Tutorials Topolt RO

Tutoriale
TopoLT V10
CADWARE Engineering
www.cadware-eng.ro
www.topolt.com
Copyright © 2009 CADWARE Engineering

TopoLT 10
Cuprins:
1. General ........................................................................................................................................ 4
2. Instalare program ........................................................................................................................ 7
2.1. Instalarea programului TopoLT ............................................................................................ 7
2.2. Încărcare program TopoLT pe o platformă CAD................................................................. 12
2.3. Înregistrare program .......................................................................................................... 13
2.4. Ajutor program ................................................................................................................... 14
3. Configurare program ................................................................................................................. 15
3.1. Modificare limbă utilizare program.................................................................................... 16
3.2. Configurare program .......................................................................................................... 17
3.2.1. Secţiunea Plan ............................................................................................................. 18
3.2.2. Secţiunea Puncte ......................................................................................................... 18
3.2.3. Secţiunea Caroiaj ......................................................................................................... 20
3.2.4. Secţiunea Suprafeţe .................................................................................................... 21
3.2.5. Secţiunea Tabele ......................................................................................................... 21
3.2.6. Secţiunea Cotări .......................................................................................................... 23
3.2.7. Secţiunea Planşe .......................................................................................................... 23
3.2.8. Sectiunea Imagini ........................................................................................................ 25
3.2.9. Secţiunea Model 3D .................................................................................................... 26
3.2.10. Secţiunea Fişiere........................................................................................................ 28
3.2.11. Secţiunea Instrument ................................................................................................ 29
3.2.12. Secţiunea Unităţi ....................................................................................................... 31
4. Editează coduri .......................................................................................................................... 33
5. Editează layere .......................................................................................................................... 34
6. Purjează desen .......................................................................................................................... 36
7. Exemple Puncte ......................................................................................................................... 36
7.1. Raportare puncte dintr-un fişier de coordonate ............................................................... 36
2
Copyright @ 2009 CADWARE Engineering
TopoLT 10
7.2. Raportare puncte dintr-un instrument .............................................................................. 41

7.3. Calcul puncte radiate .......................................................................................................... 43
7.4. Introducere puncte grafice ................................................................................................. 47
7.5. Unire puncte după coduri................................................................................................... 53
8. Exemple Parcele ........................................................................................................................ 57
8.1. Calcularea suprafeţei unei parcele ..................................................................................... 57
8.2. Detaşarea unei suprafeţe ................................................................................................... 58
8.3. Detaşarea multiplă ............................................................................................................. 62
9. Exemple Model 3D .................................................................................................................... 64
9.1. Realizarea modelului 3D şi generarea curbelor de nivel ................................................... 64
9.2. Calcul volum ....................................................................................................................... 68
10. Exemple Imagini ...................................................................................................................... 76
10.1. Georeferenţiere imagini ................................................................................................... 76
10.2. Taie imagini ...................................................................................................................... 81
10.3. Uneşte imagini .................................................................................................................. 83
11. Exemple Planşe şi Profile ......................................................................................................... 86
11.1. Formează View-uri cu planşe ........................................................................................... 86
11.2. Plan şi Profil ...................................................................................................................... 88
12. Desenare entități grafice în Google Earth ............................................................................... 91
3
TopoLT 10
1. General
Programul TopoLT este un program specializat ce oferă unelte pentru aplicaţii 2D sau 3D
cu ajutorul cărora puteti crea planuri topografice sau cadastrale, puteti realiza modelul
3D al terenului si curbele de nivel, puteti calcula volume sau insera imagini
georeferenţiate.
Aceste tutoriale încearcă să vă prezinte principalele funcţii ale programului TopoLT,

mediul de lucru, modul cum este structurat şi exemple explicate pentru fiecare funcţie
în parte.
Mediul de lucru:
Programul TopoLT merge peste următoarele platforme CAD:
AutoCAD (Autodesk) – R14, 2000i, 2002, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009,
2010;
AutoCAD 64-bit: 2010, 2011NEW
AutoCAD LT împreuna cu Toolbox LT – 2000i, 2002, 2004, 2005, 2006, 2007,
2008, 2009 cu Toolbox LT produs de GlobalCad;
BricsCAD –V3.3, V4.0, V5.1, V6.0, V7.1, V10.3.8 NEW
CADian –2008 cu update Omega_15;
CMS IntelliCAD –V6.3, V6.4, V6.5, V6.6;
ProgeCAD – 2006, 2007, 2008, 2009;
ZwCAD – 2007 cu update P0808, 2008 cu update 08022, 2010NEW
(Vernum=2010.05.31(14725))
Sistemele de operare suportate de TopoLT sunt Windows: 98 / Me / NT / 2000 / XP /

Vista / Windows 7.
TopoLT merge peste una din platformele enumerate mai sus, utilizând funcţiile de
desenare ale acestor programe la care se adaugă funcţiile specifice ale programului
necesare pentru realizarea planurilor topografice şi cadastrale în format digital.
Pentru o funcţionare corespunzătoare a programului este recomandat ca mai întâi să se

alegă sistemul unităţilor de măsură, să se schimbe fişierul de interpretare a codurilor, să
se seteze calea unde pot fi găsite simbolurile punctiforme de tip bloc .dwg (blocuri ce
4
TopoLT 10
trebuiesc dimensionate în mm sau în inch), să se selecteze fişierul shape cu simboluri

punctiforme de tip shape (dacă se folosesc shape-uri) şi fişierul ce conţine tipurile de
linii (LINETYPE) conform semnelor convenţionale utilizate.
Programul utilizează o serie de fişiere necesare atât pentru introducerea datelor, cât şi
pentru configurare şi particularizarea programului astfel:
Fişier de coordonate
Fişier de interpretare coduri
Fişier layere utilizate
Fişier linii
Fişier shape-uri
Fişier modificare limba utilzare program
Descrierea fiecărui fişier în parte împreună cu modul în care se poate edita fişierul, gasiţi
în meniul Ajutor.
În ceea ce priveşte axele sistemul de coordonate al programului CAD şi axele
coordonatelor punctelor raportate există următoarea corespondenţă: Nord (N)
corespunde cu Y, iar Est (E) corespunde cu X. Pentru introducerea manuala a
coordonatelor (x,y), se va introduce mai întâi coordonata E, apoi N.
Îmbunătăţiri aduse versiunii TopoLT 10.0
Adaptare pentru BricsCAD V10.3.8.

Adaptare ProgeCAD 2010.
Adaptare pentru ZwCAD 2010.
Entitaţile ce definesc punctele pot fi copiate sau inserate într-un alt desen fără a se
mai pierde legăturile dintre entităţi.
Salvarea şi repozitionarea imaginilor georeferenţiate poate fi făcută corect şi pentru
imaginile rotite sau scalate neuniform. TopoLT respectă acum formatul de fişier
„world” ESRI. Dacă aveţi imagini georeferenţiate cu TopoLT, imagini rotite sau
scalate neuniform, vă recomandăm să le salvaţi încă o dată cu această versiune
TopoLT.
Se poate utiliza „Copy” şi „Paste” pentru un instrument din lista cu instrumente de la
Secţiunea – Instrumente.
Pot fi importate fişiere cu format definit în secţiunea instrumente ce conţin doar:
Denumire punct, X şi Y. În versiunile anterioare nu putea fi importate decât liniile
care conţineau toate cele 5 valori, şi anume: Denumirea punctului, X, Y, Z şi Codul
punctului.
A fost introdusă posibilitatea scalării blocurilor alocate pentru cruciuliţele
caroiajului.
5
TopoLT 10
Acum sunt interpretate corect entităţile ce au definită extrudare, entităţi la care au

fost aplicate rotaţii 3D, aliniere 3D, etc.
A fost introdusă o comandă nouă pentru a interpola puncte pe un plan 3D.
A fost introdusă o comandă nouă pentru a putea fixa cotele punctelor la cotele
entităţilor ce definesc punctele (blocul alocat pentru puncte).
A fost introdusă o comandă nouă pentru a recalcula suprafeţele poliliniilor şi a
schimba textele etichetelor cu noile suprafeţe.
A fost introdusă o comandă nouă Mbr pentru a rupe una sau mai multe polilinii într-
un punct.
A fost introdusă posibilitatea inversării râdurilor sau a selecţiei din tabelul de la
detaşările multiple.
A fost introdusă posibilitatea de a alege caracterul despărţitor pentru fişierele CSV.
A fost optimizat procesul de încărcare a programului în programul CAD (AutoCAD
sau IntelliCAD).
Îmbunătățiri aduse in TopoLT 10.1
A fost introdusă posibilitatea de a desena poligoane, trasee sau puncte în Google

Earth folosind pentru aceasta și programul TransLT.
Adaptare pentru a functiona in Windows pe 64 bits, AutoCAD 2010 si 2011
versiunile pe 64 bits.
A fost introdusa o comanda noua pentru a putea reface legaturile unei parcele cu
textele ce definesc parcela. In versiunile mai vechi de 9.0 aceste legaturi nu sunt
facute.
Îmbunătățiri aduse in TopoLT 10.2

Fișierele folosite la configurare sunt căutate și pe calea unde este instalat
programul.
La utilizarea comenzii PUR dacă se produc erori la calculul suprafețelor poliliniilor,
atunci prin reapelarea comenzii erorile sunt evitate. Erorile sunt produse de
comanda AREA în AutoCAD 2011 pentru poliliniile ce contin curbe care se
intersecteaza intre ele.
Modificarea comenzii GEdraw pentru a funcționa corect cu programul TransLT 1.2.
Îmbunătățiri aduse in TopoLT 10.2.1

A fost introdusă posibilitatea de a alege atributul pentru scara planului ce este
folosit pentru a scrie scara planului la utilizarea comenzilor NrPlan sau DrPln.
6
TopoLT 10
Începând de la această versiune vă este oferit ca bonus programul TransLT. Cu acest

program puteţi realiza calculul parametrilor de transformare şi transformări de
coordonate într-un mod practic şi rapid.
Funcţii noi:
Iplan - Interpolează pe plan 3D;

FixHpct - Fixează la cota punctelor;
RecalcArea - Recalculează suprafeţe;
Mbr - Rupe polilinii;
RefLink - Reface legătura dintre o polilinie (parcelă) şi textele ce descriu parcela;
GEdraw - Desenare poligoane, căi şi puncte în Google Earth folosind programul
TransLT.
2. Instalare program
2.1. Instalarea programului TopoLT
Înainte să instalaţi programul TopoLT trebuie să aveţi instalată platforma CAD.

Platformele CAD compatibile sunt descrise în capitolul General.
Pentru instalarea programului introduceţi cd-ul cu programul sau în cazul în care aţi
descărcat programul de pe site-ul www.topolt.com daţi dublu-click pe executabilul care
conţine programul TopoLT. Vă apare fereastra de mai jos în care vi se cere să alegeţi
limba în care doriţi să instalaţi programul TopoLT.
Figura 1
7
TopoLT 10
După alegerea limbii utilizate pentru instalare, vă apare o altă fereastră care vă anunţă
că urmează să instalaţi programul TopoLT şi vă recomandă să închideţi toate aplicaţiile
deschise înafară de installer-ul programului. Se alege opţiunea Următorul > pentru a
continua instalarea programului.
Figura 2
În continuare vă sunt prezentate condiţiile de licenţiere şi garanţie, după ce le-aţi citit bifaţi
Da accept acest contract pentru a continua instalarea sau bifaţi opţiunea Nu accept acest
contract şi instalarea este oprită. Dacă aţi selectat Da acceptaţi acest contract alegeţi
opţiunea Următorul > pentru a continua instalarea programului.
Figura 3
8
TopoLT 10
În etapa următoare a instalării veţi completa informaţiile legate de utilizator respectiv Nume
utilizator şi Organizaţia din care face parte, după care selectezaţi opţiunea Următorul >.
Figura 4
Alegeţi directorul în care se va instala programul, pentru a alege alt director decât cel
predefinit selectaţi opţiunea Alege... si selectaţi noua destinaţie a programului. Pentru a
continua instalarea apasaţi Următorul >.
Figura 5
9
TopoLT 10
Alegeţi destinaţia şi numele programului în meniul de start. Ca să schimbaţi numele

programului, în loc de TopoLT puneţi numele dorit, iar ca să alegeţi unde se va instala meniul
de start selectaţi Alege….
Figura 6
Se deschide o nouă fereastră cu Opţiuni suplimentare în care selectaţi tipurile de extensii cu

