Nume:

Prenume:

LUCRARE DE LABORATOR

MODELAREA UNUI MOTOR POLICILINDRIC

ÎN AVL BOOST

Scopul lucrării

Crearea, parametrizarea și simularea unui model de motor cu aprindere prin

comprimare policilindric.

Obiective educaționale și de formare a competențelor specifice

 Formarea abilităților de utilizare a unor metode moderne de investigare prin

simulare computerizată a funcționării motoarelor cu ardere internă;
 Însușirea de competențe avansate în procesele de modelare și simulare
computerizată.

Bibliografie

http://calin.ro.im/rca.pdf

http://art.utcluj.ro/colectiv/books/Aplicatii%20Numerice%20in%20Simularea%20Proc
eselor%20Motoarelor%20cu%20Ardere%20Interna.pdf

http://art.utcluj.ro/colectiv/books/Managementul%20Motoarelor%20cu%20Ardere%2
0Interna.pdf

1
Considerații teoretice
Programul AVL BOOST este o suită de instrumente software de simulare utilizate pentru
proiectarea și investigarea numerică a unei mari varietăți de modele de motoare, în doi sau în
patru timpi, cu aprindere prin scânteie sau cu aprindere prin comprimare.

Cu ajutorul acestei aplicații software se pot genera, dezvolta şi studia modele de motoare de
la capacități cilindrice mici (cum ar fi motoarele de motocicletă) până̆ la capacități cilindrice
foarte mari (motoare pentru navele maritime).

Instrumentul software AVL BOOST de analiză a proceselor funcționale ale motoarelor cu

ardere internă constă dintr-un program de preprocesare, folosit pentru introducerea datelor
inițiale, a datelor de intrare și a caracteristicilor tehnice a motorului care urmează̆ a fi construit
ca și model.

După asamblarea efectivă a elementelor care alcătuiesc motorul împreună cu sistemele

anexe, ecuațiile matematice și algoritmii de calcul ai modelului care stau în spatele interfeței
grafice cu utilizatorul, vor analiza și calcula procesele care sunt cerute în timpul simulărilor.

O particularitate a programului AVL BOOST este aceea că mișcarea fluidelor prin conducte
este tratată ca fiind “0” dimensională. Acest lucru înseamnă că parametrii fizici precum
presiunile, temperaturile și vitezele de curgere din cadrul sistemului studiat, vor fi obținute din
soluțiile rezolvării ecuațiilor de dinamică a gazelor și reprezintă valorile medii pe secțiunea
transversală a conductelor (ipoteză simplificatoare).

Elementele (sau blocurile) ce definesc funcționarea componentelor și/sau sistemele și

echipamentele unui motor cu ardere internă, oferă posibilitatea de a modela un motor
cu ardere internă de la modele simple până la modele complexe.

Caracteristica de complexitate a acestor modele este dată în primul rând de tipul

motorului ce urmează a fi simulat (tipul de aprindere, număr de cilindrii, sisteme
auxiliare de supraalimentare, consumatori mecanici conectați etc.).

2
Aplicații practice

Exemplul 1

Motorul policilindric cu aprindere prin comprimare este un motor supraalimentat cu

patru cilindri și sistem de alimentare cu rampă comună – Common Rail. Modelul
acestui motor construit în aplicația AVL BOOST este prezentat în figura 1.

Figura 1 Modelul pentru motorul policilindric construit în AVL Boost

Dezvoltați modelul pentru motorul policilindric (modelul de ardere AVL MCC Model și
legea de injecție iRATE) în aplicația AVL BOOST conform îndrumătorului de laborator
și indicațiilor primite pentru definirea unui număr de șapte cazuri de simulare. Definiți
următorii parametrii globali (tabelul 1), apoi introduceți parametrii definiți în utilitarul
Case Explorer.

Conform datelor din tabelul 1 stabiliți o formulă de calcul pentru următoarele mărimi.
Introduceți aceste formule în utilitarul Model Parameters în locul valorilor inițiale pentru

3
parametrii globali =fuel și =air (înainte de a introduce formulele în Model Parameters eliminați
parametrii globali =fuel și =air din utilitarul Case Explorer).

fuel [kg/h] = f(fuel_cyc & speed) fuel [kg/h] = ...

air [kg/h] = f(fuel) air [kg/h] = ...

