Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

COLEGIUL TEHNIC BUZǍU

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR

PROFESIONALE

Calificarea: Mecanic Auto

Îndrumător : Elev:
prof. Cîrstoiu Luminiţa Corduneanu Cosmin Bogdan
Clasa XI D

Anul școlar : 2014-2015

1
 TEMA PROIECT:

MONTAREA ŞI DEMONATREA MOTOARELOR

CONTROLUL ŞI ÎNTREȚINEREA CURENTǍ

2
 ARGUMENT

Complexitatea constructiv-functionala a motoarelor cu ardere interna, a

autovehiculelor si a instalatiilor mecanice necesita o pregatire/planificare temeinica a
fiecarei activitati si implica o rigoare deosebita in desfasurarea lucrarilor.
Activitatile mecanicului auto necesita o permanenta documentare/pregatire in
vederea cunoasterii celor mai actuale informatii/solutii tehnice in domeniu:
- cunostinte tehnice de specialitate(motoare cu ardere interna, autovehicule etc);
- cunostinte referitoare la tipuri de deprinderi (deprinderi de rezolvare a problemelor,
deprinderi folosite in procesul de productie/intretinere/reparatii, deprinderi de munca cu
sisteme tehnice).
In atributiile mecanicului auto sunt operatii de demontare – montare dar si de
intretinere si de reparatii la motorul cu ardere interna si la autovehicul.
Montarea si demontrea motoarelor reprezinta modul prin care se opereaza asupra
structurii si compunerii acestora .
Demonatrea in piese componente si montarea ulterioara necesita posturi de lucru
adecvat amenajate si dotate.
Sistemul deintretinere si reparatii trebuie sa asigure buna functionare a
motoarelor/autovehiculelor, precum si reducerea continua a costului lucrarilor efectuate si
are la baza urmatoarele conditii principale:
- asigurarea unei intretineri corecte in timpul exploatarii in scopul reducerii uzurii;
- reducerea la minim a timpului necesar pentru efectuarea operatiilor de reparare;
- planificarea si respectarea termenelor lacare motoarele/autovehiculele sa fie reparate,
precum si stabilirea anticipata a volumului lucrarilor necesare.
Este necesara stabilirea si introducerea unui sistem planificat de reparatii.

3
 1. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA IN VEDEREA
EXECUATRII OPERATIILOR DE MONTARE SI DEMONATRE A
MOTOARELOR

Loc de munca – suprafata sau spatiul in care muncitorul (echipa, formatia de lucru)
actioneaza cu elementele de munca asupra obiectivelor muncii in vederea executarii unor
transformari.
Asupra motoarelor se actioneaza pentru extargerea unor piese, transformarea lor sau
asamblarea unor elemente.
Pentru o inalta productivitae a muncii se organizeaza ergonomic fiecare loc de
munca, astfel ca randamentul sa fie maxim.
Organizarea se bazeaza pe:
- organizarea ergonomica a activitatilor pe baza economiei de miscari;
- asigurarea unor conditii de munca cu un consum minim de energie si risc redus de
imbolnavire sau accidentare;
- organizarea servirii locului de munca.

4
 Locurile de munca se organizeaza deferentiat pentru demontarea sau montarea
motoarelor, functie de tipul de organizare a productiei, gradul de mecanizare si automatizare.
Dupa tipul de organizare a productiei avem:
• locuri de munca pentru productia de unicate;
• locuri de munca specializate de serie mica;
• locuri de mnuca pentru productia de serie mare.
La productia de unicate si serie mica locul de munca dispune de unelte universale si
variate iar la productia de serie mare uneltele si utilajele sunt destinate unei anumite operatii,
gama lor fiind restransa.
Locurile de munca la motarea, respectiv, demonatrea motoarelor sunt de regula
individuale, cu procese manuale.
Aceste locuri de munca pot fi fixe sau mobile, cum este cazul la SERVICE AUTO.
Organizarea locurilor de munca nu pune probleme deosebite, cele mobile oblica insa la
aplicarea principiilor ergonomiei miscarilor si a pozitiilor corpului.
Pozitia normala a corpului se caracterizeaza prin mentinera echilibrului natural si prin
efectuarea miscarilor cele mai putine obositoare, respectiv miscari simetrice si a celor in care
sunt antrenate mase musculare mici.