care doriţi să fie asociat programul TopoLT şi dacă doriţi sa fie create pe desktop shortcut-uri
pentru acces rapid. Dupa finalizarea acestei etape daţi click pe Următorul >.
Figura 7
10
TopoLT 10
În următoarea fereastră sunt afişate toate opţiunile pe care le- aţi selectat pe parcursul
instalării, dacă toate acestea sunt corecte selectaţi butonul Instalează pentru a instala
programul TopoLT.
Figura 8
După ce s-a terminat copierea fişierelor, o nouă fereastră vă anunţă că programul TopoLT s-a
instalat cu succes. În cadrul ferestrei există şi o opţiune de vizualizare a fişierului ReadMe
care conţine o scurtă prezentare a tuturor funcţiilor programului, îmbunătăţirile aduse
ultimelor versiuni şi cerinţele de sistem. Pentru a finaliza procesul de instalare a programului
TopoLT selectaţi butonul Terminare.
11
TopoLT 10
Figura 9
2.2. Încărcare program TopoLT pe o platformă CAD
Programul TopoLT se poate încărca foarte uşor peste o platformă CAD folosind funcţia Tools
» Load Aplication sau scrieţi în bara de comandă Appload.
Figura 10
Apare fereastra Load/Unload Applicaţions in cadrul căreia veţi căuta folder-ul în care a fost
instalat programul TopoLT folosind opţiunea Look in. Se selectează fişierul TopoLT.lsp care
conţine toate fişierele programului, daţi click pe Load, iar programul este incărcat. In partea
de jos a ferestrei apare mesajul TopoLT.lsp successfully loaded, după care puteţi să închideţi
fereastra de la Close.
12
TopoLT 10
Figura 11
După ce aţi închis fereastra de încărcare program, apare o altă fereastră care vă sfătuieşte să
faceţi exemplele care vin odată cu programul pentru a înţelege mai bine cum funcţionează şi
pentru a ştii cum să folosiţi comenzile acestuia.
Pentru a parcurge exemplele selectaţi opţiunea Deschide şi alegeţi ce exemplu doriţi să
faceţi, iar pentru a închide această fereastră fără a deschide exemplele selectaţi opţiunea
Cancel. Recomandat este să parcurgeţi aceste exemple.
Figura 12
2.3. Înregistrare program
13
TopoLT 10
Programul TopoLT funcţionează în versiune demo timp de 30 zile. În această perioadă

utilizatorul poate să testeze gratuit programul. La sfârşitul celor 30 de zile programul vă
cere să introduceţi codul de licenţă.
Pentru a înregistra programul mergeţi la Înregistrare program şi introduceţi numele
utilizatorului, compania şi codul de licenţă pe care l-aţi primit la achiziţionarea
programului.
Figura 13
După ce aţi introdus toate datele cerute apăsaţi pe butonul Register pentru a înregistra
programul.
2.4. Ajutor program
În cazul în care aveţi nevoie de ajutor în înţelegerea funcţiilor din programul TopoLT,
puteţi să consultaţi funcţia Ajutor sau ţineţi cursorul deasupra unei funcţii şi apăsaţi F1
de la tastatură. Se va deschide fereastra Ajutor în care sunt explicate foarte bine toate
funcţiile programului.
14
TopoLT 10
Figura 14
3. Configurare program
Primul pas ce trebuie efectuat de fiecare utilizator la începerea unui proiect nou este
Configurarea programului TopoLT.
În meniul de Configurare al programului există mai multe comenzi legate de

configurarea programului şi anume:
Change language (Schimbare limbii de utilizare a programului)

Configurare program
Editează coduri
Editează layer-e
Purjează desen
15
TopoLT 10
Figura 15
3.1. Modificare limbă utilizare program
Opţiunea Change language se foloseşte pentru a schimba limba de afişare pentru

funcţiile din TopoLT, dar si a fişierul de Ajutor.
Schimbarea limbii se face alegând fişierul cu extensia .lng care corespunde limbii în care
doriţi să setaţi programul, dupa care apăsaţi pe Open. Opţiunea mai poate fi apelată
scriind comanda Chlng in bara de comandă.
Figura 16
16
TopoLT 10
3.2. Configurare program
Folosind această comandă puteţi să configuraţi modul de lucru cu programul pentru

desenul curent. Datele privind configurarea sunt salvate în desenul .dwg, iar dacă apelaţi
programul într-un desen nou atunci configurarea va fi conform ultimei apelări a
programului.
Figura 17
Dacă s-a schimbat scara planului sau formatul punctelor atunci programul va solicita
următoarele schimbări asupra desenului în care se lucrează:
ştergerea şi redesenarea caroiajului conform noii scări dacă acesta există;
scalarea textelor din desen (fără textele ce definesc punctele) conform noului
factor de scară;
scalarea grosimilor poliliniilor conform noului factor de scară;
scalarea simbolurilor punctiforme conform noului factor de scară, tipurile de linii
(simbolurile liniare) vor fi scalate oricum prin schimbarea variabilei LTSCALE;
scalarea cotărilor conform noului factor de scară păstrând distanţa dintre textul
cotării şi linia cotată în aceeaşi unitate de măsură;
redesenarea punctelor conform noului factor de scară şi conform noului format.
17
TopoLT 10
3.2.1. Secţiunea Plan
În această secţiune puteţi sa setaţi următoarele elemente:

să schimbaţi scara la care se realizează planul;
puteţi să alegeţi modul de afişare a punctelor în plan (denumirea punctelor,
cotele sau denumiri puncte şi cote), iar pentru ultimele două opţiuni se poate
stabilii numărul de zecimale pentru cote;
configurare layere alocate pentru puncte.
În partea de jos a acestei ferestre de configurare există o ferestra de vizualizare în care
puteţi să vedeţi toate modificările făcute.
Figura 18
3.2.2. Secţiunea Puncte
În această secţiune puteţi sa faceţi următoarele setări referitoare la modul cum vor fi
afişate punctele in desen astfel:
la Desenează text puteţi să alegeţi din meniul derulant fontul cu care or să fie
scrise textele, înălţimea şi lăţimea textului cât şi unghiul de scriere al acestuia.
18
TopoLT 10
la Stil puteţi să alegeţi diametrul punctului, acesta fiind exprimat în mm, cât şi
simbolul punctului din simbolurile predefinite.
la Atribuire poate fi schimbat blocul cu atribute ce defineşte punctul alegând un
alt bloc .dwg ce poate fi realizat de către utilizator, codul punctelor noi ce va fi
dat dat automat pentru toate punctele ce vor fi introduse grafic şi distanţa
minimă între puncte utila la eliminarea punctelor comune.
la Opţiuni la raportare puncte sunt opţiuni referitoare la raportarea punctelor
dintr-un fişier sau a punctelor recepţionate de la un instrument. În funcţie de
cum doriţi să fie raportate funcţiile bifaţi sau debifati căsuţele din dreptul
fiecărei operaţii.
Pentru mai multe informaţii referitoare la fiecare opţiune, vă rugăm să consultaţi fişierul
Ajutor al programului.
Figura 19
19
TopoLT 10
3.2.3. Secţiunea Caroiaj
În această secţiune puteţi sa realizaţi setări ce se referă la modul în care va fi desenat

caroiajul astfel:
la Text alegeţi fontul, înălţimea şi lăţimea textului înscris pe caroiaj;
la Geometrie se alege distanţa dinte două linii de caroiaj reprezentând
„Frecvenţa liniilor de caroiaj” şi distanţa dintre polilinia selectată şi caroiaj
reprezentând „Lăţime bandă chenar”.
În versiunea TopoLT 10.0 a fost introdusă o nouă funcţie Factor scară bloc
alocat criciuliţe unde se poate introduce factorul de scalare pentru blocul
alocat pentru cruciuliţe.
la Formă se alege tipul caroiajului şi unde să fie amplasat chenarul în funcţie
de polilinia selectată.
Figura 20
20
TopoLT 10
3.2.4. Secţiunea Suprafeţe
În această secţiune puteţi să faceţi setări ce se referă la etichetele ce vor fi desenate

pentru suprafeţe, cât şi la opţiunile privind calculul de suprafeţe:
la Etichete puteţi să alegeţi fontul, înălţimea textului, distanţa dintre textul
etichetei şi polilinia ce va încadra acest text şi grosimea poliliniei de încadrare
pentru textele ce reprezintă textele suprafeţei.
la Calcul Suprafeţe puteţi să selectaţi diferite opţiuni necesare la afişarea
suprafeţei. De exemplu, la detaşări se pot crea două polilinii prin ruperea
poliliniei din care se face detaşarea în două sau se poate crea doar o singură
polilinie ca fiind cea care se detaşează.
Figura 21
3.2.5. Secţiunea Tabele
În această secţiune puteţi să faceţi setări ce se referă la modul în care vor fi scrise în
fişier sau desenate în programul CAD tabelele cu coordonate, cote şi cod:
21
TopoLT 10
la Conţinut puteţi să alegeţi de la Tip tabel ordinea şi ce elemente să conţină

tabelul: denumire punct (DP), coordonata N, coordonata E, cota Z şi codul
tradus. În partea dreaptă sunt afişate denumirile axelor.
la Paginează tabel se stabileşte numărul de linii alocate pentru o pagină,
pentru prima pagină se poate lăsa un număr de linii pentru antet în cazul în
care se doreşte să se scrie un titlu înainte de începere tabelului.
la Se creează un tabel separat pentru staţii se generează un tabel numai
după staţii iar acest tabel este generat în funcţie de codul scris în căsuţă.
la Tabel din desen se introduce fontul şi înălţimea textului din tabelului grafic
atunci când se utilizează funcţia Suprafeţe » Calculează şi înregistrează.
Figura 22
22
TopoLT 10
3.2.6. Secţiunea Cotări
În această secţiune la Seteaza cotări puteţi să faceţi setări ce se referă la cotări

(dimensiuni) astfel încât acestea să corespundă cu sistemul unităţilor de măsură şi cu
scara planului.
Atunci când cotarea se foloseşte pentru parcelele dintr-un plan parcelar puteţi opta
pentru ca liniile şi săgeţile cotărilor să nu fie desenate.
Figura 23
3.2.7. Secţiunea Planşe
În această secţiune puteţi seta modul de desenare al planşelor utilizând parametrii

driver-ului de imprimantă astfel:
mai întâi selectaţi tipul de imprimantă de la tab-ul Imprimanta.
Marginile spaţiului de printare şi Marginile chenar sunt determinate ca fiind
exact spaţiul pe care imprimanta selectată poate realiza printarea.
la Vizualizare planşă se poate vedea cum este realizată o planşă şi cum este ea
încadrată în spaţiul de printare.
23
TopoLT 10
de la Tabel titlu planşă la desenarea unei planşe se poate insera în desen şi un

bloc cu sau fără atribute, bloc ce conţine tabelul (cartuşul) cu informaţiile despre
planşă. Se poate alege colţul unde o să fie înserat blocul cu atribute.
Pentru mai multe detalii referitoare la fiecare opţiune, va rugăm să consultaţi fişierul Ajutor.
Figura 24
24
TopoLT 10
3.2.8. Sectiunea Imagini
În această secţiune puteţi să faceţi setări ce se referă la modul de lucru cu imaginile

raster. Opţiunile de mai jos sunt aplicabile atunci când se folosesc funcţiile Transformă
imagini şi Schimbă format imagini din meniul Imagini şi anume:
imaginile pot fi salvate într-unul din formatele de fişiere: .bmp, .jpg, .pcx,
.png, .tga sau .tif;
schimbarea formatului de culori si a fundalului pentru cazul în care prin
transformare apar zone noi în imagine sau pentru a creşte viteza de
procesare;
de la Setări în desenul CAD imaginile se pot seta ca transparente atunci când
sunt reintroduse în desen, imaginile se pot seta ca neselectabile când este
apelat programul TopoLT sau imaginile pot fi încadrate (Clip) pentru a fi
vizualizată doar porţiunea din imagine ce prezintă interes, partea care nu
prezinta interes fiind ascunsă. Ultimele două variante sunt valabile doar
pentru platformă AutoCAD;
la Taie imagine imaginile pot fi tăiate pentru a păstra din imagine doar zona
de interes, zona care nu prezintă interes fiind eliminată din imaginea raster
realizându-se o diminuare a spaţiului ocupat de fişier cât şi o mărire a vitezei
de procesare la încărcarea imaginii în desen;
la Opţiuni transformare sunt enumerate opţiunile de transformare. Pentru
mai multe detalii legate de fiecare opţiune de transformare, va rugăm să
consulati fişierul Ajutor » Imagini » Transformă imagini.
25
TopoLT 10
Figura 25
3.2.9. Secţiunea Model 3D
În această secţiune puteţi sa faceţi setări ce se referă la modelul 3D şi la curbele de nivel si

