de referință a fuzelajului

S - suprafaţa de referinţă

ZH - înălţimea de calcul

Sab - raportul dintre suprafaţa aripii şi suprafaţa de referinţă

Scb - raportul dintre suprafaţa cârmei şi suprafaţa de referinta

XKa - coeficientul de interferență al aripii în prezența fuzelajului

XKc - coeficientul de interferență al ampenajului canard în prezența fuzelajului

ETAa - eficacitate suprafeței portante pentru aripă

YFab, YFcb - mărimi geometrice în anvergură:


d - diametru fuzelaj
b - anvergura suprafeței reduse a aripii
XL0c - distanța la bordul de atac al cârmei
XL0a - distanța la bordul de atac al aripii

Caracteristici mecanice

xcmi - poziția inițială a centrului de greutate

xcmf - poziția finală a centrului de greutate

ami - masa inițială a rachetei

amf - masa finală a rachetei

dmmax - bracajul maxim

ajxi - moment de inerție longitudinal inițial

ajxf - moment de inerție longitudinal final

ajyi - moment de inerție în tangaj inițial

ajyf - moment de inerție în tangaj final

AJe - momentul de inerţie al ansamblului eleron

Ajr - momentul de inerţie al roleronului

Akf - coeficientul de amortizare

S-ar putea să vă placă și