Tabel 5.6 Datele pentru definirea motorului policilindric în AVL BOOST

Parametru Date inițiale
=speed (min-1) 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
=press_shp (bar) se determină din graficele presiunii în cilindru (speed.txt)
=air (kg/h) 10.783 14.861 24.653 34.752 46.886 66.394 93.084
=fuel (kg/h) 0.3370 0.4644 0.7704 1.0860 1.4652 2.0748 2.9088
=fuel_cyc (mg) 3.12 2.58 3.21 3.62 4.07 4.94 6.06
=rail_press (bar) 200 321 456 529 561 590 605
=delay_ts (micro) 480 240 226 258 263 249 236
=delay_tu (micro) 240 120 114 126 132 128 119
=delay_te (micro) 300 150 156 148 152 163 159
=delay_td (micro) 520 260 256 249 252 264 249
=son_pre (deg) -2.00 -2.80 -4.10 -5.50 -7.50 -9.50 -12.00
=soff_pre (deg) -1.90 -2.30 -3.50 -4.80 -6.60 -8.40 -10.40
=son_main (deg) -1.80 -2.00 -3.00 -4.00 -5.00 -7.00 -9.00
=soff_main (deg) 1.00 0.20 -0.20 -0.30 -0.50 -0.50 -0.50
=cyl_press (bar) 1000.txt 1500.txt 2000.txt 2500.txt 3000.txt 3500.txt 4000.txt

După rularea simulărilor computerizate pentru toate cele șapte cazuri definite, construiți în
utilitarul Impress Chart graficele pentru mărimile prezentate în figurile 2 ... 6 și interpretați
rezultatele.

4
 Figura 2. Valorile pentru momentul motor
Inserați în caseta de mai sus graficul pentru momentul motor corespunzătoare
celor șapte cazuri de simulare pentru modelul de motor construit de dvs.

5
 Figura 3. Valorile pentru presiunea în cilindru
Inserați în caseta de mai sus graficul pentru presiunile în cilindru corespunzătoare
celor șapte cazuri de simulare pentru modelul de motor construit de dvs.

6
 Figura 4. Valorile pentru ROHR
Inserați în caseta de mai sus graficul pentru ROHR corespunzătoare celor șapte
cazuri de simulare pentru modelul de motor construit de dvs.

7
 Figura 5. Valorile pentru NOx acumulat
Inserați în caseta de mai sus graficul pentru NOx acumulat corespunzătoare celor
șapte cazuri de simulare pentru modelul de motor construit de dvs.

8
 Figura 6. Valorile pentru depunerile de funingine
Inserați în caseta de mai sus graficul pentru depunerile de funingine
corespunzătoare celor șapte cazuri de simulare pentru modelul de motor construit
de dvs.

9
Interpretarea rezultatelor

 Momentul motor ...

Momentul motor creste raportat cu pozitia pistonului si implicit presiunea in interiorul

acestuia. In timpul in care pistonul efectueaza lucru mecanic, acesta dezvolta moment
motor, iar in momentul in care acesta are momentul negativ, consuma lucru mecanic
pentru a reveni la pozitia superioara pentru a incepe un nou ciclu, implicit in faza de
admisie de combustibil.

 Presiunea în cilindru ...

Presiunea in cilindru se poate observa ca creste deodata cu turatia, si se mai pot

observa pre-injectia si injectia principala, pe toate curbele, fiind mai proeminenta
diferenta dintre cele doua la turatii joase.

 Căldura eliberată (ROHR) ...

Din graficul caldurii eliberate se poate observa cum pre-injectia degaja o caldura mare
la 1000 de turatii, spre maximul acesteia la 1500, iar apoi caldura eliberata de pre-
injectie scade cu crestera turatiei, incepand ca injectia principala de combustibil sa
produca cea mai mare caldura dejagata raportata la pre-injectie.

 NOx acumulat ...

Se poate observa cum la turatii de la 1000 la 2000 se acumuleaza cea mai mare
cantitate de NOx, iar incepand de la turatii de 2000 spre 4000, cantitatea de NOx
scade, deoarece motorul ajunge sa functioneze in parametrii optimi, inspre cuplul
maxim si puterea maxima, acestea scad. Momentul in care incepe acumularea de
NOx este acelasi cu momentul inceperii arderii.

 Depuneri de funingine (Soot) ...

In graficul de mai sus se poate observa cum depunerile de funingine se mentin constante pe
turatii intre 1000-2500 de rpm, iar peste aceasta valoare pana la 4000 de rpm, depunerea de
funingine incepe sa creasca, iar la 3500 de rpm se observa o diferenta mare intre depunerea de
funingine intre post-injectie si injectia principala.

10