anume:
la Format model 3D se alege metoda de generare a modelului 3D şi anume doar din
triunghiuri sau din triunghiuri şi dreptunghiuri. Pentru opţiunea de triunghiuri şi
dreptunghiuri modelul va conţine dreptunghiuri doar atunci când două triunghiuri
formează un dreptunghi. Crearea modelului 3D folosind această combinaţie de
triunghiuri şi dreptunghiuri este utilă de exemplu atunci când sunt tăiate modele 3D
ce sunt constituite din dreptunghiuri (grid).
26
TopoLT 10
pentru realizarea unor prezentări sau a unor imagini, puteţi să folosiţi funcţia Aplică
nivele de culoare astfel feţele modelului 3D or să fie colorate în funcţie de nivelele
create pe cotă înălţimilor şi de culorile alese pentru fiecare nivel.
bifând cele două funcţii de la Volume programul va desena corpurile 3D ce se
formează din intersecţiile spaţiale dintre două modele 3D sau dintre un model 3D şi
un plan de cotă constantă, după care se poate vizualiza volumul obţinut.
la Curbe de nivel puteţi să faceţi setări referitoare la grosimea şi culoarea curbelor
de nivel principale şi secundare, dacă să fie desenate cu sau fără cotă pe curbă şi în
cazul în care este desenată şi cotă ce font şi înălţime să aibă textul, precum şi
distanţă dinte două cote pe aceeaşi curbă. Tot de aici se poat alege metoda de
rotunjire a curbelor de nivel şi anume pentru rotunjirea cu funcţii spline poate fi ales
gradul acestor funcţii respectiv quadratic sau cubic cât şi metoda de parametrizare.
Se recomandă în general utilizarea spline-urilor cubice iar ca metodă de
parametrizare cea uniformă.
Figura 26
27
TopoLT 10
3.2.10. Secţiunea Fişiere
În această secţiune puteţi sa faceţi setări ce se referă la fişierele si extensiile utilizate de

program:
la Fişiere utilizate găsiţi fişierele folosite de program. Pentru mai multe detalii
referitoare la modul cum se pot modifică aceste fişiere, vă rugam să consultaţi
fişierul Ajutor.
Ordinea coordonatelor din fişier se referă la modul cum vor fi citite din fişier sau
scrise în fişier coordonatele punctelor. Fişierul de coordonate este un fişier de tip
text (ASCII). Fişierul text trebuie să conţină în ordine denumirea punctului (numărul
punctului), coordonatele N şi E sau E şi N, cotă punctului şi codul punctului
(descrierea). Nu este obligatorie existenţa cotei sau a codului punctului. Caracterul
despărţitor poate fi caracterul spaţiu (sau mai multe), caracterul virgulă, caracterul
punct şi virgulă.
la Extensii fişiere se găsesc extensiile pentru fişierele de coordonate care sunt de
fapt fişiere text (ASCII), fişierele tabele ce reprezintă extensia fişierelor de tip text în
care vor fi scrise tabelele şi fişierele pentru radiate (puncte polare) ce reprezintă
extensia fişierelor cu care lucrează programul pentru punctele radiate (puncte
polare).
În versiunea TopoLT 10.0 s-a introdus funcţia Fişiere CSV care permite alegerea
caracterului despărţitor pentru fişierele CSV.
28
TopoLT 10
Figura 27
3.2.11. Secţiunea Instrument
În această secţiune puteţi să realizaţi configurarea pentru orice tip de instrument (staţie
totală, carnet electronic de teren, PocketPC), de asemenea puteţi să stabiliţi orice
format pentru scrierea sau citirea fişierelor de coordonate.
la Instrument selectat puteţi să selectaţi sau modificaţi instrumentul selectat, să
adăugaţi un instrument nou sau să ştergeţi instrumentele care nu vă sunt
folositoare. Pentru a adaugă un instrument trebuie să introduceţi numele, o linie de
informaţie pentru descrierea acestuia şi extensia ce va fi folosită pentru salvarea
coordonatelor într-un fişier sau pentru citirea coordonatelor dintr-un fişier.
la Setări comunicaţie serială stabiliţi parametrii de comunicaţie ce sunt folosiţi atât
la recepţia cât şi la transmiterea coordonatelor. Pentru o funcţionare corectă a
29
TopoLT 10
recepţiei şi a transmisiei de date pe portul serial trebuie ca aceşti parametri să fie

identici cu cei din instrument. Pentru cazul în care în meniul de configurare a
parametrilor de comunicaţie din staţia totală lipsesc unii parametri cum ar fi
DataBits sau FlowControl consulta manualul de utilizare a staţiei totale pentru a afla
valoarea acestora.
Cu ajutorul Format transfer date puteţi să stabiliţi modul de citire şi de scriere a
coordonatelor punctelor. Astfel, cu ajutorul caracterelor N, n, E, e, Z, z, P, C, s, [.], [ ],
[^], [/] poţi constitui un model pentru scrierea sau citirea coordonatelor. Aceste
caractere trebuiesc aşezate pe linia cu formatul de date şi reprezintă:
[N,n,E,e,Z,z] = coordonate valori întregi şi valori zecimale;
[P,C] = numărul şi codul punctului;
[s] = semnul plus sau minus;
[.] = punctul utilizat pentru separarea zecimalelor;
[ ] = caracterul spaţiu;
[^] = CariageReturn;
[/] = LineFeed;
Pentru mai multe exemple referitoare la opţiunea Format transfer date vă rugăm să
consultaţi fişierul Ajutor.
În Lista cu instrumente puteţi să faceţi modificări, puteţi şterge instrumentele ce nu va

sunt folositoare sau puteţi să introduceţi instrumente noi.
În versiunea TopoLT 10.0 au fost introduse funcţiile Copy/Paste pentru un instrument
din Lista de instrumente.
Încă o îmbunătăţire adusă la noua versiunea este importarea fişierelor cu format definit
în secţiunea instrumente ce conţin doar: Denumire punct, X şi Y. În versiunile anterioare
nu putea fi importate decât liniile care conţineau toate cele 5 valori, şi anume:
Denumirea punctului, X, Y, Z şi Codul punctului.
30
TopoLT 10
Figura 28
3.2.12. Secţiunea Unităţi
În această secţiune puteţi să faceţi setări ce se referă la modul de lucru cu unităţile de

măsură astfel:
Setarea unităţilor programului CAD la stilul topografic se referă la schimbarea
unităţilor din programul CAD astfel încât acesta să afişeze cifre zecimale în
conformitate cu zecimalele alocate pentru coordonate, originea unghiurilor să fie
spre Nord iar unghiurile să fie măsurate în sens topografic (în sensul acelor de
ceasornic). Această setare este făcută atunci când se încărca programul TopoLT.
Setare Unităţi de măsură pentru coordonate, suprafeţe, distante şi volume: metric
(m) sau english (feet).
31
TopoLT 10
Factorul pentru reducerea la UM se foloseşte pentru a trece determinările

distanţelor, suprafeţelor şi volumelor ce sunt făcute întotdeauna în unităţile de bază
(pentru sistemul metric în m, m², m³ iar pentru sistemul englez în feet, sq.ft., cu.ft.)
la o altă unitate. De exemplu, pentru a schimba distanţele din m în km factorul de
reducere este 0.001, iar pentru a schimba suprafeţele din m² în ha factorul este de
0.0001.
Numărul de zecimale pentru coordonate reprezintă precizia cu care se lucrează.
Toate coordonatele vor fi rotunjite la această precizie. Schimbarea acestei valori va
influenţa modul de scriere atât în fişiere cât şi în tabela coordonatelor. Această
valoare va da şi precizia la care se fixează punctele atunci când se aplică comandă
FixPct sau AutoPct. Micşorarea acestei valori va duce şi la modificarea valorilor
pentru suprafeţele calculate.
Numărul de zecimale pentru cote reprezintă numărul de zecimale cu care vor fi
scrise cotele punctelor şi cotele curbelor de nivel.
Textul cu numele unităţii de măsură pentru coordonate va fi folosit atunci când vor
fi scrise coordonate într-un tabel.
Figura 29
32
TopoLT 10
4. Editează coduri
Prin intermediul acestei funcţii puteţi să schimbaţi sau să editaţi direct fişierul de
interpretare a codurilor folosite de program.
Această funcţie poate fi apelată fie de la Configurare » Editează coduri sau scriind în
linia de comandă Editcod.
Fişierul de interpretare a codurilor este un fişier de tip text ce poate fi ales şi editat de
către utilizator în funcţie de specificul lucrării (de exemplu pentru lucrările de cadastru
codurile punctelor pot fi salvate într-un fişier pe specificul lucrărilor de cadastru, iar
pentru drumuri codurile punctelor pot fi în alt fişier). Alocarea acestui fişier cu coduri se
face de la Configurare program » Fişiere.
Linia din fişier ce descrie un cod trebuie să conţină în ordine:

codul;
descriere cod (traducerea codului);
gradul de importanţă la optimizare [1÷9];
tipul codului, adică linie (lin), bloc (blk) sau shape (shp);
numele liniei (LINETYPE) sau numele blocului .dwg sau numele shape-ului;
grosimea liniei atunci când s-a ales tipul (lin) sau factorul de scară pentru cazul
în care s-a ales tipul (blk) sau (shp).
Pentru ca să modificaţi un detaliu la un cod, trebuie să daţi dublu click pe detaliul pe

care doriţi să-l schimbaţi din tabelă şi să introduceţi noul cod.
Figura 30
33
TopoLT 10
Gradul de importanţă al codului unui punct poate lua valori între 1 şi 9 şi reprezintă
importanţa la optimizare a unui punct faţă de altul. Astfel optimizarea textelor punctelor
se va face mai întâi pentru punctele ce au gradul 1 apoi pentru punctele ce au gradul 2 şi
aşa mai departe. Punctele ce nu au definit un grad de importanţă sunt considerate ca
având gradul 9.
Tipul codului (lin), (blk) sau (shp) reprezintă legătură grafica ce se va face cu punctul.
Adică pentru alocarea (lin) prin punct va trece un simbol liniar, pentru alocarea (blk) sau
(shp) se va însera un simbol punctiform. Atunci când se aloca o linie trebuie introdus
numele liniei precum şi grosimea acesteia în mm sau inch, iar pentru alocarea unui bloc
sau shape, scara. Atât blocurile cu simbolurile punctiforme cât şi simbolurile liniare
(tipurile de linii) trebuiesc dimensionate în mm sau în inch aşa cum trebuiesc scrise pe
hârtie.
5. Editează layere
Fişierul cu layere este un fişier detip text (ASCII) cu extensia .lay ce poate fi apelată fie de
la Configurare » Editează layere. Această comandă mai poate fi apelată scriind în linia
de comandă comandă Editlay.
În acest fişier sunt salvate layerele alocate pentru program. Layerele salvate în acest
fişier sunt create automat în desen la încărcarea programului.
Figura 31
Pentru a adaugă un layer nou se dă click pe semnul , la Alocare se specifică cărui

domeniu va fi alocat acest layer (OTHER), după care se introduce denumirea layerului,
culoarea, dacă este vizibil şi dacă este printabil.
Layer-ele din acest fişier pot fi alocate pentru:
puncte (PCT)
34
TopoLT 10
parcele la aplicarea comenzii arr (ARR)