5
 2. S.D.V-URI NECESARE LUCRARILOR DE MONTARE SI
DEMONATRE A MOTOARELOR

S.D.V.-uri: expresie uzuala in constructia de masini pentru:

-Scule.
-Dispozitive.
-Verificatoare.
Pentru actiunile executate asupra motoarelor (demontari, inlocuiri, montari) sun necesare
o serie de instrumente care sa permita actiunile lucratorului.
Demontarea motorului cuprinde doua faze:
• demontarea de pe automobil;
• demontarea in piese componente.
La toate procesele tehnologice se folosesc fise ce detaliaza procedeele.

6
 Demontarea de pe automobil are in vedere:
- utilizarea trusei mecanicului auto (T.S.A) pentru desfacerea tuturor racordurilor si
legaturilor initiale ale motorului;
- utilizarea planului pentru suspendarea motorului;
- utilizarea dispozitivului special de sustinere penru demontarea pieselor componente.
Demonatrea in piese componente are in vedere posturi de lucru adecvat amenajate si
dotate.
Montarea generala a motorlui reprezinta una din fazele importante ale procesului
tehnologic si are in vedere:
- curatirea elementelor (manual, mecanic, chimic);
- ungerea suprafetelor de lucru;
- respectarea strangerilor, utilizarea chei dinamometrice.

3. OPERATII DE DEMONTARE SI MONATRE A MOTOARELOR.

UTILIZAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE SPECIFICE

Montarea si demontrea motoarelor reprezinta modul prin care se opereaza asupra

structurii si compunerii acestora.

1. Monatrea-asamblarea pieselor componente ale unui motor termic

Reprezinta un proces de munca in care totalitatea actiunilor desfasurate
individuale sau in echipa au scopul asamblarii pieselor componente pentru obtinerea
motoarelor conform desenelor de ansamblu MOTOR.

2. Montarea motoarelor pe automobil

Reprezinta un proces de munca in care totalitatea actiunilor desfasurate
individuale sau in echipa au ca fianalitate pozitionarea, fixarea motorului impreuna cu

7
celelate subasamblari pe cadru sau caroserie conform desenelor de ansamblu
AUTOMOBIL.

8
3. Demonatrea motoarelor
Reprezinta un proces de munca in care totalitatea actiunilor desfasurate individual sau
in echipa au ca scop depistarea pieselor uzate, inlocuirea sau repararea, sigurand astfel
functionalitatea motorului respectiv.
In functie de uneletele de munca si niveleul tehnic al acestora, activitatile pot fi:
• procese manuale
• procese manuale-mecanice
• procese mecanice
• procese automate

4. LUCRARI PRACTICE DE IDENTIFICARE A COMPONENTELOR

M.A.I. DE DEMONTARE SI MONTARE

4.1. Demontarea motorului Dacia Logan

Ordinea operatiilor este urmatoarea:

• demontarea capotei motorului;

• deconectarea bateriei de acumulare;
• golirea insatlatiei de racire;
• demonatrea filtrului de aer;
• desfacerea racordurilor flexibile intre radiator si pompa de apa,conducta de
expansiune;
• scoaterea radiatorului;
• scoaterea arcului de reducere al pedalei de acceleratie;
• desfacerea aparatorii de protectie a demarorului;
• scoaterea fiselor de bujii;
• demontarea demaroului;
• desfacerea: conductorului intrarii in bobina de inductie si al termistorului;
• desfacerea: cablului clapetei de pornire si cabului acceleratiei;
• demontarea ventilatorului, rotii de curea a pompei de apa si curelei;
• desfacerea conductoarelor alternatorului;

9
• desfacerea pompei de benzina;
• desfacerea conductei de incalzire la pompa de apa si colierelor capacului
chiulasei;
• scoaterea conductei de evacuare
• demontarea capacului de protectie al ambreajului;
• desfacerea suruburilor de fixare a grupului motor – transmisie;
• scoaterea suruburilor de fixare a bratelor motorului;
• ridicarea motorului cu ajutorul planului si fixarea pe suportul special.

