TEHNOLOGII

ÎN MECANICA DE
MOTOARE

AUXILIAR CURRICULAR

Domeniul de pregătire de bază: MECANICĂ

Domeniul de pregătire profesională generală: MECANICĂ DE MOTOARE
Stagiu de pregătire practică comasată
Clasa a X-A învăţământ profesonal

Autor: Prof. POPESCU BRÂNDUŞA

BACĂU, 2017

1
 Cuprins
1. Notă introductivă…………………………………………………............... 5
2. Competenţe specifice, obiective…………………………………………… 6
3. Fişa de descriere a activităţii…………………………………………….…. 7
4. Glosar de termeni………………………………………………………...… 9
5. Materiale de referinţă pentru profesori şi elevi…………........................…. 11
5.1. Mecanismul motor…………………………………………………..11
5.2. Mecanismul de distribuţie…………………………………………..19
5.3. Sistemul de ungere…………………………………………….........23
5.4. Sistemul de răcire…………………………………………………...29
5.5. Instalaţia de alimentare……………………………………………...35
5.6. Instalaţia de aprindere……………………………………………….46
5.7. Instalaţia de pornire……………………………………………..…..53
6. Grile de evaluare………………………………..………………………….55
7. Bibliografie……………………………………………………………..….67

3
4
 1. NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Modulul: „Tehnologii în mecanica de motoare” face parte din cultura de specialitate

aferentă domeniului de pregatireprofesională generalăMecanică de motoare clasa a X-a,
învăţământ profesional de 2 ani, aria curriculară Tehnologii şi are alocat un număr de 595 ore de
învăţământ , din care 385 ore – instruire practică.
Unităţile de competenţe din standardele de pregătire profesională pe care se
fundamentează curriculumul sunt: Construcţia şi funcţionarea motoarelor; Executarea montarii
şi demontarii motoarelor cu ardere internă; Determinarea şi măsurarea uzurilor; Utilizarea
fluidelor în motoare; Documentaţie tehnică; Asigurarea calităţii.
Modulul „Tehnologii în mecanica de motoare” vizează dobândirea de competenţe
specifice domeniului de pregătire profesională generală, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor
în continuarea pregătirii înt-o calificare din domeniul de pregătire profesională generală.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional de calificări
profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională
specific calificării. Pe parcursul instruirii practice se vor exersa şi alte competenţe cheie sau
tehnice, realizate în cadul modulelor de specialitate, funcţie de cerinţele locului de muncă.
Efectuarea instruirii practice comasate la agenţi economici, parteneri de practică, oferă
posibilitatea elevilor să se confrunte cu situaţii reale de muncă, în care vor fi nevoiţi sa colaboreze
cu conducătorii locului de muncă şi cu membrii echipei de lucru pentru rezolvarea sarcinilor.
Posibilitatea de angajare a elevilor ce dovedesc abnegaţie şi competenţă profesională promovează
spiritul de competiţie, asigură pregătirea pentru integrare la locul de muncă.
În cadrul instruirii practice curente, unităţile de competenţă aferente vor fi realizate
conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate din standard şi vor fi evaluate în
totalitate corespunzător probelor de evaluare descrise în SPP.
Pentru atingerea competenţelor practice, se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter
practic, aplicativ: exerciţii de simulare, exerciţii practice, demonstraţie cu participare, modelare,
urmarea unor instrucţiuni.

5
 2. CORELAREA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ CU CONŢINUTURILE
Nr. Unitatea de
Competenţe specifice
crt competenţă
- Descrie construcţia şi
1. Construcţia şi funcţionarea motoarelor cu
funcţionarea ardere internă;
motoarelor; - Definește operațiile de
pregătire a locului de muncă,
Documentaţia - Identifică părţile
tehnică (nivel 2); componente ale unui motor
cu ardere internă;
- Execută desene de
ansamblu,
- Citeste desene de execuție.
- Stabileşte tipul de combust. în
2. Utilizarea funcţie de tipul motorului;
fluidelor în
motoar e; - Selectează uleiurile de motor
în funcţie de condiţiile de
exploatare;
- Stabileşte fluidele de răcire;
- Respectă normele de prevenire
şi de stingere a incendiilor, de
protecţia muncii şi a mediului la
manipularea fluidelor de lucru;
- Utilizează metode
standardizate de asigurare a
calităţii;
- Alege sculele şi dispozitivele
Executarea necesare la operaţii de montare
3. montării şi şi demontare a componentelor
demontării unui motor cu ardere internă;
motoarelor cu - Respectă ordinea logică a
ardere internă operaţiilor de montare şi
demontare la un motor cu ardere
Documentaţia internă;
tehnică (nivel 2) - Interpretează planuri de
operaţii;
Asigurarea - Aplică normele de calitate în
calit domeniul de activitate;
ăţi - Utiliz. metode standardizate de
asigurare a calităţi;
- Defineşte operaţiile de
pregătire a locului de muncă;
- Interpretează diagrama de
4. Determinarea şi uzură și caracterizează
măsurarea fenomenul;
uzuri lor - Identifică tipurile de uzuri
și factorii determ.;
- Efectuează măsurători
pentru determinarea
gradului de uzură;
Conţinuturi
- Exerciții aplicative și practice de comparare a
principiilor constructive și funcționale a unor
motoare termice și componentele acestora,
- Exerciții practice de identificare, de analiză
constructivă și funcțională a mecanismelor și
instalațiilor motoarelor termice, respectiv al
subansamblurilor și reperelor din componența
acestora: mecanismul motor; instalaţia de alimentare;
mecanismul de distribuţie; instalaţia de aprindere;
instalaţia de răcire; instalaţia de ungere; sistemul de
pornire.
- Exerciții de practice identificare, de analiză
constructivă și funcțională a mecanismului motor și
a instalațiilor de răcire și ungere a motoarelor
termice, respectiv al reperelor acestora.
- Exerciții practice de citire și interpretare a
documentației tehnice specifice instalațiilor de ungere
și răcire a motoarelor.
- Întocmirea planurilor de operații, interpretarea
normativelor de calitate.
- Aplicații practice de determinare a proprietăților
unor fluide de lucru: combustibili, uleiuri, fluide de
răcire pentru motoare; clasificare; reţete de preparare
a amestecului de răcire; rețete în funcţie de condiţiile
de exploatare;
- Exerciții practice de identificare, de analiză
constructivă și funcțională a mecanismelor și
instalațiilor motoarelor termice, respectiv al
subansamblurilor și reperelor din componența
acestora;
- Exerciții practice de citire și interpretare a
documentației tehnice specifice lucrărilor de
montare/demontare a motoarelor (desene de
ansamblu sau de execuție, scheme structurale sau
funcționale, planuri de operații, normative de
calitate);
- Aplicații practice de înlocuire sau completare a
fluidelor de lucru;
- Aplicații practice de demontare şi montare a
motoarelor cu ardere internă:
- Exerciții de citire și interpretare a documentației
tehnice specifice lucrărilor de montare/ demontare a
motoarelor (desene de ansamblu sau de executie,
scheme structurale sau funcționale, planuri de
operații, normative de calitate)
- Aplicații practice de identificare și măsurare a
uzurilor motoarelor cu ardere internă
- Determinarea gradului de uzură a subansamblurilor
şi pieselor motoarelor termice;
6
 3. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.

Numele candidatului Nr.reg.

Data începerii unităţii de competenţă Data promovării unităţii de competenţă

CONŢINUT NR. TITLU REALIZAT

APLICAŢIE
Mecanismul FD 1 Construcţia mecanismului motor
motor FL 1 Mecanismul motor
FL 2 Montarea mecanismului motor
GEV 1 Evaluare - Demontarea mec. motor
Mecanismul de FD 2 Construcţia mecanism. de distribuţie
distribuţie FL 3 Mecanismul de distribuţie
GEV 2 Evaluare - Montarea mec. distribuţie
Sistemul de FD 3 Construcţia sistemului de ungere
ungere FD 4 Uleiuri şi aditivi
FL 4 Sisteme de ungere
AEV 1 Evaluare - Montarea sist. de ungere
Sistemul de FD 5 Construcţia sistemului de răcire
răcire FL 5 Sistemul de răcire
AEV 2 Evaluare - Sistemul de răcire
FD 6 Instalaţia de alimentare la m.a.s.
Instalaţia de FD 7 Carburatorul
alimentare FD 8 Inst. de alimentare cu injecţie benzină
FL 7 Instalaţia de alimentare la m.a.s.
FL 8 Instalaţia de alimentare la m.a.s.
AEV 3 Evaluare- Inst de alimentare la m.a.c.
Instalaţia de FD 10 Bobina de inducţie
aprindere FD 11 Coloana ruptor-distribuitor
FL 9, FL10 Instalaţia de aprindere
Instalaţia de FD 12 Alternatorul
pornire FD 9 Bateria de acumulatoare
Evaluare finală GEV 1-12 Grile de evaluare

Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN,
fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante.

UNITATEA ŞCOLARĂ Semnătura candidatului Data

Semnătura evaluatorului

7
8
 4. CUVINTE CHEIE / GLOSAR

Următoarea listă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra.