profile la aplicarea comenzii pll (PLL)
caroiaj (CAR)
planşe cu chenar şi cartuş (PLAN)
imagini la transformare sau schimbare format (IMG)
model tridimensional al terenului (M3D)
curbe de nivel (CNT-M3D)
cotări la aplicarea comenzii DimPl (DIM)
corpuri 3D calcul volum (VOL)
alte layer-e ce pot fi introduse de către utilizator (OTHER)
Layer-ele alocate pentru puncte trebuie să existe obligatoriu şi să fie în ordine
următoarele:
Coduri
Cote
Denumiri
Linii marcaj
Simboluri
Texte suprapuse.
Layer-ele alocate pentru suprafeţe (ARR) trebuie să fie în ordine conform cu tipul
parcelei ce se introduce la aplicarea comenzii Arr. De exemplu, pot fi introduse în ordine
următoarele layer-e ce sunt alocate pentru parcele:
Construcţii
Transport
Reţele
Liberă
Layer-ele alocate pentru profile (PLL) trebuie să fie în ordine conform cu tipul profilului
ce se introduce la aplicarea comenzii Pll. De exemplu, pot fi introduse (doar două) în
ordine următoarele layer-e ce sunt alocate pentru profile:
Profile_longitudinale
Profile_transversale
Layer-ul poate fi utilizat sau nu în desen, se poate alege culoarea layer-ului şi layer-ul
poate fi setat închis sau deschis în desen. Dacă layer-ul nu este utilizat atunci acesta nu
va fi creat în desen.
Pentru layer-ele ce nu sunt alocate pentru puncte, setarea On/Off este luata în
considerare doar atunci când layer-ul este creat de program.
Layer-ele definite în acest fişier sunt salvate în interiorul desenului (dwg).
35
TopoLT 10
6. Purjează desen
În meniul Configurare găsiţi şi comanda Purjează desen. Această funcţie mai poate fi
apelată scriind Pur în linia de comandă.
Această comandă o aplicaţi atunci când aţi finalizat desenul, astfel desenul va fi curăţat
de toate blocurile neinserate, de layer-ele nefolosite, de linetype-urile nefolosite,
stilurile de text nefolosite etc.
După purjare vor fi şterse textele goale sau textele ce conţin doar spaţii şi liniile de
lungime 0.0.
7. Exemple Puncte
7.1. Raportare puncte dintr-un fişier de coordonate
În acest exerciţiu, veţi raporta puncte ce pot fi preluate din fişiere de coordonate.
Pentru mai multe informaţii legate de această funcţie şi tipul de fişiere de coordonate
compatibile, vă rugăm să consultaţi funcţia Ajutor » Raportează Puncte.
1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 1_SimpleEx.dwg din folderul

C:\Program Files\TopoLT\Example (pentru a găsi acest folder este necesar să aveţi
instalat programul TopoLT).
2. Se setează scara planului 1 : 1000 de la Configurare » Configurare program » Plan.
3. În programul TopoLT, mergeţi la Coordonate » Raportează Puncte.
4. Se deschide fereastra Raportează Puncte, primul pas îl reprezintă configurarea
programului de la Opţiuni. În această secţiune se pot face setări ce se referă la scara
planului şi modul cum vor fi scrise punctele.
36
TopoLT 10
Figura 32
5. Faceţi următoarele setări:

la modul de afişare a punctelor să fie bifată denumirea punctelor;
setaţi dimensiuni simbol punct şi text: font, dimensiuni text, unghi scriere,
diametrul punctului si distanţa minima intre puncte.
opţiuni la raportare a punctelor – funcţii utile la verificarea şi ordonarea
punctelor şi a textelor.
selectare fişierului de interpretare a codurilor în funcţie de tipul de lucrare.
6. Daţi click pe butonul Alege fişier şi alegeţi fişierul de coordonate 1_SimpleEx.coo.
Dacă există mai multe surse, adică două sau mai multe fişiere de coordonate,
acestea se pot adaugă ulterior folosind butonul Adiţionează fişier.
7. Dupa ce aţi făcut toate setările şi aţi ales modalitatea de import, apăsaţi Ok.
Punctele au fost raportate in spaţiul model.
37
TopoLT 10
Figura 33
8. Inseraţi simbolurile punctiforme pentru toate punctele după coduri folosind funcţia
Simboluri » Inserează simboluri după cod sau tastând in linia de comanda Ib.
9. Următorul pas este să schimbaţi toate simbolurile liniare după codurile punctelor de
la Simboluri » Schimbă simboluri liniare după cod sau tastând in linia de comanda
Chl.
10. Desenaţi caroiajul atât pentru PLAN 1, cât şi pentru PLAN 2 folosind funcţia Planse »
Deseneaza caroiaj sau tastând în linia de comanda Cj.
Pentru a desena caroiajul selectaţi polilinia închisă corespunzătoare fiecărui plan.
Caroiajul va fi desenat în funcţie de scara planului şi conform configurării ce este
descrisă la Configurare program » Caroiaj.
În noua versiune TopoLT 10.0 se poate scala dimensiunea blocurilor alocate pentru
cruciuliţe.
38
TopoLT 10
Figura 34
11. O comandă recomandată să se folosească la finalizarea desenului este Puncte »

Optimizare texte puncte astfel încât textele punctelor să nu se suprapună între ele şi
nici cu alte entităţi din desen.
La optimizare se va ţine cont de gradul de importantă pe care îl are un punct
conform codului acestuia. Gradul de importantă al codului unui punct poate luă
valori între 1 şi 9 şi este definit de către utilizator în fişierul de interpretare a
codurilor.
În acest exemplu selectaţi pentru optimizare toate textele din PLAN 1.
12. Pentru uşurinţa printarii folosiţi funcţia Planşe » Formează View-uri cu planşe.
Această comandă este utilă pentru a încărca rapid planşele pentru printare
nemaifiind necesară tăierea lor, aranjarea separată şi mutarea părţilor din desen.
După ce aţi dat click pe această funcţie în linia de comandă vi se cer următoarele:
Introduceţi numele View-urilor...scrieţi PLAN;
Primul număr pentru numerotarea View-uri...scrieţi cu ce număr să înceapă
numerotarea planşelor;
Select objects...pentru a crea View-urile selectaţi în ordine dreptunghiurile pentru
PLAN 1 şi PLAN 2.
13. Mergeţi în Paperspace (Layout 1).
14. Următorul pas este să încărcaţi cele două view-uri salvate. Mergeţi la functia Planşe
» Incarcă număr planşă.
In linia de comandă vi se cer următoarele:
39
TopoLT 10
Selectaţi Viewport-ul alocat pentru...selectaţi viewport-ul albastru.

Selectati blocul cu atribute ...daţi click pe cartuşul din partea dreaptă jos ce
reprezintă blocul cu atribute.
Număr plan ce se va incărca...introduceţi 1.
Figura 35
În cartuş automat este trecut numărul planşei.
15. Procedaţi la fel pentru încărcare PLAN 2. Mergeţi la Planşe » Incarcă număr planşă,
de aceasta data în linia de comandă apare direct “Număr plan ce se va incărca” şi
scrieţi 2.
40
TopoLT 10
Figura 36
7.2. Raportare puncte dintr-un instrument
În acest exerciţiu veţi raporta puncte cu coordonate x,y,z preluate de la de la instrument

(staţie totală, teodolit electronic, carnet de teren, PocketPC) şi recepţionate pe portul
serial (COM1, COM2).
Parametri de comunicaţie pe portul serial se vor seta astfel încât să corespundă cu
parametri setaţi în instrument.
Pentru instrumente ce nu sunt definite în lista de instrumente puteţi realiza singuri
formatul de recepţie şi de transmisie. Descrierea modului de introducere a unui
instrument nou o găsiţi în secţiunea Configurare » Instrument.
Îmbunătăţile aduse în noua versiune sunt:

Se poate utiliza „Copy” şi „Paste” pentru un instrument din lista cu instrumente de la
Secţiunea – Instrumente.
Pot fi importate fişiere cu format definit în secţiunea instrumente ce conţin doar:
Denumire punct, X şi Y. În versiunile anterioare nu putea fi importate decât liniile
care conţineau toate cele 5 valori, şi anume: Denumirea punctului, X, Y, Z şi Codul
punctului.
41
TopoLT 10
Pentru mai multe informaţii legate de această funcţie, va rugăm să consultaţi şi meniul
Ajutor » Instrument » Rxcoo.
Recepţionarea punctelor de la un instrument:
1. Conectaţi instrumentul la calculator pe portul serial;

2. In programul TopoLT, mergeţi la Instrument » Recepţionează coordonate sau
Coordonate » Raportează puncte.
3. Se deschide fereastra Raporteaza Puncte, iar primul pas este să selectaţi din
lista de instrumente instrumentul corespunzator;
4. De la Setări port serial selectaţi aceeaşi parametrii de comunicaţie serială;
5. Apăsaţi pe butonul Recepţionează. Pe măsură ce punctele sunt recepţionate
ele vor fi scrise în tabel;
6. După recepţionarea coordonatelor apăsaţi butonul Stop recepţie.
Figura 37
7. Cand s-a sfârşit recepţia coordonatelor şi au fost scrise în tabel, puteţi să faceţi
următoarele setări:
42
TopoLT 10
modul de afişare pentru puncte: să fie afişate doar denumirea punctelor, doar
cote sau amândouă;
setare dimensiuni simbol punct si text: font, dimensiuni text, unghi scriere,
diametrul punctului si distanţa minimă între puncte;
scara planului…1 : 1000;
opţiuni la raportarea punctelor – funcţii utile la verificarea si ordonarea
punctelor şi a textelor;
interpretarea codurilor.
8. Apasăţi pe Ok, iar punctele sunt inserate in desen.
7.3. Calcul puncte radiate
Cu ajutorul acestei comenzi puteţi calcula coordonatele punctelor radiate ca puncte

polare cât şi prin intersecţii înainte.
Funcţia poate fi apelată direct din Windows sau din programul CAD. Atunci când este
apelată din programul CAD, dacă există un fişier cu nume identic cu desenul .dwg, dar cu
extensia .rad atunci acest fişier cu măsurători în format TopoLT este deschis automat.
Pentru mai multe informaţii legate de această functie, vă rugăm sa consultaţi şi meniul
Ajutor » Coordonate » Calculeaza radiate.
1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul PolarPoints.dwg din folderul

C:\Program Files\TopoLT\Example\0_PolarPoints.
2. În programul TopoLT, mergeţi la Configurare program » Plan şi Puncte.
3. Selectaţi scara planului 1: 1000 şi alegeţi modul de desenare a punctelor.
4. Pentru a calcula punctele radiate, accesaţi comanda Coordonate » Calculează
radiate sau tastaţi în linia de comandă Crad.
Fereastra Calcul puncte radiate este structurată astfel:
tabelul de coordonate cu punctele de staţie (puncte cu coordonate
cunoscute);
măsurătorile;
tabelul de coordonate cu punctele radiate calculate.
43
TopoLT 10
Figura 38
În tabelul ce conţine coordonatele punctelor de staţie puteţi adiţiona coordonatele

dintr-un fişier text cu menţiunea că la preluarea punctelor de staţie se poate face o
filtrare după cod, după care puteţi să salvaţi într-un alt fişier.
Fereastra de măsurători conţine: lista de puncte de staţie, punctul de staţie selectat,
înălţimea instrumentului, punctele vizate pentru calculul orientării staţiei, tabelul cu
măsurători ale punctelor radiate şi căsuţa de mesaje.
Coloanele tabelului cu măsurători sunt: denumirea sau numărul punctului, distanţa (D),
unghiul orizontal (Hz), unghiul vertical zenital (V), înălţimea reflectorului sau a ţintei
vizate (H.refl) şi codul ce descrie punctul.
Atunci când este posibil calculul orientării medii a staţiei (Omed) se afişează valoarea
calculată.
În partea de jos există butonul Opţiuni de unde puteţi să faceţi o serie de setări în ceea
ce priveşte importul punctelor de staţie şi măsurători după anumite coduri, stabilirea
toleranţelor şi a corecţiilor ce se pot aplica.
44
TopoLT 10
Figura 39
Punctele pot fi renumerotate utilizând butonul Renumerotează puncte. La

renumerotarea punctelor se va ţine cont de punctele duble, triple. Pot fi puncte cu
acelaşi număr atunci când sunt măsurate de mai multe ori sau când sunt determinate
prin intersecţie înainte. La renumerotare nu sunt schimbate punctele radiate ce sunt
utilizate ca staţii sau ca puncte vizate de orientare.
Utilizând butonul Importă măsurători se pot importa măsurători de la instrumente

