Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.

00

Obiectivele cursului

Studiul acţionărilor hidraulice se adresează studenţilor din anul III al

specializărilor cu profil mecanic, fiind precedat de cursul de „Mecanica fluidelor”
unde se predau aspecte care fixează o anumită pregătire în domeniu.
Lucrările de laborator pot de asemenea lămuri o serie de aspecte constructive şi
funcţionale ale echipamentului.
Nu dorim să copleşim studentul cu descrierea tuturor tipurilor de maşini,
sisteme auxiliare, scheme hidraulice, urmărind furnizarea instrumentelor necesare
unui studiu individual în domeniul menţionat.
Cursul se bazează pe descrierea unui model reprezentativ pentru categoria
analizată, urmată de introducerea a modelului matematic. Relaţiile sunt utilizate
pentru definirea modelului unei maşini hidraulice şi în continuare se fac referiri la
modul de simulare a funcţionării acestora.
Capitolele prezintă succesiv transmisiile hidrodinamice, transmisiile
hidrostatice; la acestea din urmă se fac referiri la transmisiile cu maşini rotative,
liniare şi se analizează câteva echipamente auxiliare.
Este bine ca studenţii să îşi însuşească în paralele un program de calcul
specializat pe acest domeniu. Se poate utiliza programul Matlab, modulele Simulink,
Stateflow şi Symhidraulics destinate simulărilor inginereşti. Aceste programe sunt
bine cunoscute în domeniul universitar (nu sunt dezvoltate relaţii de calcul şi nu se
apelează la cunoştinţele matematice complicate, deşi rezultatele obţinute au o precizie
deosebită). Se lucrează cu elemente de tip bloc, care permit o construcţie strâns legată
de cunoştinţele inginereşti evitându-se calculele matematice. Eforturile sunt orientate
spre construcţia sistemelor şi extragerea informaţiilor utile în exploatarea acestora.

Competenţe dobândite

După parcurgerea acestui curs studentul trebuie să intuiască corect rolul unei
transmisii hidraulice, să poată alcătui o acţionare în cazul unei aplicaţii impuse şi să
poată realiza calculul de proiectare al sistemelor de acţionare hidraulice pe calculator,
prin alcătuirea unor modele bazate pe teoria stărilor. Modelele permit fixarea
parametrilor unui sistem în faza premergătoare realizării şi în paralel cu cercetarea
experimentală, îmbunătăţirea informaţiilor despre prototip.

1
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

Conţinutul disciplinei (etapele proiectului)

Nr. Titlul capitolului sau denumirea etapei Numărul
etapă de ore
1 Analiza posibilităţii de acţionare cu turboambreiaj 3
Dimensionarea turboambreiajului necesar;
Determinarea caracteristicii de grup motor asincron turboambreaiaj.
Analiza termică a sistemului
2 Analiza posibilităţii de acţionare cu turbotransformator 3
Dimensionarea turbotransformator necesar;
Determinarea caracteristicii de grup motor asincron turbotransformator.
Analiza termică a sistemului
3 Analiza posibilităţii de acţionare cu motor volumic rotativ 3
Schema de acţionare
Calculul circuitului hidraulic şi alegerea elementelor necesare
4 Calculul motorului volumic rotativ 4
Reprezentarea debitului la motorul hidrostatic
Calculul debitului mediu şi a coeficientului de neuniformitate a
debitului
Calculul pierderilor volumice
Reprezentarea caracteristicii motorului: moment în funcţie de turaţie
5 Elemente de calcul mecanic 3
Calculul preliminar al arborelui
Alegerea rulmenţilor
Dimensionarea camerei de distribuţie
Dimensionarea plungerelor
Calculul pulsaţiilor proprii pentru ansamblul aflat în mişcare de rotaţie
6 Calculul în regim dinamic 5
Modelarea numerică a sistemului în vederea simulării funcţionării în
regim dinamic - studiul în Simulink
Simularea variaţiei parametrilor din sistem la modificarea comenzilor
Simularea funcţionării în condiţiile unui moment variabil
7 Analiza fiabilităţii sistemului hidrostatic 2
Definirea principalelor noţiuni de fiabilitate
Determinarea fiabilităţii sistemului hidraulic
8 Partea grafică a proiectului 3
Desenarea ansamblului pentru motorul/pompa hidrostatică;
Desenarea unor repere ale pompei/motorului
9 Norme de securitate, prescripţii de montaj şi de utilizare a sistemului 1
proiectat
10 Susţinerea proiectului 1
TOTAL 28

Modalitatea de examinare finală : verificarea proiectului şi susţinerea acestuia

Cerinţele minime de promovare
(obţinerea notei 5)
 Realizarea capitolelor care implică proiectarea
sistemului de acţionare hidraulică
 Participarea la 50 % din orele de proiect
 Realizarea parţii grafice a proiectului
Cerinţele de promovare cu nota maximă
(obţinerea notei 10)
 Realizarea tuturor capitolelor proiectului
 Realizarea ritmică a proiectului
 Participarea la 75 % din orele de proiect
 Redactarea corectă a proiectului
 Utilizarea programelor de calcul la tratarea
capitolelor proiectului