În cazul în care veţi găsi şi alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfarşitul
aceasei liste
Ambreiaj - sistemul prin care se transmite energia de la cutia de viteză spre roţi, generând
mişcarea de rotaţie şi este folosit în angrenajele cu doua axe de rotaţie
Anvelopa - învelişul sub forma unui tub de cauciuc ce acoperă camera de aer, cu rol de
protecţie.
Autovehicul - vehicul dotat cu motor care are ca scop deplasarea pe drumurile publice.
Bujia - componenta motoarelor cu explozie, fiind responsabilă cu aprinderea amestecului de
aer benzină. Bujia este piesa care formează scânteia cu ajutorul a doi electroliţi.
Bateria - componenta a unui autovehicul ce furnizează energia necesară întregului sistem
electric al acestuia.
Capacitatea cilindrică se referă la suma volumelor dislocate de pistoanele motorului
atunci când acestea se mişcă din punctul mort inferior până în punctul mort superior.
Carburator - elementul motorului cu ardere internă care are ca scop asigurarea dozajului
necesar între benzină şi aer astfel încât amestecul de carburant să se poată aprinde uşor şi să
dea maximul de randament.
Catalizator - componentă ce reduce poluarea atmosferică şi amprenta fiecărei maşini aflate
în circulaţie.
Cifra octanică - numărul prin care se măsoară rezistenţa carburantului la aprindere
prematură.
Detonaţia - reacţia chimică ce se poate produce într-un motor cu aprindere prin scânteie
atunci când bujia aprinde amestecul de aer şi combustibil din camera de combustie,
producându-se o explozie spontană.
ESP- program Electronic de Asigurare a Stabilităţii ce are rolul de a menţine maşina
stabilă şi a păstra manevrabilitatea chiar şi în cazul de derapaje.
ETC - control electronic al tracţiunii, folosirea acestui sistem poate optimiza consumul şi
creşte durata de viaţă a motorului.
ETS - Electronic Traction System este un sistem electronic de reglare a patinării tracţiunii .
Farul cu halogen oferă o lumină mai puternică decât farurile standard cu lumină
incandescentă şi cu care sunt echipate, în general, autoturismele standard.
Farurile de ceaţă sau proiectoarele - faruri suplimentare mai mari decât farurile standard,
montate mai jos decât farurile standard şi au rolul de a creşte vizibilitatea în condiţi de
ceaţă.
Frâna - sistemul care încetineşte autovehiculul, cu ajutorul fricţiunii.
Frâna de serviciu sau frâna de mâna - sistem auxiliar de frânare acţionat printr-un sistem
de cabluri ce acţionează doar asupra roţilor posterioare spre deosebire de frâna normala care
acţionează asupra tuturor celor patru roţi.
GPL - gazul petrolier lichefiat, un amestec de hidrocarburi gazoase ce se livrează în butelii
sub presiune, folosit drept combustibil pentru autovehiculele modificate special pentru a
funcţiona cu acest tip de gaz.
GPS - sistem de poziţionare prin satelit, folosit în prezent inclusiv în aplicaţii pe
smartphone şi dispozitive cu acces la internet, dar şi de către şoferii care conduc în zone
necunoscute.
Injecţia de benzină - sistemul folosit la motoarele cu aprindere prin scânteie, folosit pentru
a măsura precis combustibilul şi aerul pentru o ardere curată, economie de carburant şi o
putere crescută a motorului.

9
Injecţia de combustibil - metodă de dozare a combustibilului întâlnită la motoarele cu
ardere internă şi face referire la procesul de injectare a combustibilului printr-unul sau mai
multe injectoare în ciclul motor, exact la momentul oportun.
Injector - supapă care foloseşte la injectarea carburantului în motoarele cu ardere internă.
Janta - partea periferică exterioară a roţii unui vehicul construită pentru a permite montarea
unui pneu pe roată.
LPG - gazul folosit drept combustibil cunoscut ca GPL (gaz petrolifer lichefiat).
Maşina - vehicul echipat în general cu patru roţi care sunt acţionate de un motor cu ardere
internă, sau un motor cu electricitate.
Norma de poluare - nivelul de emisii poluante rezultate în urma folosirii motoarelor cu
ardere internă de pe un autovehicul.
Mentenabilitate - calitatea unui autoturism (sau a oricarui tip de produs) de a fi întreţinut şi
reparat uşor.
Monocilindru - termen folosit pentru motorul cu ardere internă cu un singur cilindru.
Monovolum - denumire generică pentru autoturismele în care caroseria integrează
compartimentul motor, portbagajul şi habitaclul în aceeaşi celulă.
Motorul diesel - motor cu ardere internă în care aprinderea combustibilului se obţine prin
comprimarea aerului ce crează o temperaturaă ridicată.
Motorul - componenta unui autovehicul ce transformă energia în energie mecanică.
Piston - piesa unui autovehicul cu mişcare rectilinie alternativă ce serveşte la închiderea
unui spaţiu de volum variabil într-un cilindru umplut cu un amestec de aer carburant sau
fluid sub presiune.
Piesa de schimb - partea demontabilă a unei maşini ce poate fi schimbată cu scopul de a
repara o problemă tehnică apărută.
Pneu - ansamblul format din anvelopă şi o cameră cu aer comprimat, acesta servind la
fixarea roţilor anumitor vehicule.
Pompa de apă - parte componentă a sistemului de răcire a motorului care are rolul de a
asigura circulaţia agentului de răcire.
Pompa de ulei - piesa unui autovehicul care are rolul de a alimenta cu ulei diferite părţi ale
motorului, aceasta fiind o parte importanta a sistemului de ungere a motorului.
Puterea motorului se măsoară în CP sau în kilowaţi şi se referă la puterea cedată de acesta
într-o unitate de timp.
Starea tehnică - se referă la condiţia în care se află un autovehicul sub aspectul
funcţionalităţii şi al întreţinerii.
Sistemul de aprindere - sistemul folosit la motoarele cu aprindere prin explozie pentru
producerea scânteii.
Sistemul de climatizare - sistemul care asigura temperatura constanta dintr-un vehicul
pentru confortul pasagerilor.
Suspensia maşinii - sistem complex ce are rolul de a atenua şi absorbi şocul pe drumuri cu
denivelări, transmiţând uniform forţele ce rulează asupra vehiculului pe suprafaţa de rulare
şi izolând forţele ce apar din direcţia suprafeţei de rulare către autovehicul.
TCS - sistemul de reglare a patinării tracţiunii prin împiedicarea rotirii roţilor de tracţiune,
sporind stabilitatea la drum.
Tracţiunea 4×4 - tracţiunea integrală, cu cuplaj permanent, pe toate roţile.
Tracţiunea pe faţă sau FWD - sistem de tracţiune în care roţile motoare sunt cele din faţă.
Tracţiunea spate sau RWD (Rear Wheel Drive) - sistem de tracţiune în care rotile
motoare sunt cele din spate.
Vehicul - un mijloc de transport cu sau fără mijloc de autopropulsare cu diverse utilzări:
transport de bunuri, transport de persoane, efectuare servicii şi lucrări.

10
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 1 - MECANISMUL MOTOR
Mecanismul motor:
- principalul ansamblu al motorului cu ardere internă cu piston;
- are rolul de a transmite lucrul mecanic realizat prin evoluţia ciclică a
fluidului motor în cilindru, la admisia automobilului, prin transformarea mişcării
rectilinii alternative a pistonului în mişcare continuă a arborelui cotit.
Construcţia mecanismului motor
Mecanismul motor se compune din:
organe mobile (fig.1): piston, segmenţi, bolţ, bielă, arbore cotit şi
volant.
organe fixe (fig.2): blocul cilindrilor, chiulasă şi carter;

Fig.1. Organele mobile ale mecanismului motor:

a- motor SAVIEM 797-05; b- motorul transversal pentru autoturism:
1- piston; 2- segmenti; 3- boltul pistonului; 4- biela; 5- semicuzinet lagar de biela; 6- arbore
cotit; 7- semicuzineti lagar palier; 8- volant; 9- amortizor oscilatii; 10- segment ungere;
11- siguranţă bolţ (seger); 12- bucsa biela; 13- inele reglaj joc axial arbore cotit;
14- bulon capac biela; 15- pana fixare pinion pe arborele cotit; 16- pinion distributie;
17- fulie; 18- bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj; 19- coroana volant.

11
 Fig.2. Organele fixe ale mecanismului motor
1-chiulasă; 2-cămaşă de cilindru; 3-garnitura de cămaşă; 4-locaş pentru cămaşă;
5-bloc cilindri; 6-garnitură capac de distribuţie; 7-capac distribuţie; 8-garnitură de chiulasă;
9-carter superior.

Fig. 3. Arborele cotit

1-capatul (fusul) anterior; 2-fusurile paliere; 3-fusurile manetoane; 4-bratele manetoane;
5-masele de echilibrare; 6-capătul posterior; 7-flașsa de fixare a volantului;
8-canal pentru pană; 9- locaș pentru arborele primar al CV; 10- cuzinetii.

Înreţinerea mecanismului motor

Principalele lucrări de întreţinere se referă la:
strângerea chiuloasei;
controlul compresiunii din cilindri;
determinarea stării tehnice a grupului cilindru-segmenţi-piston fără demontarea
motorului ;
verificarea bătăii lagărelor paliere, lagărelor de bielă, pistoanelor, bolţului etc.

12
Numele şi prenumele
NOTA:
FIŞA DE LUCRU

FL 1 - MECANISMUL MOTOR

1. Identificaţi denumirea reperelor prezentate şi stabiliţi modul de funcţionare în

cadrul sistemului.

Nr. Reper Denumirea reperului Rol funcţional Rezolvat

crt.
1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

13
 2. Identificaţi părţile mobile ale mecanismului motor:

1. ……………………………………….…..
2. ……………………………………….…..
3. ……………………………………….…..
4. ……………………………………….....
5. ……………………………………..…….
6. ……………………………………..…….
7. ………………………………….………
8. ……………………………………..…….
9. …………………………………..……….
10. ………………………………………..….
11. ……………………………………………
12. ……………………………………………
13. ……………………………………………
14. ……………………………………………

3. Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

A F
1. Chiulasa se montează pe partea superioară a blocului motor,
constituind capacul cilindrilor.
2. Grosimea garniturii de chiulasa este de 10-13 mm.
3. Volantul motorului are rolul ca, înmagazinând energia dezvoltată de motor
în timpul cursei active a pistoanelor, să rotească arborele cotit, să atenueze
şocurile care se produc la trecerea pieselor mecanismului bielă-manivelă prin
punctele moarte.
4. Garnitura de chiulasă se montează între blocul motor şi carterul
inferior.
5. Calamina se depune sub forma unui strat de grosime maxim 2 mm pe
pereţii camerei de ardere, pe capul pistonului, pe supape şi pe bujii.
6. Cuzinetul este lagăr pentru capul mic al bielei.
7. Forma pistonului este toroidală.
8. Pe fusul maneton al arborelui cotit se montează capul mare al bielei.
9. Segmentul de foc se numeşte segmentul cel mai apropiat de camera
de ardere.

14
 FIŞĂ DE LUCRU
FL 2 - MONTAREA MECANISMULUI MOTOR

Scule,
dispozitive,
Nr. Denumirea Succesiunea fazelor
verificatoare,
operaţiei
crt. aparate
1. Montarea
cămăşilor de 1.1. Sortarea cămăşilor de cilindru pe comparatorul de
cilindru pe dimensiuni; interior;
blocul motor 1.2. Introducerea garniturilor de etanşare pe
cămăşile de cilindru; compresor;
1.3. Curăţirea blocului motor de impurităţi;
1.4. Montarea cămăşilor de cilindru pe blocul presă;
motor;
banc de încercare
1.5. Verificarea montării corecte a cămăşilor
la presiune.
de cilindru pe bloc.