4.2. Demontarea subansamblurilor motorului Dacia Logan

• demonatrea alternatorului;
• demontarea ruptorului-distribuitor;
• demontarea pompei de combustibil;
• demontarea filtrului de ulei, jojei de ulei, traducatorului de ulei;
• demontarea bobinei de inductie;
• demontarea suportilor laterali;
• golirea motorului de ulei;
• demontarea colectoarelor de admisie si evacuae;
• scoaterea capacului chiulasei, demontarea ambreajului di chiulasei;
• fixarea bride de mentinere a ca mesilor cilindrilor si scoaterea in ordine a tijelor
culbutorilor;
• scoaterea pinionului de comanda al ruptorului distribuitor;
• demontarea carterului inferior si carterului de distributie;
• scoaterea garniturilor;
• demontarea intinzatorului de lant cu cheia speciala;
• demontarea pinionului de distributie si lantului de distributie;
• demontarea bridei arborelui cu came si scoaterea arborelui;
• demontarea volanului
• numerotarea bielelor (nr.1 spre ambreaj);
• scoaterea arborelui cotit, cuzinetilor si inelelor distantiere;
• scoaterea ansamblurilor camasa - piston – biela.

10
 5. CONTROLUL SI INTRETINEREA CURENTǍ

Mentenanta, reprezinta totalitatea operatiilor de intretinere si reparare a unui sistem

tehnic .Conceptul de mentenanta cuprinde organizarea, disciplina si controlul operatiilor
de intretinere in scopul mentinerii autovehiculelor (in cazul de fata), la nivelele maxime
de operativitate, siguranta, exactitate si rentabilitate inconditiile unei exploatari tehnice cu
costuri cat mai reduse (fara a se afecta exploatarea comerciala) si urmareste reducerea
pana la eliminarea (ideal) a acestor lucrari fara a se diminua capacitatea optima de
indeplinire a sarcinilor.

Mentenanta este de doua feluri:

-mentenanta preventiva, care se poate programa si care trebuie sa asigure mentinerea
automobilului in stare tehnica normala de functionare prin executarea unor lucrari de
intretinere periodica si inlocuirea sistematica a unor componente inainte de defectare
previzibila. Intretinerea preventiva cuprinde activitati destinate impiedicarii si reducerii
uzurilor, mentinerii produsului in buna stare de functionare, cu scopul dea evita
intreruperile incidentale.
-mentenata corectiva, care cuprinde lucrari (neprogramabile) impuse de defecarea unor
componente, necesare pentru refacerea starii tehnice a autovehiculului. Intretinerea
corectiva