2
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

 Folosirea programelor de calcul la realizarea

părţii grafice

Conţinutul disciplinei (capitolele cursului)

Nr.capitol Titlul capitolului sau denumirea etapei Numărul
de ore
1 Introducere, definirea sistemelor de acţionare hidraulică, obiectivele 2
cursului; fluidele folosite la acționările hidrostatice, proprietăți.
2 Transmisii hidrodinamice: cuplajul hidraulic; ecuaţia fundamentală a 7
turboambreiajului; randamentul turboambreiajului; caracteristicile
funcţionale ale turboambreiajului; turbotransformatorul: ecuaţia
fundamentală a turbotransformatorului; caracteristicile funcţionale ale
turbotransformatorului; cuplarea turbotransformatoarelor cu sursele de
energie; modelarea transmisiilor hidrodinamice: transmisii
hidrodinamice automate; similitudinea turbomaşinilor; aspecte generale;
criteriile de similitudine; aplicaţii;
3 Transmisii hidrostatice: caracteristici generale; maşini hidrostatice cu 7
pistonaşe axiale, cu roţi dinţate, cu palete glisante; calculul debitului,
forţele, momentul şi puterea la maşinile hidraulice; reglarea transmisiilor
care utilizează maşini hidrostatice; pierderile volumice prin interstiţiile
de etanşare; modelarea şi simularea echipamentelor hidraulice; motoare
hidraulice liniare; aplicaţii;
4 Elemente auxiliare pentru sistemele hidrostatice: înmagazinarea 2
mediului hidraulic; acumulatoare; filtre; conducte; furtunuri;
5 Aparatura de reglare a presiunii, reglarea debitului; aparatura de 4
distribuţie;
6 Transmisii pneumatice: camere pneumatice; rezistenţe pneumatice; 6
motoare pneumatice liniare; motoare pneumatice rotative; motoare
oscilante; motoare pas cu pas; aparatură pneumatică; aplicaţii.
Total 28

Modalitatea de examinare finală *: lucrare scrisă cu subiecte teoretice şi aplicaţii

Cerinţele minime de promovare Cerinţele de promovare cu nota maximă

(obţinerea notei 5)
 Cunoaşterea descriptivă a maşinilor hidraulice şi a
transmisiilor tratate în cadrul cursului
 Realizarea corectă a referatelor de la lucrările de
laborator;
 Cunoaşterea modului de funcţionare pentru
elementele transmisiilor hidraulice/pneumatice
(obţinerea notei 10)
 Activitatea susţinută la laborator;
 Cunoaşterea bună a tuturor capitolelor cursului
 Argumentarea corectă a subiectelor de examen
urmărind pașii: construcție, funcționare,
modelul ingineresc, aplicații
 Tratarea integrală a subiectelor foarte bune la
examenul fina
 Frecvență bună la cursuri
 Utilizarea programelor de calcul la redactarea
lucrărilor de laborator și la proiect

Definirea sistemelor de acţionare hidraulică

Fluxul energetic într-un sistem se transmite de la maşina de forţă (electrică

termică, hidraulică): direct, cu parametrii de bază nemodificaţi (moment, turaţie
respectiv forţă şi viteză ) la maşina de lucru de uz general sau de uz specific; indirect
prin intermediul unor legături care să adapteze valorile de ieşire ale maşinii de forţă la
3
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

valoarea cerută de la maşina de lucru, legătură care se numeşte transmisie. Integrarea

transmisiilor în sistemele tehnice este prezentată în fig. 1. Transmisia poate fi
mecanică, electrică, hidraulică, pneumatică; schematic transmisiile uzuale sunt redate
în fig. 2. Transmisiile hidraulice sunt acele maşini hidraulice care transformă energia
mecanică cu anumiţi parametri tot în energie mecanică dar cu alţi parametri, prin
intermediul energiei hidraulice. Parametrii energiei mecanice furnizată de aceste
transmisii pot fi reglaţi continuu şi în limite largi, cu mijloace relativ simple.
Flexibilitatea, constituie avantajul esenţial al transmisiilor hidraulice sau pneumatice,
faţă de transmisiile mecanice, conferindu-le o largă utilizare, deşi principiul lor de
funcţionare implică disipaţii energetice relativ mari. Aceste maşini hidraulice au o
larga utilizare în numeroase domenii, datorită avantajelor pe care le prezintă.
Transmisiile hidraulice se întâlnesc în construcţia de maşini şi în cadrul utilajului
petrolier în cadrul sistemelor de acţionare, cărora le conferă flexibilitate, îmbunătăţind
performanţele motoarelor folosite.