2. Asamblarea 2.1. Montarea cuzineţilor palieri în locaşurile lor

blocului şi în capacele paliere; pompa de ulei;
motor cu 2.2. Curăţarea fusurilor paliere;
arborele 2.3. Ungerea fusurilor paliere cu un strat subtire macara;
motor de ulei;
2.4. Ridicarea arborelui motor şi aşezarea lui în cheie
lagăre; dinamometrică;
2.5. Aşezarea capacele paliere în lagărele lor,
corespunzător numărului marcat pe ele; daltă;
2.6. Introducerea şaibelor între capace şi
prezoane; ciocan.
2.7. Înşurubarea piuliţelor pe prezoane;
2.8. Strângerea piuliţelor la un efort de 22-28
daNm;
2.9. Verificarea rotirii arborelui (să fie continuu
fără înţepeniri);
2.10. Îndoirea siguranţelor cu o latură a lor pe
piuliţe.

3. Montarea 3.1. Fixarea carcasei volantului; cheie

volantului 3.2. Srângerea şuruburilor de fixare a carcasei la dinamometrică;
un moment de 8 daNm;
3.3. Ridicarea volantului; macara;
3.4. Fixarea volantului pe flanşa arborelui motor;
3.5. Introducerea siguranţelor; dispozitiv
3.6. Strângerea piuliţelor pe şuruburi la un pneumatic de
moment de 15 daNm; presare;

15
4. Asamblarea 4.1. Sortarea pistoanelor, astfel încât să aibă cântar;
grupului aceeaşi greutate; dispozitiv pentru
piston 4.2. Sortarea axelor de piston şi bielelor, astfel montarea axului de
încât să facă parte din aceeaşi grupă de greutate piston;
4.3. Introducerea segmenţilor de ungere în
canalele lor de pe piston; cleşte pentru
4.4. Introducerea segmenţilor de compresie în siguranţe;
canalele lor;
4.5. Montarea axului de piston; colier de strângere;
4.6. Introducerea siguranţei în umerii pistonului
4.7. Aşezarea segmenţilor cu fantele decalate la
1200;
4.8. Strângerea segmenţilor pe piston.
5. Montarea 5.1. Ungerea cu ulei a cămăşilor de cilindru şi a
grupului fusurilor manetoane; pompă de ulei;
piston în 5.2. Montarea semicuzineţilor în capacele
blocul motor bielelor; cheie
5.3. Rotirea arborelui motor astfel încât dinamometrică;
manetoanele 1 şi 4 să fie orizontale;
5.4. Montarea grupurilor piston-bielă 1 şi 4 pe ciocan;
fundul manetoanelor;
5.5. Introducerea siguranţelor din tablă pe daltă;
şuruburi;
5.6. Montarea şuruburilor pe capac;
5.7. Strângerea piuliţelor cu un moment de 11-12
daNm;
5.8. Asamblarea identica a grupurile piston 2 şi
3;
5.9. Indoirea siguranţelor din tablă de o latură a
piuliţelor.
6. Montarea 6.1. Aşezarea garniturii de chiuloasă pe suprafaţa macara;
chiulasei blocului motor;
Ridicarea chiuloasei şi aşezarea ei pe garnitura cheia
de chiuloasă; dinamometrica;
6.3. Înşurubarea piuliţelor pe prezoane;
6.4. Srângerea piuliţelor cu un moment de 18-20
daNm ( de la interior la exterior);

16
 GEV1 - GRILA DE EVALUARE

privind modul de desfăşurare a activităţii practice la

DEMONTAREA MECANISMULUI MOTOR

Nr. Indicatorii urmăriţi

Crt. F. Bine Bine Satisf. Nesatisf.
1. Pregătirea locului de muncă, alegerea sculelor,
şi dispozitivelor, aranjarea adecvată a
mijloacelor ce vor fi utilizate.
2. Cunoaşterea operaţiilor şi a fazelor pe care le
presupune executarea lucrării;
3. Realizarea acţiunilor corespunzătoare fiecărei
operaţii:
3.1. Demontarea chiuloasei;
3.2. Demontarea subansamblelor grupului
piston-bielă;
3.3. Demontarea volantului;
3.4. Demontarea arborelui motor;
3.5. Demontarea bielelor şi pistoanelor.

4. Abilităţi probate în realizarea operaţiunilor:

îndemânare în utilizarea sculelor, precizie în
execuţie.
5. Comportamentul elevilor în timpul executării
lucrării: interes, disciplină, concentrare asupra
lucrului.
6. Respectarea normelor de protecţia muncii

17
 GEV2 - GRILĂ DE EVALUARE
a deprinderilor practice privind

MONTAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUŢIE

Nr. Puncte acordate pentru:

Crt. Componenta evaluată Timp de Ergonomia Media
execuţie Execuţie muncii

1. Pregătirea locului de muncă, alegerea

mijloacelor de muncă
2. Montarea elementelor cheie ale
mecanismului de distribuţie:
2.1. Montarea pinioanelor distribuţiei;
2.2. Montarea axului culbutorilor;
2.3. Montarea ansamblului supapelor;
2.4. Montarea capacului chiuloasei.

3. Executarea reglajelor distribuţiei şi

punerea la punct a acesteia;
4. Abilităţi probate în timpul lucrului:
îndemânare în utilizarea
instrumentelor de lucru, precizie în
execuţie, etc.

18
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 2 - MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE

Mecanismul de distribuţie are rolul de a asigura umplerea cilindrilor cu amestec de ardere

(în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie electrică) sau cu aer (în cazul motoarelor cu
aprindere prin compresie), permiţând apoi evacuarea gazelor arse.

Construcţia mecanismului de distribuţie

- ansamblul supapelor, cuprinzând: supapa, ghidul supapei, arcurile şi piesele de fixare;

- ansamblul organelor de acţionare a supapelor, cuprinzând: arborele cu came,
tachetul, tija împingătoare şi rampa culbutorilor.
- colectorul de gaze care distribuie și transportă gazele proaspete între cilindrii motorului
și colectează gazele de ardere din cilindrii, transportându-le în atmosferă;
- amortizorul de zgomot.

Fig.4. Distribuţie cu supape

1 – culbutor;
2 – arc de mentinere a culbutorului pe
articulatie;
3 – carcasa arborelui de distributie;
4 – arborele de distributie;
5 – surubul de reglaj al jocului termic;
6 – arcurile supapei;
7 – ghidul de supapa;
8 – supapa;
9 – chiulasa; cu culoarea rosie este
evidentiat jocul termic si zona de
masurare al acestuia.

Fig. 5. Arbore cu came

1. roată de lanț; 2. fixare axială a arborelui; 3. cama; 4. arborele de distribuție (zona
neprelucrată); 5. fus palier; 6. carcasă.

19
 Fig.6. Tachetul – forme constructive
1-cama de pe arborele de distributie; 2- tachet; 3-tija impingatoare;
s-surub de reglare a jocului termic; m-piulita de blocare a surubului “s”

Fig.7. Tije împingătoare Fig.8. Rampa culbutorilor

Fig.9. Ansamblul culbutorilor

Fig. 10. Supape

1-taler; 2-faţeta tronconică; 3-tijă (coada);

20
Numele şi prenumele
NOTA:
FIŞA DE LUCRU

FL 3 - MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE

1. Identificaţi denumirea reperelor prezentate şi stabiliţi modul de funcţionare în

cadrul sistemului.

Nr. Reper Denumirea reperului Rol functional Rezolvat

crt
1.

2.

3.

4.

21
 2. Identificaţi rolul funcţional al fiecarui element component al mecanismului
de distribuţie (atribuiţi fiecarui element component numerele de ordine corespunzatoare
rolului funcţional).
Denumire Rolul funcţional Rezolvare
componente
a ax cu came transmite mişcarea de translaţie de la tachet la
1 culbutor.
b tachet e tubular și se montează pe chiulasă prin
2 intermediul unor suporturi.
c tija împingătoare este organul care închide etanş şi deschide orificiul de
3 evacuare al cilindrului.
d culbutor e un organ de maşină intermediar între camă şi tija
4 împingătoare.
e ax culbutor 5 e acţionat de arborele motor.
f ghidul supapei 6 are mişcare de oscilaţie în jurul unui ax
g supapa de au rolul de a menţine în orice moment supapele
evacuare 7 apăsate pe scaun, când acestea sunt închise
h arcul supapei are rolul de a conduce supapa în mişcarea sa
8 alternativă

3. Identificaţi părţile componente ale mecanismului de distribuţie cu supape în cap:

1. ……………………………………….…...
2. ……………………………………….…..
3. ……………………………………….…..
4. ………………………………………......
5. ……………………………………..……..
6. ……………………………………..…….
7. ………………………………….…………
8. ……………………………………..…….
9. …………………………………..……….
10. ………………………………………..….
11. ……………………………………………
……

4.Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

A F
1.Arborele cu came este acţionat de arborele cotit.
2.Tachetul este un organ de maşină intermediar al culbutorului.
3.Închiderea supapelor se face sub acţiunea unui arc.
4.Culbutorii sunt distanţaţi prin arcuri pe axul de susţinere.
5.Supapa de evacuare se confecţionează din fontă.

22
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 3 - SISTEMUL DE UNGERE

Rolul sistemului de ungere:

 ungerea pieselor în mişcare relativă pentru reducerea frecărilor (scăderea uzurii şi
îmbunătăţirea randamentului mecanic);
 preluarea parţială a căldurii rezultate în urma arderii şi a frecării;
 curăţarea suprafeţelor în mişcare de particule metalice şi eventuale reziduuri;
 protecţia suprafeţelor metalice împotriva coroziunii.
Tipuri de sisteme de ungere:
 ungerea prin stropire sau barbotaj;
 ungerea prin presiune;
 ungerea prin picurare sau scurgere;
 ungerea combinată (mixtă);
 ungere prin amestec.

Fig.11. Circuitul şi componentele sistemului de ungere cu ulei al unui motor termic

1-sorb ulei; 2-pompă de ulei; 3- orificiu ungere pompă de vacuum; 4- arbore de echilibrare;
5- orificiu ungere lanţ de distribuţie; 6- injector de ulei; 7- orificiu alimentare întinzător lanţ
distribuţie; 8- arbore cu came; 9- arbore cu came; 10- turbocompresor;
11-radiator ulei; 12-filtru ulei; 13- canal de curgere ulei în blocul motor; 14- arbore de
echilibrare; 15- baie de ulei (rezervor ulei).

23
 Fig.12. Baie de ulei Fig. 13. Sorb plutitor

Fig.14. Pompa de ulei cu angrenare exterioară

a - elementele componente; b - modul de funcţionare; 1-roată dinţată de antrenare a pompei;
2-capac exterior; 3-pinion conducător; 4-pinion condus; 5-cameră de aspiraţie; 6-corpul
pompei 7-orificiu de aspiraţie; 8-capac posterior; 9-şurub de închidere a supapei de
suprapresiune; 10-arcul supapei de suprapresiune;
11-pistonul supapei de suprapresiune; 12-orificiul de ieşire a uleiului; 13-cameră de refulare.