11
cuprinde activitatile de remediere a defectiunilor si de inlocuire a pieseloruzate sau
deteriorate – activitati care se efectueaza cu ocazia producerii penelor – precum si
activitatile de revizie si de reparatie. Uneori operatiile de reparatie se includ in al doilea
tip de intretinere, mai ales daca sunt provocate de controlul executat la intretinerea
preventiva.
Lucrarile de mentenanta preventiva cuprind operatii referitoare la control
diagnosticare,strangere-fixare, reglaje si ungere.
Inlocuirea sistematica (previzibila) de componente se refera la elemente ca lubrifianti,
filtre (ulei, aer, combustibil si altele), curele de transmisie, lichide speciale (antigel, frana,
etc.) alte componente a caror integritate nu poate fi neglijata pentru starea tehnica a
automobilului.
Periodicitatea lucrarilor de mentenanta preventive poate fi legiferata prin acte
normative (pentru anumite tipuri de autovehicule) sau recomandata de constructor.
In functie de durata de timp la care se executa reparatiile si dupa amploarea
acestora, sistemul planificat de reparatii poate fi impartit astfel:
- reparatie curenta;
- reparatie generala.
In intervalul dintre reparatii se executa operatii de intretinere si supraveghere
curenta, zilnica.
Obiectivele intretinerii corective se refera cu precadere la inlaturarea defectiunilor
prin revizii si reparatii.
Activitatile de reparatii constituie aplicatii de lunga durata in care s-a acumulat o
experienta metodologica, organizatorica si tehnologica.
Revizia cuprinde masurile ce trebuie luate in vederea mentinerii produsului in situatia
de a-si continua utilizarea normala, dupa o anumita perioada de functionare la finele
careia
calitatile sale nu mai corespund cerintelor, datorita de exemplu procesului de uzare.
Totodata, din acest motiv operatiile de intretinere au putut deveni numeroase si scumpe.
Prin operatia de revizie se repune in functionare sistemul tehnic (automobilul – in cazul
de fata), la calitatile prescrise, avand un caracter de innoire a produsului. In cadrul
reviziilor sunt schimbate unele componente cu altele noi sau reparate, ceea ce implica
cheltuieli.
Operatiile curente de control (mentenanta preventiva),au drept scop prevenirea la
timp a unor defectiuni care ar putea provoca pierderi de timp pe parcurs. Controlul si
intretinerea zilnica constau in verificarile si lucrarile efectuate inainte de pornire, in
timpul functionarii si la oprire:
-verificarea nivelului lichidului de racire si etansarea imbinarilor sistemului de racire;
-verificarea nivelului uleiului din carterul motorului si eliminarea oricaror scurgeri;
-verificarea intinderii curelei de antrenare a generatorului electric, ventilatorului (daca
este cazul) etc. ;
-verificarea starii bateriei de acumulatoare;
-verificarea functionarii ambreiajului;
-verificarea jocurilor din sistemul de rulare;
-verificarea jocurilor din sistemul de directie;
-verificarea nivelului lichidului din sistemul de franare;
-verificarea functionarii sistemului de franare;

12
-verificarea functionarii sistemului de climatizare;
-verificarea functionarii sistemului de pornire;
-verificarea functionarii sistemului de aprindere la MAS;
-verificarea functionarii sistemuluide alimentare cu combustibil;
-verificarea indicatiilor aparatelor de control, urmarindu-se functionarea corecta a
sistemelor motorului s.a.
In timpul functionarii trebuie sa se asculte motorul si orice zgomote sau batai care se aud
si nu sunt proprii bunei functionari trebuie analizate, identificate cauzele si se iau masuri
pentru a fi eliminate.
Dupa oprirea motorului, in functie de rezultatul verificarilor se iau masurile
corespunzatoare pentru inlaturarea defectiunilor.

6. REVIZIA TEHNICA

Reviziile tehnice sunt stabilite prin normative, in functie de tipul

motorului/autovehiculului si se executa in ateliere de catre personalul specializat.
La autovehiculele rutiere se prevad revizii tehnice dupa un anumit parcurs.
Astfel, pentru motoare sunt normative in care sunt prevazute o serie de lucrari:
-verificarea etanseitatii pompei de apa si a conductelor sistemului de racire, stangerea
colierelor de fixare, verificarea etanseitatii radiatorului si fixarea lui pe suport, verificarea
robinetelor de golire, intinderea curelei ventilatorului daca este antrenat prin curea,
controlul jocului ventilatorului pe arbore si starea paletelor;
-verificarea functionarii corecte a termostatului;
-controlul fixarii motorului pe sasiu;
-controlul etanseitatii chiulasei cu blocul motor, a colectorului si sistemului de
evacuare si strangerea suruburilor de fixare a acestora;
-verificarea functionarii corecte si daca este cazul reglarea jocului dintre tacheti,
culbutori si supape;
-verificarea instalatiei de ungere;
-verificarea instalatiei de alimentare cu combustibil;
-verificarea generatorului de curent electric;
-verificarea motorului electric de pornire;
-demontarea, curatirea si verificarea bujiilor la MAS si a bujiilor de incandescenta la
MAC.