(staţii totale). Datele importate pot fi atât măsurători nereduse (D, Hz, V), cât şi
măsurători reduse cum ar fi (Do, Hz, dH) sau (Do, Hz, V). Măsurătorile reduse sunt
schimbate la (D, Hz, V). În acest caz trebuie să se ţină cont de corecţiile făcute de
instrument atunci când s-au efectuat măsurătorile pentru a nu mai aplica încă o dată
aceste corecţii atunci când faceţi calculul. Corecţii ce pot fi aplicate de două ori în cazul
măsurătorilor reduse sunt: corecţia pentru eliminarea influenţei curburii pământului şi a
refracţiei atmosferice sau scalarea distanţelor orizontale pentru reducere la planul de
proiecţie. Din acest motiv se recomandă utilizarea măsurătorilor nereduse (D, Hz, V).
45
TopoLT 10
Utilizând butonul Salvează măsurători puteţi salva într-un fişier text în format TopoLT
datele despre măsurători. În fişier sunt salvate următoarele date: setările cu parametrii
utilizaţi conform opţiunii de calcul, punctele de staţie şi măsurătorile cu punctele
radiate.
Pentru a calcula radiatele apăsaţi butonul Calculează radiate. Automat coordonatele

punctelor radiate sunt calculate şi sunt afişate în tabelul alăturat.
Figura 40
În anumite situaţii, vă pot apărea mesaje de eroare, de exemplu “Staţia ... are aceaşi
înălţime ca staţia precedentă” sau “Posibilă neschimbare a înălţimii reflectorului pentru
staţia ...”. Aceste mesaje de atenţionare nu trebuiesc ignorate, acestea sunt inspirate
din practică şi cu ajutorul acestora puteţi evita rapid unele calcule incorecte. Cu un
dublu clic pe mesaj sau tastând Enter puteţi ajunge la staţia sau măsurătoarea care a
generat mesajul.
5. Pentru a raporta punctele trebuie să apăsaţi butonul Raportează puncte. Programul

vă întreabă dacă doriţi să salvaţi coordonatele punctelor, după care apare fereastra
Raportare puncte.
46
TopoLT 10
După ce aţi confirmat cu Ok, punctele au fost raportate.
7.4. Introducere puncte grafice
În acest exerciţiu veţi insera automat puncte folosind funcţia Puncte » Introducere
automată puncte grafice.
Această comandă este utilă pentru cazul în care avem un desen ce nu conţine puncte
topografice sau pentru cazul în care o parte din desen nu conţine puncte.
Pentru mai multe informaţii legate de această funcţie, vă rugăm să consultaţi şi meniul
Ajutor » Puncte » Introducere automată puncte grafice.
1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 1_AutoInsertPoints.dwg din

folderul C:\Program Files\TopoLT\Example.
2. În programul TopoLT, mergeţi la Configurare program » Plan şi Puncte.
Selectaţi scara planului 1: 1000 şi alegeţi modul de desenare a punctelor (fontul textului,
stilul punctului, codul implicit pentru punctele grafice noi ş.a.).
47
TopoLT 10
3. Inseraţi automat punctele folosind funcţia Puncte » Introducere automată puncte

grafice sau tastaţi în linia de comanda AutoPct.
În linia de comandă introduceţi următoarele elemente:
Denumirea punctului de start: 1
Distanţa minimă dintre puncte <0.030>: pentru a accepta această valoare implicită se
apasă Enter, dacă doriţi o altă valoare scrieţi valoarea în linia de comandă
Selectaţi zona...Primul colţ: desenaţi o fereastră de selecţie care să cuprindă
elementele desenate.
Punctele au fost inserate conform setarilor efectuate.
Figura 41
4. Mergeţi la Punct » Redenumeşte punct sau tastaţi in linia de comanda funcţia

Redd.
Această comandă este utilă pentru vizualizarea şi modificarea denumirii unui punct,
cotei sau codului.
După ce aţi accesat funcţia în linia de comandă vi se cere:
Selectaţi punctul/Selectaţi prin denumire: daţi click pe un punct din desen sau
48
TopoLT 10
introduceţi valoarea acestuia în linia de comandă.
Figura 42
5. Mutarea manuală a textului unui punct se face cu funcţia Punct » Mută text punct
sau tastând în linia de comandă Mtt, textele vor fi mutate şi dimensionate astfel încât să
fie respectată ultima configurare ce descrie punctul.
La fel ca şi la funcţia anterioară, după ce aţi accesat funcţia în linia de comandă vi se
cere:
Introduceţi noul punct de frângere al liniei de marcaj: daţi click în zona în care doriţi să
mutaţi textul.
Figura 43
6. Renumerotarea punctelor se face cu funcţia Puncte » Renumeroteaza puncte sau

tastând în linia de comandă RenPct.
Folosind acesta comandă puteţi renumerota punctele din desen, puncte ce sunt
preluate în ordinea introducerii lor în desen.
49
TopoLT 10
După accesarea acestei funcţii apare următorul mesaj:
Figura 44
În linia de comandă trebuie să introduceţi :

Număr plecare pentru numerotare:
Se renumeroteaza şi staţiile ce au codul ST (Da/Nu)? <Nu>: pentru a accepta această
valoare implicită apăsaţi Enter
Se renumerotează şi punctele ce conţin caractere alfabetice în denumire (Da/Nu)?
<Nu>: pentru a accepta această valoare implicită apăsaţi Enter.
Ultimele două opţiuni sunt introduse pentru evitarea renumerotarii pentru punctele ce
sunt staţii (identificate după cod) şi pentru punctele ce conţin caractere alfabetice în
denumire.
7. Pentru a translata pe cotă punctele, folosiţi funcţia Puncte » Schimbă Cota Punctelor
sau tastaţi în linia de comandă Hpct.
Puteţi să translataţi punctele de cotă doar pentru câteva puncte selectate din desen sau
pentru toate punctele. Pentru acest exemplu, alegeţi varianta All.
Translaţia pe cotă: valoarea cu care vreţi să translataţi punctele de cotă.
Schimbăm şi punctele cu cotă 0.00 (Da/Nu): se poate evită translatarea pentru punctele
ce au cota 0.00.
8. Entităţile 3D şi punctele pot fi vizualizate în 3D folosind funcţia Model 3D »

Vizualizează Model sau tastând în linia de comandă VM3D.
50
TopoLT 10
Figura 45
9. Folosiţi din nou funcţia Puncte » Introducere automată puncte grafice sau
tastaţi în linia de comandă AutoPct pentru a fixa pe noua cotă punctele
entităţilor 3D.
10. Vizualizaţi în 3D punctele şi entităţile după fixare folosind aceeaşi funcţie

Model 3D » Vizualizează Model sau tastând în linia de comandă VM3D.
51
TopoLT 10
Figura 46
11. Pentru a ridica şi entităţile la cota punctelor se foloseşte funcţia Transformări »
Ridica la cota punctelor sau tastând în linia de comandă LiftUp.
12. Vizualizaţi în 3D punctele şi entităţile după ridicare folosind aceeaşi funcţie Model
3D » Vizualizează Model sau tastând în linia de comandă VM3D.
Figura 47
52
TopoLT 10
13. Pentru a genera fişierul de coordonate, mergeţi la Coordonate » Reface fişier de

coordonate sau tastaţi în linia de comandă RefCoo. Selectaţi toate punctele şi calea
unde o să fie salvat fişierul.
7.5. Unire puncte după coduri
În acest exerciţiu veţi uni punctele raportate în desen după coduri folosind funcţia
Puncte » Uneşte puncte după coduri.
Pentru o funcţionare corectă a acestei comenzi va recomandăm să folosiţi la efectuarea
măsurătorilor următoarele atribute pentru codul punctelor:
START - înseamnă că de aici a început o entitate grafică liniară. De la acest atribut
al unui cod până apare un atribut END sau un alt START pentru punctele cu
acelaşi cod se începe desenarea entităţii lineare (polilinie cu sau fără arce);
END - aici se opreşte polilinia;
CLOSE - aici se opreşte polilinia şi se închide;
STARC - înseamnă start arc, de aici începe un arc şi se vor căuta în continuare
puncte cu acelaşi cod de descriere până la ENDARC. Dacă sunt găsite mai mult de
un punct între STARC şi ENDARC atunci se va lua în calcul pentru generarea
arcului doar primul punct de după STARC, restul de puncte sunt ignorate. Dacă
după STARC urmează direct ENDARC atunci se consideră că este o linie. Dacă
după STARC nu este găsit ENDARC atunci atributul STARC este ignorat. Dacă
punctele sunt colineare atunci se consideră o linie iar punctul din mijloc este
eliminat;
ENDARC - semnalează sfârşitul unui arc;
ONCIRCLE - înseamnă că punctul este pe un cerc. În acest caz se caută grupuri de
câte 3 puncte cu acelaşi cod de descriere luate în ordinea din lista de coordonate
şi se generează un cerc. Punctele nu trebuie să fie unul după altul în lista de
coordonate. Dacă punctele sunt colineare sau cel puţin două sunt identice atunci
nu poate fi calculat un cerc prin aceste puncte. Acest atribut nu depinde de
restul de atribute, acesta este tratat în mod independent.
Pentru mai multe informaţii legate de această funcţie, va rugăm să consultaţi şi meniul
Ajutor » Puncte » Uneşte puncte după coduri.
1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 9_JoinPointByCodes.dwg din

2. Pentru raportarea punctelor folosiţi funcţia Coordonate » Raportează Puncte sau
tastaţi în linia de comandă Rappct.
Se deschide fereastra Raportează Puncte, primul pas îl reprezintă configurarea
53
TopoLT 10
programului: setaţi scara planului 1:1000, bifaţi Desenează punct şi selectaţi la

Plan cu...denumiri puncte.
Din partea de jos a acestei ferestre puteţi să încărcaţi fişierul de coduri.
Mai multe detalii referitoare la configurare veţi găsi în cel de-al doilea capitol al
tutorialului şi anume Configurarea Pogramului.
De la Alegeţi fişier încărcaţi fişierul cu puncte 9_JoinPointByCodes.coo pe care îl
găsiţi tot în folderul C:\Program Files\TopoLT\Example.
De observat că în dreptul codului din tabelul cu puncte este trecut un atribut
START, END, CLOSE s.a ce ne permite să unim punctele.
Figura 48
3. Deschideţi layerul alocat pentru codurile punctelor.

4. Inseraţi simbolurile punctiforme pentru toate punctele după coduri folosind
funcţia Simboluri » Inserează simboluri după cod sau tastând în linia de comandă
Ib.
5. Uniţi punctele după coduri folosind funcţia Puncte » Uneşte puncte după coduri
sau tastând în linia de comandă JoinPct.
Punctele au fost unite după coduri conform fişierului de interpretare coduri.
54
TopoLT 10
Figura 49
6. Mergeţi la Punct » Redenumeşte punct sau tastaţi în linia de comandă funcţia
Redd.
Această comandă este utilă pentru vizualizarea şi modificarea denumirii unui
punct, cotei sau codului.
După ce aţi accesat funcţia în linia de comandă vi se cere:
Vom merge de exemplu la punctul 31. Observăm că are codul 21.
Figura 50
55
TopoLT 10
La fel procedăm şi pentru celelalte puncte.