Fig.15 Filtru de ulei Fig.16. Circuitul uleiului prin filtru

Întreţinerea instalaţiei de ungere constă în:

 verificarea sistematică a nivelului uleiului din baia de ulei şi readucerea nivelului
prescris, prin completarea cu ulei proaspăt.
 curăţirea filtrelor, schimbarea elementului filtrant şi înlocuirea uleiului uzat din
instalaţia de ungere.
 ungerea lagărelor instalaţiilor anexe prevăzute cu sisteme de ungere independente
(rulmenţii pompei de apă şi ventilatorului, lagărele generatorului şi a demarorului etc.)

24
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 4 - ULEIURI ŞI ADITIVI

Proprietăţile fizico-chimice ale uleiurilor

Uleiurile folosite la motoare trebuie să aibă anumite calităţi, care depind de proprietăţile
lor fizico-chimice şi sunt exprimate prin indici de calitate.
Indicii de calitate ai uleiurilor se împart în două grupe:
indici ce exprimă proprietăţile de exploatare ale uleiurilor:
 vâscozitatea;
 capacitatea de ungere;
 stabilitatea la oxidare;
 cifra de aciditate.
indici care servesc la controlul calităţii uleiurilor:
 densitatea;
 punctul de inflamabilitate;
 punctul de congelare;
 culoarea;
 conţinutul de apă şi impurităţi mecanice;
 conţinutul de cenuşă;
 cifra de cocs.

Vâscozitatea determină mărimea frecării şi a uzurii.

Mărimea vâscozităţii relative a uleiurilor se exprimă în grade Engler ( 0E ).
Calitatea uleiului care exprimă variaţia vâscozităţii cu temperatura este indicele de
vâscozitate Dean-Davies (indicele D.D.). Uleiurile pentru motoare au un indice de vâscozitate
D.D. în limitele 40...90.
Uleiurile cu vâscozitate mică asigură o pornire mai uşoară, o reducere mai importantă a
frecării şi micşorarea uzurii, ca urmare a ungerii mai bune la pornire; ele sunt în special folosite la
motoarele care funcţionează pe timp rece.
Capacitatea de ungere a uleiului poate fi apreciată după alte două proprietăţi
specifice:rezistenţa filmului de ulei şi onctuozitatea.
Rezistenţa filmului de ulei fixat pe suprafaţa pieselor în frecare este proprietatea care
asigură ungerea în cele mai grele condiţii de sarcină.
Onctuozitatea este proprietatea care face ca uleiurile cu aceeaşi vâscozitate şi în aceleaşi
condiţii de ungere să aibă calităţi de ungere diferite; onctuozitatea exprimă capacitatea uleiului de
a forma o peliculă rezistentă la suprafaţa pieselor.
Stabilitatea la oxidare exprimă gradul de rezistenţă la oxidare a uleiului. Oxidarea
uleiului, care se datorează contactului cu aerului la temperaturile ridicate din motor este un
fenomen nedorit, deoarece apar substanţe noi ce înrăutăţesc ungerea.
Produsele de oxidare corodează piesele şi formează depuneri; datorită acestor produse,
vâscozitatea uleiului creşte şi culoarea sa se închide.
Cifra de aciditate apreciază cantitatea de substanţe acide existente în ulei. Acizii
corodează piesele şi favorizează oxidarea, în urma căruia aciditatea creşte.
La uleiurile pentru motoare, aciditatea minerală şi alcalinitatea lipsesc, iar aciditatea
organică este foarte mică: 0,05-0,15 mg KOH la 1 g de ulei.
Densitatea uleiurilor este cuprinsă între 0,89 şi 0,94 g/cm2 la temperatura de 150C şi
depinde de natura compuşilor principali.

25
 Punctul de inflamabilitate indică temperatura la care vaporii de ulei în amestec cu aerul
se pot aprinde de la o flacără. Această temperatură trebuie să fie cât mai ridicată pentru a evita
incendiile.
Punctul de inflamabilitate la uleiurile pentru motoare este de 190-2600C.
Punctul de congelare reprezintă temperatura la care uleiul îşi pierde fluiditatea sub
acţiunea frigului. Acest indice permite alegerea uleiului pentru motoarele ce lucrează pe timp rece.
Punctul de congelare a uleiului pentru iarnă este de -15 sau -200C iar a uleiurilor pentru vară este
de 00 sau -50C.
Culoarea uleiurilor poate servi la aprecierea gradului de rafinare. În general, uleiurile
curate au o culoare deschisă, care se închide din cauza depunerilor ce se produc în timpul
funcţionării motorului.
Conţinutul de apă şi impurităţi mecanice. Apa şi impurităţile mecanice pătrund în ulei
în timpul depozitării şi transportului. Unele impurităţi mecanice, particolele metalice, cocsul şi
altele se produc în cursul funcţionării motorului.
Apa corodează piesele, iar impurităţile mecanice le uzează şi înfundă canalele de ungere.
Uleiul nou este lipsit total de apă şi impurităţi mecanice.
Conţinutul de cenuşă indică prezenţa în ulei a unor substanţe minerale (oxizi, săruri) ce
favorizează uzura pieselor.
Conţinutul de cenuşă este foarte redus : o,oo5-0,02%.
Cifra de cocs arată gradul în care uleiul formează reziduri solide prin încălzire şi oxidare.
Cifra de cocs nu apreciază şi celelalte depuneri care se produc şi depind de condiţiile de funcţionare
ale motorului.

Aditivi pentru uleiuri

Aditivii sunt substanţe care se adaugă uleiurilor pentru a le îmbunătăţi calitatea sau a
creea noi proprietăţi. Aditivii pentru uleiuri se grupează după proprietatea pe care o îmbunătăţesc
sau fenomenul nedorit pe care îl reduc.
Aditivii antioxidanţi frânează procesul de oxidare prin întreruperea reacţiilor chimice şi
prin acoperirea suprafeţelor metalice cu o peliculă izolatoare.
Aditivii pentru îmbunătăţirea vâscozităţii. Uleiurile cu punct de congelare coborât,
folosite la motoarele care lucrează la temperaturi joase, au o vâscozitate prea mică la temperaturi
înalte.
Aditivii pentru îmbunătăţirea vâscozităţii elimină acest neajuns şi asigură menţinerea
vâscozităţii normale, atât la temperaturi joase cât şi la temperaturi înalte.
Astfel de uleiuri care pot fi folosite în motoare, atât iarna cât şi vara, se numesc uleiuri
universale sau multigrade.
Aditivii anticongelanţi coboară punctul de congelare prin frânarea procesului de
solidificare a unor componenţi ai uleiurilor. Aditivii anticongelanţi acţionează numai asupra
uleiurilor cu vâscozitate mică, folosite, în general, iarna.
Aditivii detergenţi împiedică formarea şi menţinerea depunerilor pe piesele motorului.
Acţiunea lor se exercită prin frânarea proceselor care produc substanţe străine şi prin transformarea
acestora în produse ce nu se pot fixa pe piese.
Aditivii multifuncţionali îmbunătăţesc deodată mai multe proprietăţi ale uleiurilor şi
sunt formaţi din amestecuri de aditivi din grupele cunoscute sau din compuşi organici cu acţiune
complexă.
Pentru alegerea categoriei de ulei corespunzător fiecărui tip de motor trebuie avute în
vedere indicaţiile fabricii constructoare.
La ora actuală pe piaţa românească au pătruns foarte multe firme cu renume în fabricarea
uleiurilor şi lubrefianţilor destinaţi oricărui tip de motor şi transmisie.

26
 Numele şi prenumele………………………………..
NOTA:

FIŞA DE LUCRU

FL 4 - SISTEMUL DE UNGERE

1. Identificaţi denumirea reperelor prezentate şi stabiliţi modul de funcţionare

în cadrul sistemului.

Nr. Reper Denumirea reper Rol functional Rezolvat

crt.
1.

2.

3.

4.

27
2. Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

A F
1. Griparea reprezintă sudarea unor microneregularităţi datorită
temperaturii mari de contact.
2. Ungerea prin stropire se realizează atunci când uleiul ajunge în zona
necesară ungerii datorită presiunii create în circuitul de ungere de
către o pompă de ulei.
3. Baia de ulei realizează răcirea uleiului odată cu deplasarea
automobilului.
4. Filtrul brut reţine impurităţile mici.
5. Filtrul de ulei dinamic se mai numeşte şi filtrul centrifugal.
6. Răcitorul de ulei are ca scop scăderea temperaturii uleiului sub
punctul de congelare.
7. Blocarea motorului datorită lipsei ungerii se numeşte calare.
8. Nivelul uleiului în baia de ulei se măsoară cu joja.
9. Creşterea uleiului în baia de ulei se datorează îmbâcsirii filtrului de
ulei
10. Schimbarea uleiului şi a elementului filtrant se face odată cu
schimbarea anotimpurilor.

3. Identificaţi componente sistemului de ungere:

1. ……………………………………….…...
2. ……………………………………….…..
3. ……………………………………….…..
4. ………………………………………......
5. ……………………………………..……..

28
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 5 - SISTEMUL DE RĂCIRE
Sistemul de răcire al motorului trebuie să asigure atingerea într-un timp cât mai scurt a
temperaturii nominale de funcționare, precum și menținerea acestei valori în timpul funcționării
motorului.

Fig.17. Componentele sistemului de răcire cu lichid a motorului

1-radiator răcire motor; 2- pompă de apă; 3- ventilator; 4- termostat;
5- radiator încălzire habitaclu; 6- supapă; 7-motor termic; 8- flux de aer.

Radiatorul este componenta sistemului de răcire care permite scăderea temperaturii

lichidului de răcire prin disiparea căldurii către mediul exterior.

Fig. 18. Radiator motor Mercedes-Benz clasa A Fig.19. Radiator motor plus radiator aer comprimat
Mercedes-Benz clasa E

Pompa de apă are rolul de a recircula lichidul de răcire în instalației pentru a face permite
transportul continuu al călduri de la motor la radiator.

Fig.20. Pompă de apă mecanică Fig.21. Pompă de apă electrică

29
 Termostatul e o supapă cu acțiune dublă, care deschide și închide circulația lichidului de
răcire prin radiator. În poziția închis, când motorul e rece, circulația lichidului se face prin blocul
motor și radiatorul de încălzire al habitaclului.

Fig.22.Componente termostat motor

termic
1-supapă (către radiator);
2- cilindru cu ceară;
3- supapă recirculare (retur în pompă)
4- arc elicoidal;
5-suprafață de etanșare.