Fig. 1. Integrarea transmisiilor hidraulice în sistemele tehnice

În funcţie de construcţia transmisiei şi deci de componenta preponderentă a energiei

hidraulice se întâlnesc patru tipuri de transmisii:
- transmisii hidrodinamice la care atât primarul cât şi secundarul sunt din punct de
vedere constructiv nişte rotoare de pompa centrifugă, energia preponderentă fiind cea
hidrodinamică (cinetică);

4
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

- transmisii hidrostatice la care primarul şi secundarul sunt maşini hidraulice de tip

volumic, componenta preponderentă a energiei hidraulice este cea hidrostatică (de
presiune).
- transmisii mixte la care primarul este o maşină hidraulică de tip volumic, iar
secundarul este o turbomaşină hidraulică; de exemplu la sistemul de rotire al
instalaţiilor de foraj care generatorul hidraulic este o pompă volumică cu pistoane
iar motorul hidraulic, turbina de foraj este de tip cinetic;
- transmisii sonice la care transmisia energiei se face prin impulsuri de la un generator
sonic (sincron sau asincron) pe o magistrală hidraulică la un receptor sonic; legătura
energetică dintre generator şi receptor o realizează un sistem de unde incidente şi
reflectate; aceste transmisii nu au o mare răspândire datorită dificultăţii de transmitere
a energiei hidrosonice la distanţă.
Principial un sistem de acţionare hidraulic sau pneumatic se compune dintr-o
serie de echipamente electrice, hidraulice şi mecanice, care transformă printr-o serie
de conversii intermediare de energie cu reglarea şi distribuţia parametrilor hidraulici
mărimile de intrare de la motorul de acţionare. Din structura globală a sistemului
hidraulic sau pneumatic se disting: subsistemul de acţionare hidraulic format din
pompa şi motorul hidraulic; subsistemul de distribuţie comandă şi reglare format din
echipamentul de distribuţie (distribuitoare, supape) şi echipamentul pentru reglarea
debitului; subsistemul auxiliar format din rezervoare, acumulatori hidraulici, filtre,
schimbătoare de căldură, conducte, armături, plăci şi construcţii modulare. Un element
esenţial al sistemelor de acţionare este fluidul de lucru, care prin proprietăţile sale
influenţează în mod hotărâtor fiabilitatea şi securitatea în exploatare a sistemului.

Masina de Reductor Masina de

forta Cutie de viteza lucru

Masina de Masina de
forta E Grup Ward Leonard M lucru
Pompa volumica
Masina de Masina de
Motor volumic
forta lucru

Pompa centrifuga
Masina de Masina de
forta Motor hidroninamic lucru

Compresor
Masina de Motor pneumatic Masina de
forta lucru

Fig. 2 Tipurile reprezentative de transmisii

5
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

6
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

7
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

8
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

Pentru acționările hidraulice sunt importante proprietățile fluidelor legate de

compresibilitate și de viscozitate.

9
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

10
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

11
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

Bibliografie

• I.Pană, ”Acţionări hidraulice şi pneumatice”, Editura Universităţii Petrol – Gaze din Ploieşti, Ploieşti 2003.
• I.Preda, P.Săvulescu, I.Pană, "Acţionări hidraulice şi pneumatice - Îndrumar de proiectare ", Editura Universităţii
Petrol – Gaze din Ploieşti, Ploieşti 1996.
• I.Pană, ”Acţionări hidraulice şi pneumatice – îndrumar de proiectare cu aplicaţii în Simhydraulics”, Editura
Universităţii Petrol – Gaze din Ploieşti, Ploieşti 2007;
• Bălăşoiu, V. Acţionări hidraulice şi pneumatice, vol. I, Institutul Politehnic “ Traian Vuia “, Timişoara, 1990.
12
Ion Pană
Acţionări hidraulice şi pneumatice curs 1 , 2.10.2012, sala AP9, 15.20-17.00

• Marin, V., Marin, Al. Sisteme hidraulice automate - construcţie - reglaje - exploatare, Editura Tehnică, Bucureşti ,
1987.
• Oprean, A., ş.a.. Acţionări şi automatizări hidraulice, Editura Tehnică , Bucureşti, 1989.
• Peligrad, N. Cuplaje hidraulice şi convertizoare hidraulice de cuplu, Editura Tehnică , Bucureşti , 1985.
• Pop, I. Noi elemente şi sisteme hidraulice – hidrologistori, Editura Academiei Române, Bucureşti,1990.
• Sandor, L., Brânzaş, P., Rus, I. Transmisii hidrodinamice, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1990.
• Vasiliu, N., Catană, I. Transmisii hidraulice şi electro - hidraulice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.
• Vasiliu, N., Vasiliu, S. acșionări hidraulice și pneumatice, Editura Politehnica, Bucureşti, 2004.
•

13
Ion Pană