Dacă ne uităm in fişierul de interpretare coduri, acest cod îl găsim la Garduri iar la
Denumire lin avem GRDPL.
Figura 51
Dacă ne uităm în fişierul codului GRDPL îi corespunde Gard plasă.
Figura 52
Punctele au fost unite conform setărilor efectuate.
56
TopoLT 10
8. Exemple Parcele
8.1. Calcularea suprafeţei unei parcele
1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi exerciţiul 3_DetachingArea.dwg din

În acest exemplu avem o parcelă pentru care dorim să calculăm suprafaţa.
2. În meniul TopoLT, mergeţi la Suprafeţe » Calculează şi înregistrează sau scrieţi în

linia de comandă a programului CAD comandă Arr.
Calculul unei suprafeţe poate fi făcut asupra unei polilinii sau unui cerc, cercul
putând fi determinat fie prin trei puncte, fie prin două puncte diametral opuse, fie
prin punctul de centru şi rază. Poliliniile pot conţine şi arce dar trebuie să aibă
obligatoriu un punct pe arc dacă nu, acesta va fi introdus automat.
Pentru a descrie suprafaţa vor fi cerute următoarele date: număr parcelă, destinaţia
parcelei, tipul parcelei, iar în cazul în care tipul este numărul 1, se consideră că
această este o construcţie şi se va cere numărul de nivele şi caracteristicile
constructive ale construcţiei.
Figura 53
3. Pentru a optimiza textele punctelor astfel încât să nu se suprapună între ele şi nici
cu alte entităţi din desen, puteţi să folosiţi comanda Puncte » Optimizează texte
puncte sau tastând în bară de comandă OptPct.
4. Pentru cotarea parcelelor şi optimizarea textelor cotelor puteţi să folosiţi funcţia
Utile » Multiple cotari de polilinii sau tastând în bară de comanda Mdimpl.
Folosind această funcţie cotele pot fi amplasate atât în interior, cât şi în exterior.
57
TopoLT 10
Figura 54
5. Pentru setarea imprimantei, formatului hârtiei şi chenarului, puteţi să folosiţi

comanda Planşe » Opţiuni planşe sau tastând în bară de comanda Opln.
La desenarea unei planşe se poate insera în desen şi un bloc cu sau fără atribute,
bloc ce conţine tabelul (cartuşul) cu informaţiile despre planşă. Blocul poate fi
înserat într-unul din colţurile chenarului.
6. Se inserează planşa folosind funcţia Planşe » Desenează planşă sau tastând în bară
de comanda DrPln.
8.2. Detaşarea unei suprafeţe

2. În meniul programului TopoLT, mergeţi la Suprafeţe » Detaşează o suprafaţă sau
scrieţi în bara de comandă a programului CAD comanda Detas.
Detaşările sunt efectuate din polilinii sau cercuri, poliliniile pot conţine şi arce.
Detaşarea poate fi efectuata fie prin ruperea poliliniei în două polilinii fie prin
crearea unei noi polilinii. Aceste setari se pot face folosind functia Configurare
program » Suprafete.
58
TopoLT 10
Figura 55
În momentul în care comanda ,,Detaseaza o suprafaţă” a fost activată îţi vor apărea
tipurile de detaşări ce se pot efectua:
Figura 56
Ca opţiuni avem:
paralelă (detaşarea se face paralelă cu polilinia selectată);
direcţie paralelă (detaşarea se face paralelă cu 2 puncte selectate);
perpendiculara (detaşarea se face pe o parte şi pe alta a punctului selectat când
alegeţi conturul);
proporţional (detaşarea se face proporţional între 2 laturi aflate una lângă
cealaltă);
punct obligat (detaşarea se face paralel cu latura pe care o alegi când selectezi
conturul şi începe din punctul selectat);
deschidere obligată (detaşarea se face pe contur în funcţie de latura şi punctul
selectat, se face o detaşare cu deshiderea dorită pe latura selectată).
59
TopoLT 10
Alegem ca exemplu Detaşarea cu deschidere obligată:
În bară de comandă se alege această metodă, după care trebuie să:

Selectaţi conturul şi prima latură pe care se aplică deschiderea…selectati latura de jos.
Alegeti punctul de plecare de la care se aplică deschiderea…in figura de mai jos este
reprezentat cu un simbol albastru.
Dimensiunea deschiderii…introduceţi 60 m.
Valoarea suprafeţei de detaşat… introduceţi 6000 m².
Figura 57
60
TopoLT 10
Figura 58
După introducerea acestor valori, trebuie să introduceţi numărul parcelei şi

numele proprietarului.
3. După ce a fost efectuată detaşarea, mergeţi la Puncte » Introducere automată

puncte grafice sau tastaţi în bara de comandă AutoPct pentru a introduce puncte
grafice noi pentru parcelele nou create.
4. În ultima versiune a programului TopoLT a fost introdusă o nouă funcţie
Recalculează suprafaţa sau RecalcArea pentru a recalcula suprafeţele poliliniilor şi
a schimba etichetele cu noua suprafaţă.
Dacă poliliniile selectate nu au alocate etichete cu suprafaţa atunci se cere
selectarea manuală a acestor texte iar legătura dintre polilinie şi text este refăcută.
5. Pentru a optimiza textele punctelor astfel încât să nu se suprapună între ele şi nici
cu alte entităţi din desen, puteţi să folosiţi comanda Optimizează texte puncte din
meniul Puncte sau tastând în bara de comandă OptPct.
6. Pentru cotarea parcelelor şi optimizarea textelor cotelor puteţi să folosiţi funcţia
Multiple cotări de polilinii din meniul Utile sau tastând în bară de comanda
Mdimpl.
61
TopoLT 10
Figura 59
8.3. Detaşarea multiplă

2. În meniul programului TopoLT, mergeţi la Suprafeţe » Detaşare multiplă sau scrieţi
în bara de comandă a programului CAD comanda Mdetas.
Detaşarea este realizată pentru mai multe parcele o dată funcţia fiind utilă la
realizarea planurilor parcelare.
În momentul în care comanda ,,Detasare multipla” a fost activată, sunt afişate in
bara de comandă tipurile de detaşări ce se pot efectua:
Figura 60
În acest exemplu, vom face o detaşare paralelă:
Se selectează conturul parcelei după care apare acest tabel în care se completează
numele proprietarilor şi suprafaţa parcelei.
În partea de jos este afişată suprafaţa totală şi suprafaţa rămasă după fiecare suprafaţa
introdusă în tabel.
62
TopoLT 10
În versiunea TopoLT 10.0 a fost introdus un nou buton şi anume Inversează rânduri
astfel a fost introdusă posibilitatea inversării râdurilor sau a selecţiei din tabelul de la
detaşările multiple.
Figura 61
Introducerea suprafeţelor cât şi schimbarea acestora poate fi făcută în tabelul cu
suprafeţe pentru detaşări multiple. Ultimele suprafeţe utilizate vor fi întodeauna
salvate. La următoarea apelare a acestei comenzi veţi regăsi ultimele suprafeţe
introduse.
În tabelul cu suprafeţe aveţi posibilitatea de a salva datele introduse într-un fişier sau de
a prelua date dintr-un fişier.
3. După ce a fost efectuată detaşarea multiplă, mergeţi la Puncte » Introducere
automată puncte grafice sau tastaţi în bară de comandă AutoPct pentru a introduce
puncte grafice noi pentru parcelele nou create.
4. Pentru a crea tabelul de coordonate cu calculul suprafeţei conform normativelor
actuale privind executarea lucrărilor de cadastru mergeti la Suprafeţe » Tabel suprafeţe
sau tastaţi în bara de comandă Arr2.
63
TopoLT 10
9. Exemple Model 3D
9.1. Realizarea modelului 3D şi generarea curbelor de nivel
În acest exerciţiu, veţi genera modelul 3D al terenului utilizând puncte ce au coordonate

x,y şi z sau polilinii cu o anumită cotă (breaklines). Metoda de interpolare folosită este
metoda triangulaţiei cu interpolare liniară.
Pentru mai multe informaţii legate de această funcţie şi opţiunile disponibile, vă rugăm
să consultaţi şi meniul Ajutor » Model 3D.
1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 5_3DModel.dwg din folderul

C:\Program Files\TopoLT\Example. În acest exemplu, modelul tridimensional o să
fie generat nu numai din puncte, ci şi folosind polilinii la o anumită cotă.
2. Setaţi scara planului 1:1000 de la Configurare Program » Plan.
3. Raportaţi punctele cu ajutorul funcţiei coordonate Coordonate » Raportează Puncte
sau tastaţi în linia de comandă Rappct. De la butonul Alege fişier alegeţi fişierul
5_3Dmodel.coo din folderul C:\Program Files\TopoLT\Example.
Figura 62
4. Pentru a stabili modul de afişare, mergiti la Configurare Program » Model 3D.

Înainte să vă apucaţi de desenat stabiliţi metoda de interpolare, culori, dimensiuni
şi echidistanţa între curbele de nivel.
64
TopoLT 10
Figura 63
5. Mergeţi la Model 3D » Creeaza Model 3D sau tastaţi în linia de comandă M3d.

În linia de comandă apar următoarele mesaje:
Alegeţi punctele Select/All <All>: vă întreabă dacă selectaţi toate punctele din
desen sau doar o parte. Pentru acest exerciţiu, selectaţi All » Enter.
Elimină punctele cu cotă <0.00>: pentru eliminarea punctelor cu o anumită cotă
sau pentru control se elimină punctele cu cota 0.00 (valoare implicită fiind 0.00).
Selectaţi liniile sau poliliniile de schimbare forţată a pantei... selectaţi cele două
polilinii albastre din desen.
Selectaţi limita modelului 3D/ fără limita... Modelul 3D poate fi limitat printr-un
perimetru prin selectarea unei polilinii existenţe ce defineşte zona pe care se
doreşte să se creeze modelul 3D. Când nu există această polilinie se apăsa Enter.
65
TopoLT 10
Apare o nouă fereastră unde puteţi să vizualizaţi modelul 3D şi puteţi să faceţi

randări. Puteţi să alegeţi metoda de proiecţie perspectivă sau ortografică,
intensitatea luminii, calitatea texturii, dacă obiectele 3D sunt netezite sau nu,
texturi.
Figura 64
După ce aţi vizualizat şi verificat modelul 3D al terenului, apăsaţi pe butonul Ok.

Fereastra de vizualizare se închide, iar în spaţiul model este afişată noua suprafaţă.
Se observă cum cele două polilinii au obligat suprafaţa să-şi schimbe panta.
66
TopoLT 10
Figura 65
6. După ce a fost generată suprafaţa, următorul pas îl reprezintă desenarea curbelor

de nivel. Mergeţi la Model 3D » Desenează curbe de nivel sau tastaţi în linia de
comandă funcţia Cnn. Selectaţi suprafaţa, iar curbele de nivel sunt generate în
funcţie de echidistanţa, culorile şi grosimile alese la Configurare Program.
Figura 66
7. Una din funcţiile de prelucrare a modelului 3D este Taie Model 3D. Modelul 3D
poate fi tăiat pentru a realiza o diminuare a acestuia sau pentru a creea o gaură în
67
TopoLT 10
model. Tăierea unui model 3D poate fi utilă în anumite cazuri atunci când doriţi să
calculaţi volume.
Mergeţi la Model 3D » Taie Model 3D sau tastaţi în linia de comandă TrimM3D. În
linia de comandă apar următoarele mesaje:
Selectaţi modelul 3D...: selectaţi suprafaţa generată;
Selectaţi limita de tăiere...: selectaţi 3D model limit (1);
Punctaţi pe partea care se taie: modelul 3D este reconstruit în funcţie de cum
punctaţi faţă de limita de tăiere.
Figura 67
9.2. Calcul volum
În acest exerciţiu, vă sunt prezentate cinci cazuri de calcul volum şi anume volumul ce se
formează între un model tridimensional al terenului şi un plan de care are o cotă
constanţa sau volumul ce se formează între două modele tridimensionale ale terenului.
Pentru mai multe informaţii legate de această funcţie vă rugăm să consultaţi şi meniul
Ajutor » Calculează volum.
1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 6_Volume.dwg din folderul

C:\Program Files\TopoLT\Example.
2. In programul TopoLT, mergiţi la Configurare program » Model 3D.
68
TopoLT 10
Cazul suprafaţă 3D sus şi plan de referinţă jos
3. Folosind comanda Model 3D » Calculează volum sau tastând Vol în bara de