Termostatul e o supapă mecanică controlată în funcție de temperatură. În interiorul

cilindrului (2) se află o substanță pe bază de ceară. Odată cu creșterea temperaturii lichidului de
răcire ceara se topește, își mărește volumul și apasă pe piston, de care sunt atașate cele două supape
(de recirculare și către radiator). Dacă temperatura lichidului scade, ceara se solidifică, volumul se
reduce și arcul elicoidal (4) aduce cele două supape în poziția inițială.

Termostat închis Termostat complet deschis

Fig.23. Modul de funcționare al termostatului
A- racord de recirculare (către pompă); B- racord de la motor;
C- racord către radiator.

Defect al Efect asupra funcționării sistemului de Simptome percepute de

termostatului răcire conducătorul auto
lichidul de răcire va trece tot timpul prin motorul se va încălzi mai greu,
termostat blocat
radiator, indiferent de temperatura consumul de combustibil va
deschis
lichidului de răcire crește
lichidul de răcire nu va trece niciodată motorul se va supraîncălzi,
termostat blocat
prin radiator, indiferent de temperatura martorul de temperatură motor se
închis
lichidului de răcire va aprinde

30
Numele şi prenumele
NOTA:

FIŞA DE LUCRU

FL 5 - SISTEMUL DE RĂCIRE

1. Identificaţi denumirea reperelor prezentate şi stabiliţi modul de funcţionare în

cadrul sistemului.

Nr. Repere Denumire reper Rol Rezolvat

crt .
1.

2.

3.

4.

5.

31
 2. Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

A F
1. Instalaţia de răcire are rolul de a asigura o temperatură optimă de
funcţionare a motorului, prin evacuarea unei cantităţi de căldură.
2. Temperatura lichidului de răcire la ieşirea din motor, trebuie să fie
cuprinsă între 90 -110 0 C.
3. Cea mai utilizată şi performantă instalaţie de răcire este cea cu aer.
4. Termostatul se montează pe conducta de legătură dintre bazinul
inferior al radiatorului şi circuitul de răcire al motorului.
5. Griparea reprezintă fenomenul de blocare prin dilatare.
6. Un avantaj al răcirii cu aer este că ventilatorul utilzat este mult mai
puternic.
7. Pompele de lichid la automobil sunt pompe centrifuge, montate pe un
arbore ce primeşte mişcarea de la arborele motor prin intermediul
unei curele de transmisie.
8. Instalaţia de răcire are rolul de a încălzi aerul necesar instalaţiei de
climatizare
9. Bazinul superior al radiatorului este prevăzut cu un buşon care are în
interiorul acestuia o supapă de suprapresiune.

3. Identificaţi părţile componente ale termostatului:

1. ……………………………………….…...
2. ……………………………………….…..
3. ……………………………………….…..
4. ………………………………………......
5. ……………………………………..……..

4. Identificaţi siptomele motorului în funcție de poziția în care s-a blocat

termostatul:
Defect al Efect asupra funcționării Simptome percepute de
termostatului sistemului de răcire conducătorul auto

termostat blocat
deschis

termostat blocat
închis

32
 AEV1 - ACTIVITATE DE AUTOEVALUARE

MONTAREA PIESELOR SISTEMULUI DE UNGERE

Nr. Denumirea Scule, dispozitive,

Crt. operaţiei verificatoare,
Succesiunea fazelor
aparate
1. Montarea gurii 1.1. Aşezarea gurii de alimentare pe trusa de chei;
de alimentare blocul motor împreună cu garnitura;
1.2. Introducerea celor două şuruburi de
fixare;
1.3. Strângerea şuruburilor;
1.4. Introducerea tijei de nivel în gura de
alimentare.

2. Montarea băii de 2.1. Se aşează garnitura de etanşare; trusa de scule

ulei 2.2. Se montează baia de ulei; obişnuită;
2.3. Se introduc şuruburile şi inelele de cheia dinamometrică;
siguranţă;
2.4. Se strâng şuruburile de fixare.
3. Montarea 3.1. Fixarea unei noi garnituri de etanşare trusa de chei;
filtrului de ulei pe corpul filtrului;
3.2. Aşezarea corpului filtrului pe bloc;
3.3. Introducerea şaibelor Grower;
3.4. Introducerea şuruburilor de fizare;
3.5. Strângerea şuruburilor.

4. Montarea 4.1.Aşezarea pompei de ulei pe locaşul ei; trusa de chei;

pompei de ulei 4.2. Introducerea inelelor de siguranţă;
4.3. Introducerea şuruburilor de fixare;
4.4. Strângerea şuruburilor de fixare.

33
 AEV2 – ACTIVITATE DE EVALUARE

SISTEMUL DE RĂCIRE

1. Definiţi rolul sistemului de răcire în funcţionarea automobilului:

...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Înscrieţi în dreptunghiurile corespunzătoare denumirile elementelor indicate în figura de
mai jos:

3. Enumeraţi trei defecţiuni care pot apărea la instalaţia de răcire:

a. .........................................................................................................................................

b. .........................................................................................................................................

c. .........................................................................................................................................

4. Pentru elementul din figură completaţi caracteristicile de mai jos:

a. Denumirea: .................................................................................
b. Rolul: ............................................................................................
c. Locul montajului: ................................................................................
..................................................................................................................

34
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 6 - INSTALAŢIA DE ALIMENTARE LA M.A.S.

Instalația de alimentare are rolul de a alimenta cilindrul cu combustibil și aer necesar

arderii și de a evacua gazele arse.
Alimentare MAS se poate realiza:
 cu carburator;
 cu injecţie de combustibil (monopunct sau multipunct).

Instalaţia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin

scânteie electrică cu carburator

Fig.24. Schema constructivă a instalaţiei de alimentare la M.A.S.:

1-filtru de aer; 2-carburator; 3-galerie de admisie; 4-galerie de evacuare; 5-pompa de
combustibil; 6-conductă de combustibil; 7-ţeava colectoare; 8-filtru decantor; 9-amortizor de
zgomot; 10-ţeava de evacuare; 11-rezervor de combustibil;12-capac; 13-traductor de nivel; 14-
indicator de nivel al combustibilului din rezervor.

În timpul funcţionării motorului, pompa 5 aspiră combustibilul din rezervorul 11, prin
intermediul filtrului decantor 8, şi-l refulează în carburatorul 2. Sub influenţa depresiunii ce ia
naştere în cursa de admisie a pistonului, aerul trece prin filtrul 1, ajungând în carburator care
îndeplineşte mai multe funcţii:
- dozează combustibilul şi încărcătura proaspătă în raport cu sarcina motorului;
- realizează pulverizarea, vaporizarea şi amestecarea parţială a combustibilului cu aerul.

Filtrul de benzină (fig.4) au rolul de a reţine impurităţile şi apa conţinute în benzină,

pentru ca acestea să nu pătrundă în camera de nivel constant a carburatorului.

Fig. 25. Filtru pentru benzină Fig.26. Filtrul de aer micronic

35
 Filtrul de aer (fig.26) reţine impurităţile mecanice din aerul aspirat de motor şi
preîntâmpină accelerarea uzurii motorului.
Pompa de combustibil are rolul de a alimenta carburatorul cu benzină.

Fig.27.Schema de funcţionare a pompei de benzină:

1-corp superior; 2-corp inferior; 3-pârghie de comandă; 4-pârghie manuală de amorsare;
5-arc de readucere; 6-tijă de comandă a membranei; 7-arc de acţionare a membranei;
8-excentricul arborelui cu came.

Rezervorul de combustibil serveşte pentru înmagazinarea unei cantităţi de carburant care

să asigure deplasarea automobilului, fără alimentări intermediare pe o distanţă de 300-600 km.
Colectorul de admisie şi evacuare
Colectorul de admisie conduce amestecul carburant pregătit de carburator spre cilindri,
iar colectorul de evacuare conduce gazele de evacuare de la motor spre ţeava de eşapament.
Amortizorul de zgomot (fig.28) are rolul de a amortiza zgomotele puternice produse de
gazele de evacuare din cilindri sub presiunea şi cu viteze ridicate.

Fig.28. Amortizorul de zgomot utilizat la autoturisme:

I-colector de evacuare; II- tobă de evacuare pentru frecvenţe înalte; III- toba de evacuare pentru
frecvenţe joase; 1 şi 7-tuburi perforate; 2-camere; 3,11-mantale exterioare; 4-material
termoizolant; 5-pereţi despărţitori perforaţi; 6-manta interioară; 8-tub de evacuare; 9-conuri
deflectoare; 10-pereţi despărţitori neperforaţi.

36
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 7- CARBURATORUL

Carburatorul funcţionează pe principiul de lucru al pulverizatorului, care constă în faptul

că lichidul sub influenţa unei depresiuni se scurge prin ţeava unui pulverizator şi amestecându-se
cu aerul formează un amestec carburant.
Carburatoarele moderne, pentru a îndeplini condiţiile impuse de funcţionarea motorului
la sarcini şi turaţii variabile, sunt dotate cu:
 dispozitiv de pornire, care are rolul de a îmbunătăţi simţitor amestecul la pornirea
motorului la rece;
 dispozitiv de mers în gol, care permite funcţionarea motorului la turaţii mici (fără
sarcină), când depresiunea din difuzor este scăzută
 dispozitiv de dozare principal, care menţine compoziţia optimă a amestecului în
limitele regimurilor mijlocii de funcţionare;
 pompa de acceleraţie, care îmbogăţeşte amestecul pentru perioade scurte, în
momentul deschiderii bruşte a obturatorului.
 dispozitivul de putere sau economizorul, care asigură în mod automat îmbogăţirea
amestecului la sarcină plină a motorului.

Fig.29. Carburatorul CARFIL 32 IRM

1-capacul carburatorului;
2-corpul carburatorului;
3-ansamblul ac-supa;
4-ştiftul plutitorului;
5-plutitor; 6-garnitura;
7-pulverizatorul cu supapă al pompei de
acceleraţie;
8-supapă de descărcare a pompei de
acceleraţie;
9-jiglor principal;
10-ansamblul pompei de acceleraţie;
11-şurub de reglare cantitativă a emulsiei
la mersul în gol al motorului;
12-jiglor de mers în gol;
13-comanda clapetei pentru pornirea la
rac;
14-tub emulsor;
15-ansamblul pentru pornirea la rece;
16-ansamblul clapetei de acceleraţie;
17-şurub pentru poziţionarea clapetei de
acceleraţie la mersul în gol;
18-concentrator.

37
 Fig. 30.

Verificarea şi reglarea carburatorului

Verificarea şi reglarea carburatorului se face în cadrul lucrărilor de revizie tehnică a
automobilului şi constau în:
 demontarea şi spălarea depunerilor din interiorul carburatorului;
 suflarea cu aer comprimat a canalelor şi jigloarelor;
 verificarea etanşeităţii carburatorului;
 verificarea şi reglarea nivelului combustibilului în camera de nivel constant;
 reglarea mersului încet.

Fig. 31. Carburatoare: a - autoturism LADA; b- scuter; c- autoturism Dacia.

38
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 8 - Sistemul de alimentare cu injecție de benzină

"Bosch Mono Motronic" M A 1,7

Fig.32. Sistemul de alimentare cu injectie de benzina "Bosch Mono Motronic" M A 1,7

1-rezervor; 2-pompa; 3-filtru; 4-regulator presiune; 5-injector; 6- senzot Taer; 7-ECU; 8-motoraș
poziționare clapetă la ralanti; 9-potențiometru; 10-supapă purjare canistră carbon; 11-canistră
carbon activ; 12-sonda; 13- sonda Tmotor; 14- cablaje; 15- baterie; 16 -contact; 17- relee protecție;
18- priza de diagnosticare;
Dispozitivul, care inglobeaza supapa electromagnetica, ajutajul calibrat si pulverizatorul
cu elemente de definire a formei jetului atomizate este denumit, generic, injector electromagnetic
si se gaseste montat in unitatea centrala de injectie.
 Pompa electrica de benzina (de tip centrifugal sau volumetric), imersată în
rezervorul de carburant (sau neimersată), are rolul de a asigura debite şi presiuni superioare celor
necesare procesului de injecţie (tipic, 75 1/h la presiunea relativă de 1DaN/cm2).
 Filtrul micronic de benzină este dispus, în general, sub habitaclu, pe circuitui între
pompa de benzină și infrastructura mecanismului de injecție, având rolul de a opri particulele
mecanice din benzină să ajungă la supapa injectorului, impiedicând-o să se închidă etanș.
 Regulatorul de presiune este dispus chiar pe capacul unității centrale de injecție,
capac numit și partea hidraulică a unității centrale.
 Pompa electrică de benzină este un dispozitiv capsulat, motorul acesteia fiind răcit
și lubrefiat de benzina refulată de elementul de pompare. Este total contraindicată demontarea
pompei, deoarece o intervenție neprofesională poate transforma o componentă sigură în sursă de
incendiu.

39
  Filtrul micronic trebuie schimbat (fara ezitare) la intervalele prescrise în cartea
tehnică. Constituie o greseala, care poate fi fatală injectorului şi regulatorulul de presiune,
executarea de ,,by-pass" peste filtru sau montarea inversă a acestuia, mai ales după un timp de
funcţionare.
 Regulatorul de presiune e de tip inversat, în sensul ca presiunea e menţinută
constantă prin refularea surplusului de debit în circuitul de retur. Se prezintă sub forma unui
element reglabil, o supapă, care permite reglarea precisă a presiunii benzinei la nivelul injectorului,
tipic la (1 bar), funcție de tensiunea din resort.

Defecțiuni în exploatare

Defecțiunea Cauze
(manifestare)
 lipsă benzină;
 pompa de alimentare defectă sau nealimentată cu curent (siguranță
1. Motorul nu arsă, releu defect, motor pompă ars);
pornește  senzor turație defect, scurtcircuitat;
 bobina de inducție defectă, contact oxidat la montarea pe chiulasă.

2. Motorul pornește  Senzorul Tmotor defect (semnalează ECU o temperatură mai mică
greu doar la cald și solicită benzină ca în cazul pornirii la rece.
(înnecare)

3. Motorul  are tendința să se oprească;

funcționează  debit de benzină insuficient (regulator de presiune defect, tensiune
defectuos la ralenti de alimentare a pompei electrice scazută);
 injector defect (supapa nu închide bine pe scaulnul ei și curge
benzina din injector, rezultând un amestec bogat).
 motorul trage aer fals pe la o priza de depresiune prevazuta corpul
clapetei unitatii centrale;
 variaţii unghiulare la arborele cotit;
 presiune de benzină necorespunzatoare de la pompă sau regulator;

4. Motorul nu se  debit de benzină prea mic;

accelerează  potenţiometru defect (perii, contacte oxidate, eventual pe anumite
corespunzator porţiuni);
(progresiv) și  injector defect (etanșeitatea supapei pe scaun compromisă, orificii
eventual îi lipsesc calaminate), timp de injecție ce nu respectă cartograma (semnalul de la
calitățile dinamice senzorul de turaţie este necorespunzator sau ECU defect).

40
Numele şi prenumele
NOTA:

FIŞA DE LUCRU

FL 7- INSTALAŢIA DE ALIMENTARE LA M.A.S.

1. Identificaţi componente prezentate şi enunţaţi rolul funcţional în cadrul instalaţiei.

Nr. Reper Denumirea Rol funcţional Rezolvat

crt. reperului
1.

2.

3.

4.

5.

41
2. Înscrieţi în dreptunghiurile corespunzătoare denumirile elementelor indicate în figura de
mai jos :

3. Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

A F
1. Instalaţia de alimentare are rolul de a asigura trimiterea în fiecare
cilindru, la momentul corespunzător, a unei cantităţi bine determinate
de oxigen, în funcţie de sarcina şi turaţia motorului.
2. Dozajul amestecului carburant este proporţia dintre cantităţile de
benzină şi cel de aer conţinut.
3. Camera de nivel constant este un rezervor cu rol de a menţine nivelul
motorinei în carburator cu ajutorul plutitorului.
4. Pompa de alimentare cu membrană este de tip aspiro-respingătoare şi
este pusă în funcţionare de excentricul de pe arborele cu came.

4. Identificaţi părţile componente ale amortizorului zgomot utilizat la automobile:

1. ……………………………………………….…... 6. ………………………………………………………………….
2. ……………………………………….………….. 7. ………………………………………………………………….
3. ……………………………………………...…... 8. ………………………………………………………………….
4. ………………………………………............. 9……………………………………………………………………
5. ……………………………………..………….. 10. ………………………………………………………………….

42
Numele şi prenumele
NOTA:
FIŞA DE LUCRU

FL 8 - INSTALAŢIA DE ALIMENTARE M.A.C.

1. Identificaţi denumirea reperelor prezentate şi stabiliţi modul de funcţionare în

cadrul sistemului.
Nr. Reper Denumirea Rol functional Rezolvat
crt. reperului
1.

2.

3.

4.

5.

6.

43
2. Identificaţi părţile componente ale instalaţiei de alimentare la m.a.c.:

1. ……………………………………….…...
2. ……………………………………….…..
3. ……………………………………….…..
4. ………………………………………......
5. ……………………………………..……..
6. ……………………………………..…….
7. ………………………………….…………
8. ……………………………………..…….
9. …………………………………..……….
10. …………………………………………..
11. ………………………………………….
12. …………………………………………..

3. Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

A F
1. Pompa de injecţie rotativă distribuie motorina la injectoare prin
intermediul unui rotor comun pentru toţi cilindrii care descoperă
succesiv orificiile corespunzătoare spre racordurile conductelor de
înaltă presiune.
2. Dozajul amestecului carburant reprezintă proporţia dintre
cantităţile de benzină şi cel de aer conţinut.
3. Conductele de înaltă presiune sunt confecţionate din ţeavă de cupru
sau alamă.
4. Pulverizarea combustibilului se realizează cu ajutorul duzei
injectorului.

4. Identificaţi părţile componente ale pompei cu piston:

1. …………………………………………
2. ………………………………………….
3. …………………………………………..
4. …………………………………………
5. …………………………………………
6. …………………………………………
7. ………………………………………….
8. ………………………………………….
9. …………………………………………..
10. …………………………………………..
11. …………………………………………
12. ……………………………………….…

44
Numele şi prenumele

AEV3 - ACTIVITATE DE EVALUARE

INSTALATIA DE ALIMENTARE LA M.A.C.

1. Definiţi rolul instalaţiei de alimentare în funcţionarea automobilului.

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………...............
2. Înscrieţi în dreptunghiurile corespunzătoare denumirile elementelor indicate în
figura de mai jos:

3. Precizaţi tipul de motoare la care se utilizează instalaţia de alimentare din figura

de mai sus:
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………...........................................
..........................................................................................................................................................

45
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
FD 9 - BATERIA DE ACUMULATOARE ACIDĂ

Construcţia bateriei de acumulatoare acidă

O baterie auto (Fig. 33. )este compusă din 6 celule conectate în serie, fiecare celulă
producând peste 2 V. Celulele sunt separate între ele, electrolitul din fiecare celulă nu este în
contact cu cel din celula învecinată.

Fig. 33. Componentele unei baterii auto

1-borne; 2-placi bioxid de plumb (+); 3- plăci plumb (-); 4- electrolit; 5- carcasă

Caracteristicile tehnice ale bateriilor de acumulatoare

- tipul bateriei de acumulatoare : 12V/45Ah; 12V/55 Ah; 12 V/66Ah ; 12 V/70
Ah şi 12 V/88 Ah;
- nivelul electrolitului peste marginea superioară a separatoarelor este de 1...1,5 cm;
- tensiunea nominală, pe element în exploatare – 1,8...1,85 V;
- densitatea electrolitului după încărcare – 1,27...1,28 g/cm3;
- înălţimea bornelor – 17 mm;
- masa bateriei cu electrolit – 26 kg.
Densitatea electrolitului funcție de anotimp
Densitatea electrolitului [g/cm3] Starea de încărcare a bateriei
Climat temperat şi rece Climat cald
1,28 1,24 100% încărcată
1,20 1,15 50% încărcată
1,12 1,00 descărcată

Catacteristicile bateriilor după tipuri constructive

Tipul bateriei Tensiunea nominală Capacitatea nominală Curentul de încărcare
[V] [Ah] I1 [A] I2 [A]
12 V/45 Ah 12 45 4,5 2,25
12 V/55 Ah 12 55 5,5 2,75
12 V/66 Ah 12 66 6,6 3,3
12 V/70 Ah 12 70 7,0 3,5
12 V/88 Ah 12 88 8,8 4,4

46
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 10 - BOBINA DE INDUCŢIE

Rolul instalaţiei de aprindere - asigură producerea unei scîntei electrice

sufficient de puternice pentru a aprinde, la un moment dat, amestecul carburant din
interiorul cilindrului.
Clasificarea instalaţilor de aprindere
Tipuri de instalaţii de aprindere:
 cu baterie de acumulatoare;
 cu magnetou;
 cu aprindere electronică.

Bobina de inducţie este un transformator ridicător de tensiune, care

are rolul de a transforma curentul de joasă tensiune de 6 sau 12 V în curent de
înaltă tensiune de aproximativ
15 000 V. Bobina de inducţie funcţionează pe baza fenomenului de inducţie
electromagnetică.