comandă, puteţi calcula volumul selectând suprafaţa de sus iar suprafaţa de jos
(referinţă) fiind un plan de cotă 0.0.
În linia de comandă vi se cer următoarele:
Suprafaţa de sus Model/Plan: în acest caz Model
Select Object: selectaţi modelul 3D
Suprafaţa de jos (ref.) Model/Plan: introduceţi Plan
Introduceţi cotă planului de jos: 0.0
Selectaţi limita volumului/ <Enter> fără limită: Enter
Figura 68
În aces caz tot ce este deasupra planului de referinţă (de cotă 0.0) este considerat volum
pozitiv, iar ce este sub acest plan este considerat volum negativ.
Cu roşu este simbolizat volumul în plus (umplutura), iar cu albastru volumul cu minus
(săpătura). În partea dreaptă este afişat Raport calcul volum cu valorile pentru
umplutură şi săpătura. În afară de volumul pozitiv şi volumul negativ mai sunt calculate
aria în plan şi aria înclinată (desfăşurată).
4. Se apasă Ok. În spaţiul model, triangulaţia este colorată în funcţie de volum (roşu
pentru umplutură şi albastru pentru săpătura).
69
TopoLT 10
Figura 69
Cazul plan sus şi suprafaţă 3D jos
Folosind aceeaşi comandă Model 3D » Calculează volum sau tastând Vol în bara de
comandă, puteţi calcula volumul alegând pentru suprafaţa de sus un plan de cotă 5.0 iar
ca suprafaţă de jos (referinţă) o suprafaţă 3D.
Suprafaţa de sus Model/Plan: în acest caz Plan
Introduceţi cota planului de jos: 5.0
Selectaţi modelul 3D de jos...: selectaţi modelul 3D
70
TopoLT 10
Figura 70
În acest caz tot volumul va fi pozitiv deoarece planul de cotă 5.0 este deasupra
suprafeţei de referinţă.
Figura 71
71
TopoLT 10
Cazul suprafaţă sus şi suprafaţă de referinţă jos
comandă, puteţi calcula volumul dintre două suprafeţe 3D.
Suprafaţa de sus Model/Plan: se selectează suprafaţa de culoare verde
Suprafaţa de jos Model/Plan: se selectează suprafaţa de culoare neagră
Figura 72
În acest caz volumul pozitiv se formează pentru toate corpurile 3D ce sunt deasupra
suprafeţei de culoare neagră, iar volunul negativ se formează pentru toate conurile ce
sunt sub această suprafaţă.
Volumul este calculat doar pentru zona unde cele două suprafeţe se suprapun.
72
TopoLT 10
Figura 73
Această opţiune este utilă în practică atunci când se calculează în etape volumul unor
straturi depuse pe un teren.
Cazul modelului 3D cu găuri
comandă, puteţi calcula volumul dintre o suprafaţa 3D ce are găuri în model şi o
suprafaţa de jos (referinţă) reprezentată de un plan de cotă 0.0.
73
TopoLT 10
Figura 74
În aces caz tot ce este deasupra planului de referinţă (de cotă 0.0) este considerat volum
pozitiv, iar ce este sub acest plan este considerat volum negativ.
Figura 75
74
TopoLT 10
Cazul pentru volumul inclus intr-o limită
comandă, puteţi calcula volumul dintre o suprafaţa 3D şi o suprafaţa de jos (referinţă)
reprezentată de un plan de cotă 0.0, numai că acum selectaţi polilinia neagră ca limită
de contur.
Selectaţi limita volumului/ <Enter> fără limită: selectaţi polilinia neagră
Figura 76
Volumul va fi calculat doar pentru corpurile 3D (prisme) ce se află în interiorul acestei

limite.
75
TopoLT 10
Figura 77
10. Exemple Imagini

10.1. Georeferenţiere imagini
În acest exerciţiu, veţi realiza transformări (corelări) ale imaginilor raster inserate în
desen pentru a fi aşezate într-un sistem de coordonate.
Aceste transformări se fac selectând unul sau mai multe puncte de corespondenţă între
imaginea inserată şi sistemul de coordonate.
Programul foloseşte mai multe tipuri de transformări. Odată cu efectuarea
transformărilor se pot aduce şi anumite modificări asupra imaginilor precum: imaginile
pot fi salvate în alte formate, pot fi tăiate sau poate fi schimbat formatul de culori.
Ajutor » Imagini » Transformă imagini.
1. Pentru a parcurge acest desen deschideţi desenul 4_1_RasterEx.dwg din folderul

2. În programul TopoLT, mergeţi la Imagini » Opţiuni imagini.
Odată cu efectuarea transformării se pot realiza şi următoarele modificări ale
imaginilor:
imaginile pot fi salvate într-unul din formatele: .bmp, .jpg, .pcx, .png, .tga, .ţif.
poate fi schimbat formatul de culori de la Black&White până la True color
(32bit)
76
TopoLT 10
imaginile pot fi tăiate pentru a păstra din imagine doar zona de interes,
tăierea poate fi făcută pe limita dată de minimul şi maximul punctelor de
constrângere sau în afară acestei limite cu o distanţă (cazul în care se doreşte
a se păstra dintr-o hartă informaţiile referitoare la caroiaj, denumirea hărţii)
imaginile pot fi încadrate (Clip) pe punctele de constrângere. Încadrarea este
utilă pentru a vizualiza dintr-o imagine doar porţiunea pe care este desenată
harta, partea exterioară fiind ascunsă. Bifaţi Încadrează Vizualizarea (Clip) -
pe contur puncte.
după transformare imaginile pot fi făcute neselectabile (ImageFrame = Off)
pentru a se evita selectarea accidentală a acestora.
alegerea Opţiunilor de transformare. În acest exemplu, se foloseşte metoda
Afină şi mută puncte (min. 4 puncte), metodă utilă în cazul planurilor scanate
deoarece în acest caz deformaţiile nu sunt constante şi de aceea nu se poate
aplica doar transformarea afină.
Figura 78
77
TopoLT 10
3. În desenul deschis, veţi corela punctele sursă cu cele destinaţie folosindu-vă de

capetele liniilor albastre din desen. Pentru o corelare corectă, alegeţi cu atenţie
punctele sursă şi cele destinaţie.
Pentru imaginea de sus punctele de transformare sunt 1,2,3 şi 4.
Mergeţi la funcţia Imagini » Transformă Imagini sau tastaţi în linia de comandă
Timg.
Selectaţi imaginea: selectaţi imaginea de sus
Punctul de referinţă/Undo: selectaţi colţul imaginii pe care doriţi să-l mutaţi în
punctul 1
Punctul de destinaţie/Undo: daţi click pe punctul 1
Figura 79
Programul vă cere în continuare punctul de referinţă şi cel de destinaţie. Repetaţi aceşti

paşi şi pentru punctele 2, 3, şi 4. Când aţi terminat, apăsaţi Enter.
Introduceţi o nouă imagine (Da/Nu): scrieţi Nu
Apare următoarea fereastră:
78
TopoLT 10
Figura 80
În partea stângă la Fişiere imagini sunt afişate toate imaginile inserate în desen, iar în
partea din centru la Puncte de transformare sunt coordonatele punctelor de referinţă şi
cele ale punctelor destinaţie. În cazul în care sunt selectate mai multe puncte decât
numărul minim necesar, se pot elimina din tabel acelea dintre ele care nu au fost
punctate bine, nefiind luate în calcul la transformare.
Butonul Salvează puncte generează un fişier cu coordonatele punctelor de referinţă şi a

punctelor destinaţie. Folosind butonul Încarcă puncte se pot încărca coordonatele
puncte dintr-un fişier extern.
Apăsaţi butonul Transformă. Imaginea este adusă pe noile coordonate.
79
TopoLT 10
Figura 81
4. La fel procedaţi şi pentru imaginea de jos. De această dată punctele de transformare

sunt 1’, 2’, 3’ si 4’.
5. Dacă după transformare doriţi să vizualizaţi toată imaginea folosiţi comanda Image
Clip sau tastaţi in bara de comandă Imageclip (să fie pe OFF).
6. În locaţia unde este salvată imaginea iniţială, apar noi fişiere cu extensia .bk1, .bk2.
Aceste fişiere sunt imaginile iniţiale salvate atunci când sunt modificate. Fişierele cu
aceste extensii sunt folosite pentru a reveni la imaginea iniţială cu ajutorul comenzii
Imagini » Undo imagini.
7. Salvaţi noile date referitoare la poziţia imaginilor, scara acestora, deformaţiile, dar şi
porţiuni din imagine (ImageClip) de la Imagini » Salvează poziţie imagine sau tastaţi
în linia de comandă Savegeoref.
Fişierele sunt salvate în acelaşi director în care se află imaginea inserată în desen.
Astfel după salvare puteţi folosi fişierele imagine .ţif, .jpg, .bmp, etc. împreună cu
fişierele World corespondente .tfw, .jgw, .bpw, etc. Pentru a repoziţiona imaginile cu
alte programe sau cu TopoLT cu comanda din meniul Imagini » Repoziţionează
imagini sau tastând în linia de comandă Imggeoref.
80
TopoLT 10
10.2. Taie imagini
În acest exerciţiu, veţi tăia o imagine astfel încât să păstraţi doar o anumită subregiune.
Limita pentru porţiunea din imagine poate fi definită printr-o polilinie cu sau fără arce,
cerc, elipsă sau să fie definită cu ajutorul funcţiei ImageClip.
Ajutor » Imagini » Taie imagine.
Pentru a obţine o subregiune dintr-o imagine:
1. Pentru a parcurge acest desen deschideţi desenul 4_2_RasterTrim.dwg din

2. În desenul deschis limita după care o a fie tăiată imaginea este definită printr-o
polilinie.
Figura 82
3. Mergeţi la programul TopoLT » Imagini » Taie imagine.

4. Selectaţi imaginea, apoi selectaţi limita de tăiere. Se deschide fereastra TopoLT –
Taie imagine.
Dupa selectarea limitei, se va încărca imaginea redusă pentru a se putea face
previzualizarea.
81
TopoLT 10
Figura 83
În această fereastră, la Opţiuni tăiere se poate alege din paleta de culori o culoare
pentru fundal, se poate desena conturul subregiunii de tăiere dacă este selectată
opţiunea Desenează limita de tăiere sau se poate vizualiza poziţia imaginii întregi dacă
este selectată opţiunea Desenează la previzualizare a marginii imaginii.
În partea stânga, la Imagine rezultată sunt afişate informaţiile despre imaginea obţinută
după tăiere.
Se dă click pe butonul Aplică. Imaginea iniţială este tăiată, în spaţiul model rămâne doar
subregiunea selectată.
82
TopoLT 10
Figura 84
5. Revenirea la imaginile anterioare se poate face utilizând comanda Imagini »

Undo Imagini. În aceeaşi locaţie unde este salvată imaginea sunt generate fişiere
cu extensiile .bk1, .bk2 folosite pentru a reveni la imaginile iniţiale.
10.3. Uneşte imagini
În acest exerciţiu , veţi uni mai multe imagini din desen şi veţi obţine o singură imagine.
Pentru unire se selectează imaginea de referinţă şi imaginile ce urmează să fie adăugate
la aceasta.
Prin imaginea de referinţă se stabileşte:
formatul de culori (adâncimea de culoare) la care vor fi aduse imaginile ce se
adiţionează;
scara în pixeli la care vor fi aduse imaginile ce se adiţionează cu respectarea
poziţiilor în coordonate şi a aspectului acestor imagini.
83
TopoLT 10
Pentru mai multe informaţii legate de această funcţie, vă rugăm să consultaţi şi meniul
Ajutor » Imagini » Uneşte imagini.
1. Pentru a parcurge acest desen deschide desenul 4_3_RasterJoin.dwg din folderul

2. Mai întâi repoziţionaţi imaginile conform fişierelor World pentru georeferentiere
ataşate fişierelor imagine folosind funcţia Imagini » Repoziţionează imagini sau
tastând în linia de comandă ImgGeoRef.
Pe lângă repoziţionare, se restabilesc şi subregiunile de vizualizare (ImageClip) ce
sunt salvate în fişierele pentru georeferentiere.
Figura 85
3. Pentru a unii imaginile folosiţi funcţia Imagini » Uneşte imagini sau tastaţi în linia de
comandă JoinImg.
În linia de comandă apar următoarele mesaje:
Selectatati imaginea de referinţă: selectaţi prima imagine stânga sus
Selectaţi imaginile ce se adiţionează în ordinea de suprapunerea...: selectaţi în
ordine cele trei imagini.
Ordinea de suprapunere este dată de ordinea de selecţie şi poate fi schimbată prin
modificarea poziţiei din lista Imagini ce se unesc. Se pot elimina de la unire imagini
prin deselectarea din listă, imaginea de referinţă nu se poate elimina.
Prin selectarea opţiuni Ştergerea imaginilor ataşate, se vor şterge din desen
entităţile imagine ce au fost ataşate la imaginea de referinţă.
La Imaginea rezultată sunt afişate informaţiile despre noua imagine ce rezultă după
unire.
84
TopoLT 10
Figura 86
4. Apăsaţi pe butonul Aplică. Imaginile sunt transformate într-o singură imagine.
Figura 87
85
TopoLT 10
5. Revenirea la imaginile anterioare se poate face utilizând comanda Imagini » Undo

Imagini. În aceeaşi locaţie unde este salvată imaginea sunt generate fişiere cu
extensiile .bk1, .bk2 folosite pentru a reveni la imaginile iniţiale.
11. Exemple Planşe şi Profile
11.1. Formează View-uri cu planşe
În acest exerciţiu, veţi forma view-uri cu planşe, funcţie utilă pentru a încărca rapid
planşele pentru printare. Pentru a forma View-uri, mai întâi se vor desena dreptunghiuri
ce vor delimita zona pe care dorim să o printam, după care aceste dreptungiuri vor fi
selectate în ordine.
Ajutor » Planşe » Formplns.
Pentru a forma view-uri cu planşe:
1. Deschideţi exerciţiul 2_Road_with_3Dmodel.dwg din folderul C:\Program