Fig.34. Bobina de inducţie

a-secţiune; b-schema electrică; c-bobină de inducţie cu variator.
2-miez; 3-înfăşurare secundară; 4-înfăşurarea primară; 5-tole de transformator; 6-carcasa;
7-capac izolator; 8,10-borne; 9- contact centra; 11,12-cilindri de carton.

Întreţinerea bobinei de inducţie

Pentru o bună funcţionare a bobinei de inducţie, este necesar ca amplasarea acesteia să fie
exact cea prescrisă de constructor şi anume:
 ferită de intemperii directe atmosferice;
 în poziţie verticală de funcţionare;
 temperatura mediului de lucru de maximum 60 0 C;
 respectând o distanţă de peste 50 mm între borna de înaltă tensiune şi părţile
metalice.

47
FISĂ DE DOCUMENTARE

FD 11 - COLOANA RUPTOR –DISTRIBUITOR

Ruptorul-distribuitor are rolul de a:
 întrerupe curentul în înfăşurarea primară a bobinei de inducţie în scopul creerii de
impulsuri de înaltă tensiune la bornele înfăşurării secundare ale bobinei de inducţie;
 distribuie impulsurile de înaltă tensiune spre bujii;
 reglează automat avansul la aprindere, în funcţie de turaţia motorului şi de
depresiunea din galeria de admisie;

Ruptorul–distribuitor (fig. 35.) reuneşte într-un singur ansamblu:

 ruptorul curentului de joasă tensiune;
 distribuitorul curentului de înaltă tensiune;
 dispozitivele de corectare automată a unghiului de avans la aprindere (regulator de
avans centrifugal şi regulator de avans vacuumatic);
 corectorul octanic.

Fig. 35. Ruptorul- distribuitor

1-capacul; 2-distribuitor; 3-pâslă de protecţie antipraf; 4-cama ruptorului; 5-capac protector
antipraf; 6-ruptor; 7-platou; 8-condensator; 9-dispozitiv de avans vaccumatic; 10-corpul
ruptorului distibuitor;11-clemă de fixare a capacului; 12 - dispozitiv de avans centrifugal.
Caracteristicile tehnice principale ale ruptorului distribuitor
1. Avansul iniţial 0±20 măsurat pe volant
2. Ungiul camei sau unghiul dwell 57±20 sau 61±3% dwell
3. Apăsarea pe contactele ruptorului 350 la 350 grame forţă
4. Distanţa între contactele ruptorului 0,4 la 0,5 mm
5. Sensul de rotaţie al ruptorului invers acelor de ceasornic
6. Turaţia maximă a arborelui ruptorului distribuitor 3500 rot/min

7. Tensiune de alimentare max 14 V

48
Numele şi prenumele
NOTA:

FIŞA DE LUCRU

FL 9 - INSTALAŢIA DE APRINDERE

1. Identificaţi denumirea reperelor prezentate şi stabiliţi modul de funcţionare în

cadrul sistemului.
Nr. Reper Denumirea Rol functional Rezolvat
crt. reperului
1.

2.

3.

4.

5.

49
2. Identificaţi părţile componente ale bateriei de acumulatoare:

3. Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

A F
1. Contactul cu chei are rolul de a alimenta circuitul de aprindere şi de
pornire prin demaror, precum şi alţi consumatori ai echipamentului
electric.
2. Caracteristicile importante ale bujiei sunt capacitatea şi intensitatea
curentului.
3. Conductele de înaltă tensiune fac legătura între bobina de inducţie şi
borna centrală a capacului distribuitorului.
4. Între electrozii bujiei există o distanţă reglabilă de 0,7-0,12 mm.
5. Fişele de înaltă tensiune servesc la transmiterea impulsurilor de înaltă
tensiune.
6. Modificarea automată a avansului în funcţie de turaţie este realizată
de regulatorul vacumatic.

4. Identificaţi părţile componente ale coloanei ruptor – distribuitor:

50
Numele şi prenumele
NOTA:

FIŞA DE LUCRU

FL 10 - INSTALAŢIA DE APRINDERE

1. Identificaţi părţile componente ale instalaţiei de aprindere:

1. ……………………………………….…...
2. ……………………………………….…..
3. ……………………………………….…..
4. ………………………………………......
5. ……………………………………..……..
6. …………………………………………….

2. Identificaţi rolul funcţional al fiecărui element component al instalaţiei de

aprindere (atribuiţi fiecărui element component numerele de ordine corespunzătoare
rolului funcţional).

Denumire Rezolvare
componente Rolul funcţional
a ruptorul 1 reglarea avansului la aprindere la turaţii mici ale
motorului.
b distribuitorul 2 închide şi deschide circuitul primar al instalaţiei de
aprindere.
c regulatorul de 3 este un comutator rotativ care are rolul de a distribui
avans centrifug curentul de înaltă tensiune de la bobina de inducţie la
bujiile cilindrilor, conform cu ordinea de aprindere.
d regulatorul de 4 modifica avansul la aprindere în funcţie de turaţie, fiind
avans prin fixat pe axul rotorului – distribuitor sub placa contactelor
depresiune ruptorului.
(vacumatic)
e bujia 5 acumulează curentul de autoinducţie, micşorează
scânteia, prin aceasta mărind tensiunea electromotoare
în înfăşurarea secundară.
f condensatorul 6 aprinde amestecul carburant, prin scânteia care se
produce între cei doi electrozi.

51
3. Identificaţi părţile componente ale ruptorului:

1. ……………………………………………….…... 6.………………………………………………………………….
2. ……………………………………….………….. 7. ………………………………………………………………….
3. ……………………………………………...…... 8. ………………………………………………………………….
4. ………………………………………............. 9……………………………………………………………………
5. ……………………………………..………….. 10. ………………………………………………………………….

4. Identificaţi părţile componente ale distribuitorului:

5. Identificaţi părţile componente ale regulatorului pneumatic:

1. ……………………………………….…...
2. ……………………………………….…..
3. ……………………………………….…..
4. ………………………………………......
5. ……………………………………..……..
6. ……………………………………..…….
7. ………………………………….…………
8. ……………………………………..…….
9. …………………………………..……….

52
FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FD 11- GENERATORUL DE CURENT ALTERNATIV

ALTERNATORUL

Alternatorul (fig.36.) este componenta principală a sistemului de generare și încărcare de

curent electric al automobilului. Prin funcţionarea generatorului o parte din energia mecanica
disponibilă la arborele motor este transformată în energie electrică cu care se alimentează toţi
consumatorii.

Fig.36. Alternator auto – secțiune

1- carcasă (masă); 2- stator; 3- rotor, 4-regulator de tensiune; 5- rulment; 6- inele colectoare;
7- punte redresoare cu diode; 8-ventilator posterior; 9-ventilator anterior; 10- rulment.

Statorul (fig.37.) este compus din tole metalice peste care sunt înfășurate conductori din
cupru care reprezintă cele 3 faze ale alternatorului (A, B și C). Înfășurările celor trei faze ale
statorului sunt conectate în stea, fiecare fază având un fir de legătură cu puntea redresoare.

Fig.37. Alternatorul auto-statorul (3 faze) Fig.38. Alternatorul auto- rotorul (poli în formă de gheare)

Fig.39. Punte redresoare pentru alternator Fig.40. Alternator auto - regulator de tensiune

53
 Funcţionarea generatorului de curent alternativ
La pornirea automobilului, înfăşurarea de excitaţie se alimentează de la bateria de
acumulatoare cu curent continuu şi în acest fel ia naştere câmpul magnetic. Prin învârtirea rotorului
sub fiecare bobină a statorului va trece prin alternanţă când polul nord când polul sud al rotorului.
Ca urmare, fluxul magnetic care străbate crestăturile statorului îşi modifică sensul şi mărimea,
inducând în acest fel în bobinele statorului o tensiune electromotoare a cărei valoare şi sens sunt
variabile.
Tensiunea electromotoare indusă dă naştere unui curent alternativ trifazat, ce prin blocul
de redresare, este transformat în curent continuu.
Pe măsură ce viteza unghiulară a rotorului creşte, când tensiunea generatorului va fi mai
mare decât tensiunea bateriei de acumulatoare, înfăşurarea de excitaţie se va alimenta de la
curentul produs chiar de generator.

Caracteristicile tehnice ale alternatorului

Tipul alternatorului : IEP Săcele
Caracteristica
111 1162 1114 1122 1165
Tensiunea de lucru [V] 12 12 12 12 12
Curentul nominal, la regim stabilizat [A] 30 30 50 50 50
Curentul maxim, la regim stabilizat [A] 36 36 - - -
Curentul de excitaţie maxim [A] 3,2 3,2 3,9 3,9 3,9
Turaţia nominală de debitare [rotmin] 950 950 950 950 950
Turaţia maximă la regim continuu [rot/min.] 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000
Puterea maximă [W] 500 500 700 700 700
Tipul releului folosit 1410 1410 1342 electronic
normal încorporat electronic încorporat
Apăsarea periilor pe inelele colectoare [daN 0,2000…0,250
Lungimea minimă admisă a periilor [ mm ] 7
Numărul de poli magnetici 12
Numărul de crestături 36
Numărul de conductoare pe crestătură 24
Rezistenţa pe fază, la înfăşurarea statorului
0,25
[Ω]

Întreţinerea tehnică a alternatoarelor

Sunt interzise:
- controlul funcţionării alternatorului prin atingerea la masă a bornei pozitive;
- deconectarea uneia din conexiunile electrice ale alternatorului, în timpul funcţionării
motorului;
- alimentarea directă a excitaţiei de la borna pozitivă;
- inversarea polarităţii bornelor bateriei de acumulatoare;
- conectarea de condensatori la bornele de excitaţie a acumulatorului;
- dacă se încarcă bateria de la o sursă exterioară, este obligatorie deconectarea
alternatorului şi releului de tensiune de la baterie;
- la controlul alternatorului pe automobil nu se va utiliza megohmetrul, deoarece
tensiunea de alimentare a sa este mult mai mare decât tensiunea nominală a diodei.

54
 6. EVALUAREAFINALĂ

GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

1. Montarea setului motor

Nr. de puncte Nr. de puncte

Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi execuţie acordate- obţinute- Npo
crt. Npa
1. Pregătirea locului de muncă,
alegerea sculelor şi
dispozitivelor, aranjarea adecvată
a mijloacelor ce vor fi utilizate;
2. Pregătirea pieselor necesare
operaţiei de montare;
3. 3.1. Asamblarea pistonului cu
biela;
3.2. Aşezarea segmenţilor pe
piston;
3.3. Introducerea pistonului în
cilindru şi montarea pe bloc;
3.4. Verificarea montajului
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în
execuţie;
5. Comportamentul elevilor în
timpul executării lucrării: interes,
disciplină, concentrarea asupra
lucrului;
6. Respectarea normelor de
protecţia muncii;
TOTAL 100

Nota N= (Npo/Npa)·10

55
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

2. Schimbarea garniturii de chiulasă

Nr. puncte Nr. de

Nr. Timp de puncte
crt.
Indicatori urmăriţi execuţie acordate - obţinute-
Npa Npo
1. Pregătirea locului de muncă, alegerea
sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi
utilizate
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi fazelor pe
care le presupune executarea lucrărilor
3. 3.1.Demontarea capacului intermediar;
3.2. Demontarea rampei culbutorilor;
3.3. Demontarea şuruburilor de fixare;
3.4. Demontarea garniturii;
3.5. Verificarea planeităţii chiulasei;
3.6. Curăţirea suprafeţei blocului şi al
chiulasei;
3.7.Aşezarea garniturii;
3.8. Strângerea chiulasei.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizare a sculelor, precizia în execuţie.
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrare asupra lucrului.
6. Respectarea normelor de protecţia
Muncii.
TOTAL 100

Nota N= (Npo/Npa)·10

56
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

3. Montarea arborelui motor

Nr. puncte Nr. puncte

Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi acordat- obţinute-
crt. execuţie
Npa Npo
1. Pregătirea locului de muncă, alegerea
sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi
utilizate.
2. Stabilirea cotei de reparaţie
3. 3.1.Operaţii pregătitoare montării
3.2. Montarea arborelui motor
3.3. Cunoaşterea condiţiilor tehnice
de montaj.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în
execuţie.
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrarea asupra lucrului.
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii
TOTAL 100

Nota N= (Npo/Npa)·10

57
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

4. Montarea şi punerea la punct a distribuţiei

Nr. puncte Nr. puncte

Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi execuţie acordate- obţinute-
crt. Npa Npo

1. Pregătirea locului de muncă, alegerea

sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi utilizate
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi fazelor pe
care le presupune executarea lucrărilor:
- demontarea fuliei arborelui motor;
- demontarea carterului inferior;
- demontarea capacului de distribuţie;
- demontarea întinzătorului de lanţ;
- Scoaterea lanţului;
- Demontarea pinioanelor (după caz);
3. 3.1. Montarea şi punerea la punct:
3.1.1. Montarea pinioanelor;
3.1.2. Stabilirea reperelor;
3.1.3. Montarea lanţului şi a
întinzătorului.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor : îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în execuţie.
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrarea asupra lucrului.
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii.
TOTAL 100

Nota N= (Npo/Npa)·10

58
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice
5. Reglarea culbutorilor
Nr. puncte Nr. puncte
Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi execuţie acordate- obţinute-
crt. Npa Npo

1. Pregătirea locului de muncă, alegerea

sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi
utilizate
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi fazelor pe
care le presupune executarea lucrărilor
- demontarea tijei de acceleraţie
- demontarea capacului
intermediar
3. 3.1. Ordinea executării reglajului:
- aducerea la semn;
- demontarea contrapiuliţei;
- restabilirea reglajului pentru fiecare
supapă folosind cale de reglaj;
- continuarea operaţiei după ordinea de
funcţionare a motorului;
3.2. Proba la rece;
3.3. Proba în funcţiune;
3.4. Montarea capacului intermediar.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în execuţie.
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrarea asupra lucrului.
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii.
TOTAL 100

Nota N= (Npo/Npa)·10

59
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

6. Montarea pompei de apă şi a radiatorului

Nr. puncte Nr. puncte
Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi execuţie acordate- obţinute –
crt. Npa Npo
1. Pregătirea locului de muncă, alegerea
sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi utilizate.
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi a fazelor pe
care le presupune executarea lucrărilor.
3. 3.1.Verificarea pompei de apă:
- starea tehnică a rulmenţilor;
- starea tehnică a flanşei;
3.2. Verificarea radiatorului:
- Verificarea etanşeităţii (control sub
presiune);
- Verificarea aspectului exterior;
3.3. Montarea pompei de apă:
- Asigurarea condiţiilor de montare;
- Montarea propriu-zisă;
3.4. Introducerea lichidului de răcire şi
verificarea etanşeităţii;
3.5. Probe funcţionale:
- Funcţionarea termostatului;
-Funcţionarea sistemului de încălzire.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în utilizarea
sculelor, precizia în execuţie.
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrare asupra lucrului.
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii.
TOTAL 100

Nota: N= (Npo/Npa)·10

60
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

7. Efectuarea schimbului de ulei la motor

Nr. puncte Nr. puncte
Nr. Timp de
obţinute-
Indicatori urmăriţi execuţie acordate-Npa
crt. Npo
1. Pregătirea locului de muncă,
alegerea sculelor şi dispozitivelor,
aranjarea adecvată a mijloacelor ce
vor fi utilizate
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi fazelor
pe care le presupune executarea
lucrărilor
3. 3.1. Ridicarea pe elevator sau
urcarea pe rampă;
3.2. Demontare buşonului de
umplere ulei;
3.3. Demontare filtru de ulei;
3.5. Poziţionarea recuperatorului de
ulei ars
3.4. Demontare buşon de scurgere;
3.5. Golirea carterului de ulei
3.6. Montarea buşonului de golire,
montarea filtrului;
3.7. Introducerea uleiului nou şi
verificarea nivelului;
3.8. Proba funcţională.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în
execuţie
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes,
disciplină, concentrarea asupra
lucrului
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii
TOTAL 100

Nota N= (Npo/Npa)·10

61
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

8. Repararea pompei de ulei

Nr.puncte
Nr. Timp de Nr. puncte
Indicatori urmăriţi execuţie acordate- obţinuteNpo
crt. Npa

1. Pregătirea locului de muncă, alegerea

sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi
utilizate
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi fazelor pe
care le presupune executarea lucrării
3. 3.1. Demontarea în subansamble şi
piese;
3.2. Spălare, constatare şi triere;
3.3. Stabilirea uzurilor prin control
vizual şi măsurători;
3.4. Recondiţionări-metode;
3.5. Montarea pompei de ulei.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în execuţie
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrarea asupra lucrului
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii
TOTAL 100

Nota: N= (Npo/Npa)·10

62
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

9. Montarea pompei de ulei şi a filtrului de ulei

Nr. puncte Nr. puncte

Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi acordate – obţinute –
crt. execuţie
Npa Npo
1. Pregătirea locului de muncă, alegerea
sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi
utilizate
2. Operaţii pregătitoare montării pompei
de ulei şi a filtrului
3. 3.1. Verificarea pompei de ulei;
3.2. Verificarea filtrului de ulei;
3.3. Montarea pompei de ulei;
3.4. Montarea filtrului de ulei;
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în execuţie
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrarea asupra lucrului
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii
TOTAL 100

Nota: N= (Npo/Npa)·10

63
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

10. Montarea carburatorului, reglare şi întreţinere

Nr.puncte Nr. puncte

Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi acordate- obţinute-
crt. execuţie
Npa Npo
1. Pregătirea locului de muncă, alegerea
sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi
utilizate;
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi fazelor
pe care le presupune executarea
lucrărilor;
3. 3.1.Verificarea carburatorului înainte
de montare;
3.2. Montarea carburatorului,
reglarea clapetei de şoc şi a nivelului
de benzină;
3.3. Verificări funcţionale la mersul
în gol şi la turaţie de regim;
3.4. Întreţinerea carburatorului.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în
execuţie.
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrarea asupra lucrului.
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii.
TOTAL 100

Nota: N= (Npo/Npa)·10

64
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

11. Montarea distribuitorului – regulator

Reglare şi întreţinere

Nr. puncte Nr. puncte

Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi acordate - obţinute –
crt. execuţie
Npa Npo
1. Pregătirea locului de muncă,
alegerea sculelor şi dispozitivelor,
aranjarea adecvată a mijloacelor ce
vor fi utilizate
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi fazelor
pe care le presupune executarea
lucrărilor
3. Condiţiile tehnice de montare:
3.1. Stabilirea stării tehnice a
contactelor;
3.2. Stabilirea distanţei dintre
contacte;
3.3. Stabilirea stării tehnice a
capacului distribuitorului;
3.4. Reglarea distribuitorului;
3.5. Verificarea montării în gol şi în
mers;
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în
utilizarea sculelor, precizia în
execuţie
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes,
disciplină, concentrarea asupra
lucrului
6. Respectarea normelor de protecţia
muncii
TOTAL 100

Nota: N= (Npo/Npa)·10

65
 GRILĂ DE EVALUARE
privind modul de desfăşurare a activităţilor practice

12.Verificarea şi montarea alternatorului pe motor

Nr. puncte Nr. puncte

Nr. Timp de
Indicatori urmăriţi execuţie acordate- obţinute-
crt. Npa Npo

1. Pregătirea locului de muncă, alegerea

sculelor şi dispozitivelor, aranjarea
adecvată a mijloacelor ce vor fi utilizate
2. Cunoaşterea operaţiunilor şi fazelor pe
care le presupune executarea lucrărilor
3. 3.1. Verificarea alternatorului:
3.1.1. Verificarea blocului de diode;
3.1.2. Verificarea rotorului;
3.3. Verificarea statorului;
3.1.4. Verificarea palierului faţă şi spate;
3.2. Montarea subansamblelor;
3.3. Montarea pe motor;
3.3.1. Fixarea în suportul de prindere;
3.3.2. Fixarea pe întinzătorul de curea;
3.3.3. Întinderea curelei de ventilator;
3.4. Proba funcţională.
4. Abilităţi probate în realizarea
operaţiunilor: îndemânarea în utilizarea
sculelor, precizia în execuţie.
5. Comportamentul elevilor în timpul
executării lucrării: interes, disciplină,
concentrarea asupra lucrului.
6. Respectarea normelor de protecţia muncii.
TOTAL 100

Nota: N = (Npo/Npa)·10

66
 BIBLIOGRAFIE

1. M. Pavelescu, S.Pavelescu, A. Melnic, L. Toderaş, Tehnologii în mecanica motoarelor,

Manual pentru Şcoala de arte şi meserii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006;
2. C. Mondiru, Automobile Dacia, diagnosticare, întreţinere, reparare, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998;
3. M. Stratulat, V. Vlasie, Automobilul pe înţelesul tuturor, Editura tehnică, Bucureşti, 1991;
4. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, Şt. Samoilă, Automobile, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003;
5. http://www.wikipedia.org;
6. https://www.odat.ro.

67