Files\ProfLT\Example.
2. În acest exemplu veţi construi dreptunghiuri astfel încât tronsonul respectiv să fie
împărţit în părţi egale, iar în acelaşi timp să se asigure o zonă de suprapunere
între cele două dreptunghiuri alăturate.
Figura 88
3. În programul TopoLT, mergeţi la Planşe » Formează view-uri cu planşe sau tastaţi

în bara de comandă Formplns.
În bara de comandă vi se cere să:
Introduceti numele View-urilor...în acest exemplu introducem numele Plan.
86
TopoLT 10
Primul număr pentru numerotarea View-uri: 1

Selectare obiecte: selectăm toate dreptunghiurile din desen şi se apasă Enter
La sfârşitul acestei funcţii, tot în bara de comandă este afişat numărul view-urilor
salvate.
4. După ce aceste View-uri au fost salvate, desenaţi în Paperspace (Layout)
chenarul, cartuşul sau legenda şi unul sau mai multe Viewport-uri (găuri în spaţiul
hârtiei) după cum se doreşte vizualizarea (plan, profil sau amândouă).
5. Treceţi în Paperspace sau Layout şi mergeţi la Planşe » Încărca planşă numărul.
Selectaţi blocul cu atributul <NO PLAN>: selectaţi conturul viewportului desenat
şi blocul cu atribute
Număr plan ce se va încărca: trebuie introdus numărul planului.
Figura 89
Cartuşul este un bloc cu atribute, iar numărul planşei se modifică automat.
6. Pentru a încărca o altă planşă mergeţi tot la Planşe » Încărca planşă numărul şi se
selectează viewport-ul alocat după care se introduce numărul planşei.
Oricând se poate schimba numărul planşei din Paperspace, iar în cartuş automat
este afişat numărul planşei.
87
TopoLT 10
Figura 90
11.2. Plan şi Profil
Se foloseşte modelul 3D din exemplul anterior.

Se desenează un profil pentru tronsonul respectiv. Pentru desenarea tronsonului se
poate utiliza programul ProfLT.
1. În programul ProfLT se merge la Profile pe model 3D » Creează longitudinal pe

model 3D, se selectează polilinia ce reprezintă axul modelului 3D.
2. Trebuie desenat profilul longitudinal. Mai întâi se merge la Configurare » Opţiuni »
Profile longitudinale.
La Opţiuni de aranjare a profilelor longitudinale se bifează opţiunile de încadrare
pe lungime şi înălţime astfel încât profilul longitudinal va fi împărţit în funcţie de
valorile introduse.
88
TopoLT 10
Figura 91
3. După ce au fost realizate profilele, se realizeaza un dreptunghi cu dimensiunile

selectatea la partea de configurare. Acest dreptunghi se realizeaza incepand cu
coltul stanga sus, daca nu se respecta aceasta ordine in PAPERSPACE, plansele vor
fi rotite. Se copiază dreptunghiurile pe care le-am folosit la încadrarea modelului
3D, apoi se încadrează pe rând profilele longitudinale în aceste dreptunghiuri.
Figura 92
4. În programul TopoLT, mergeţi la Planşe » Formează view-uri cu planşe sau tastaţi

în linia de comandă Formplns.
În bara de comandă vi se cere să:
89
TopoLT 10
Introduceti numele View-urilor...în acest exemplu introducem numele Profil.

Primul număr pentru numerotarea View-uri: 1
Selectare obiecte: selectăm toate dreptunghiurile din desen şi se apăsa Enter
La sfârşitul acestei funcţii, tot în bară de comandă este afişat numărul view-urilor
salvate.
5. După ce aceste View-uri au fost salvate se va desena în Paperspace (Layout)
chenarul, cartuşul sau legenda şi două Viewport-uri (găuri în spaţiul hârtiei) pentru
plan şi profile.
6. Treceţi în Paperspace sau Layout şi mergi la Planşe » Încărca planşă numărul.
Selectaţi Viewport-ul alocat pentru <PLAN>: selectaţi conturul viewportul
corespunzător planului
Selectaţi Viewport-ul alocat pentru <PROFIL>: selectaţi conturul viewportul
corespunzător planului
Selectaţi blocul cu atributul <NO PLAN>: selectaţi cartuşul format dintr-un bloc cu
atribute
Numar plan ce se va încărca: trebuie introdus numărul planului.
Figura 93
7. Pentru a încărca o altă planşă mergeţi tot la Planşe » Încarcă planşa numărul şi
introduceţi numărul planşei în linia de comandă.
90
TopoLT 10
Figura 94
12. Desenare entități grafice în Google Earth
În acest exerciţiu, veţi desena în Google Earth poligoane (polilinii închise), trasee
(polilinii deschise) şi puncte folosind o nouă comanda Desenează în Google Earth
(GeDraw). Conversia coordonatelor din sistemul de proiecţie în coordonate geografice
pe elipsoidul WGS84 este făcută cu programul TransLT.
Ajutor » Utile » Desenează în Google Earth.
Pentru a desena în Google Earth trebuie să respectaţi următoarele condiţii:

1. Să aveţi instalate pe calculator programele TransLT şi Google Earth;
2. În ambele programe TopoLT şi TransLT trebuie să aveţi definit la configurare
aceeaşi setare referitoare la ordinea coordonatelor din fișier N,E,Z sau E,N,Z;
91
TopoLT 10
3. Coordonatele din acest desen trebuie să fie într-un sistem de coordonate de

proiecţie ce poate fi convertit în coordonate geografice pe elipsoidul WGS84;
4. În TransLT trebuie să aveţi definit un model de transformare pentru a face
această conversie. Dacă coordonatele desenului sunt în Stereo '70, atunci
utilizaţi modelul de transformare TransDatRo V4.0 (N,E,H) -> (φ,λ,h) predefinit la
instalare în TransLT.
1. Se deschide un desen ale cărui elemente doriți să fie afișate în Google Earth.
Figura 95
2. Se apelează din TopoLT comanda Utile » Desenează în Google Earth. Se selectează

toate elementele pe care le dorim afișate în Google Earth (în acest caz nu se selectează
chenarul desenului).
Entităţile ce pot fi selectate pentru desenare în Google Earth sunt: polilinii 2D (normale,
fit sau spline), polilinii 3D, arce, cercuri, elipse sau puncte topografice desenate cu
TopoLT.
92
TopoLT 10
Figura 96
Pentru a obține rezultatele dorite trebuie sa respectați condițiile enumerate in mesajul
apărut.
Figura 97
93
TopoLT 10
3. Se deschide fereastra TransLT – Conversii de fișiere și se selectează modelul de

transformare TransDatRo V4.0 [Stereo’70 (N,E,H)] » [ETRS89 (ϕ,λ,h)]. Selectând
acest model de transformare, în partea de jos se vede Sistemul de coordonate
inițial și sistemul de coordonate final între care se face convesia sistemului de
coordonate.
Figura 98
Se deschide programul TransLT – Desenează în Google Earth, toate elementele

selectate sunt afișate păstrând culorile initiale pentru layere (în cazul în care se modifică
culoarea unui layer, se aplică din nu funcția Desenează în Google Earth).
Pentru poliliniile definite ca parcele cu comenzile Calculează și înregistrează (Arr),
Detașează o suprafață (Detas) și Detașare multiplă (MDetas) sunt extrase informaţiile
referitoare la parcelă (număr parcelă şi nume proprietar). Suprafaţa şi lungimea sunt
94
TopoLT 10
calculate la aplicarea aceestei comenzi, iar valorile sunt scrise conform setărilor definite
la configurarea programului, secțiunea Unități.
Figura 99
Fiecare entitate din partea stangă este afișată pastrând culoarea din desen, iar din
partea dreaptă se pot adăuga descrieri suplimentare sau se poate modifica culoarea,
opacitatea.
După ce se apasă butonul Afișează în Google Earth, se dechide programul Google Earth
pe care trebuie sa-l aveți déjà instalat, entitățile selectate fiind afișate respectând
culorile din desen.
95
TopoLT 10
Figura 100
96

Tutorials Topolt RO

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tutorials Topolt RO

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tutoriale

Copyright © 2009 CADWARE Engineering

7.2. Raportare puncte dintr-un instrument .............................................................................. 41

Aceste tutoriale încearcă să vă prezinte principalele funcţii ale programului TopoLT,

Programul TopoLT merge peste următoarele platforme CAD:

Sistemele de operare suportate de TopoLT sunt Windows: 98 / Me / NT / 2000 / XP /

Pentru o funcţionare corespunzătoare a programului este recomandat ca mai întâi să se

trebuiesc dimensionate în mm sau în inch), să se selecteze fişierul shape cu simboluri

Îmbunătăţiri aduse versiunii TopoLT 10.0

Adaptare pentru BricsCAD V10.3.8.

Acum sunt interpretate corect entităţile ce au definită extrudare, entităţi la care au

Îmbunătățiri aduse in TopoLT 10.1

A fost introdusă posibilitatea de a desena poligoane, trasee sau puncte în Google

Îmbunătățiri aduse in TopoLT 10.2

Îmbunătățiri aduse in TopoLT 10.2.1

Începând de la această versiune vă este oferit ca bonus programul TransLT. Cu acest

Iplan - Interpolează pe plan 3D;

2.1. Instalarea programului TopoLT

Înainte să instalaţi programul TopoLT trebuie să aveţi instalată platforma CAD.

Alegeţi destinaţia şi numele programului în meniul de start. Ca să schimbaţi numele

Se deschide o nouă fereastră cu Opţiuni suplimentare în care selectaţi tipurile de extensii cu

2.2. Încărcare program TopoLT pe o platformă CAD

2.3. Înregistrare program

Programul TopoLT funcţionează în versiune demo timp de 30 zile. În această perioadă

2.4. Ajutor program

În meniul de Configurare al programului există mai multe comenzi legate de

Change language (Schimbare limbii de utilizare a programului)

3.1. Modificare limbă utilizare program

Opţiunea Change language se foloseşte pentru a schimba limba de afişare pentru

3.2. Configurare program

Folosind această comandă puteţi să configuraţi modul de lucru cu programul pentru

3.2.1. Secţiunea Plan

În această secţiune puteţi sa setaţi următoarele elemente:

3.2.2. Secţiunea Puncte

3.2.3. Secţiunea Caroiaj

În această secţiune puteţi sa realizaţi setări ce se referă la modul în care va fi desenat

3.2.4. Secţiunea Suprafeţe

În această secţiune puteţi să faceţi setări ce se referă la etichetele ce vor fi desenate

3.2.5. Secţiunea Tabele

la Conţinut puteţi să alegeţi de la Tip tabel ordinea şi ce elemente să conţină

3.2.6. Secţiunea Cotări

În această secţiune la Seteaza cotări puteţi să faceţi setări ce se referă la cotări

3.2.7. Secţiunea Planşe

În această secţiune puteţi seta modul de desenare al planşelor utilizând parametrii

de la Tabel titlu planşă la desenarea unei planşe se poate insera în desen şi un

3.2.8. Sectiunea Imagini

În această secţiune puteţi să faceţi setări ce se referă la modul de lucru cu imaginile

3.2.9. Secţiunea Model 3D

În această secţiune puteţi sa faceţi setări ce se referă la modelul 3D şi la curbele de nivel si

3.2.10. Secţiunea Fişiere

În această secţiune puteţi sa faceţi setări ce se referă la fişierele si extensiile utilizate de

3.2.11. Secţiunea Instrument

recepţiei şi a transmisiei de date pe portul serial trebuie ca aceşti parametri să fie

În Lista cu instrumente puteţi să faceţi modificări, puteţi şterge instrumentele ce nu va

3.2.12. Secţiunea Unităţi

În această secţiune puteţi să faceţi setări ce se referă la modul de lucru cu unităţile de

Factorul pentru reducerea la UM se foloseşte pentru a trece determinările

Linia din fişier ce descrie un cod trebuie să conţină în ordine:

Pentru ca să modificaţi un detaliu la un cod, trebuie să daţi dublu click pe detaliul pe

Pentru a adaugă un layer nou se dă click pe semnul , la Alocare se specifică cărui

parcele la aplicarea comenzii arr (ARR)

7.1. Raportare puncte dintr-un fişier de coordonate

1. Pentru a parcurge acest exerciţiu, deschideţi desenul 1_SimpleEx.dwg din folderul