13
 In functie de constatarile efectuate se fac remedieri si reglaje, sau se stabileste
introducerea in reparatie.
Pentru stabilirea oportunitatii reviziilor trebuie sa se cunoasca cu exactitate cheltuielile
pe care le implca, precum si compararea acestora cu costul variantei de a renunta la
revizie si a inlocui produsul integral cu altul nou, masura care uneori este
mai avantajoasa din punct de vedere economic decat organizarea reviziilor.
Decizia asupra variantei optime se ia in baza calculelor cheltuielilor de revizie:
-costul pieselor de schimb si al materialelor;
-costul manoperei;
-costul corespunzator pierderilor prin imobilizarea produsului pe perioada reviziei;
-alte cheltuieli indirecte.
Un rol important in luarea deciziei trebuie sa-l joace experienta acumulata si
informatiile disponibile despre calitatea reviziei.
In unele cazuri cheltuielile de intretinere a produsului iesit din revizie pot fi mai reduse
decat ale produsului nou, daca revizia este bine efectuata, dar pot fi si situatii, cand
revizia nu este efectuata ingrijit si duratele opririlor de functionare, cheltuielile cu piese
suplimentare de schimb, supraconsumurile de materiale, de energie, de combustibili si
lubrifianti etc. sa justifice decizia de renuntare la revizie inlocuin produsul uzat cu unul
nou.
Pot fi mentinute in exploatare motoarele care au realizat normele de functionare, dar
care la data respectiva prezinta o stare tehnica generala corespunzatoare.

7. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE REPARATII ALE

MTOARELOR

Introducerea in reparatie a motoarelor se efectueaza dupa doua sisteme:

-sistemul de reparatie preventiva planificata (mentenanta preventiva), cu scopul de
prevenire a cauzelor care provoaca uzarea prematura a pieselor motorului;
-sistemul de reparatie fortata (mentenata corectiva).
Normativele pentru intretinere si reparatii curente stabileste metoda reparatiei astfel:
-lucrari de prevenire a defectelor – reparatii curente;
-lucrari de remediere a defectelor – reparatii de complexitate medie;
-lucrari de reparatii capitale.
Obiectivul fundamental al intretinerii estede a asigura produsului conditiile necesare
pentru ca acesta sa corespunda cerintelor specificate de utilizarea sa.
In acest sens, deciziile care se iau cu privire la intretinere cuprind precizari asupra
frecventei reviziilor, intervalelor de reparatii, regulilor de inlocuie a pieselor componente,
numarul de lucratori necesari etc.
Reparatii curente
La oprirea motorului dupa numarul de ore planificat de functionare, se executa reviziile
urmate de reparatiile curente. Aceste reparatii sunt operatii pentru remedierea defectelor
de mica importanta, care ar periclita functionarea normala a motorului.

14
Reviziile curente constau in operatii de verificare, curatirea motorului si inlaturarea unor
defecte minore, in general lapiesele exterioare a caror reparare necesita doar demontarea
partiala fara o imobilizare de lunga durata a motorului.
Reviziile curente cuprind urmatoatrele etape:
-spalarea exterioara a intregului motor;
-verificarea fixarii motorului pe sasiu;
-controlul cilindrilor si blocului motor;
-curatirea pietrei si a namolului din spatiile de racire;
-spalarea intregii instalatii de ungere si inlocuirea uleiului;
-spalarea rezervorului de combustibil;
-controlul starii princiupalelor lagare(fara demontarea arborelui cotit);
-controlul bolturilor de piston (verificarea jocului in cazul de aparitie a „batailor”);
-verificarea pompelor de combustibil, ulei, apa si a conductelor exterioare;
-verificarea starii filtrelor de ulei, conbustibil si aer, inlocuirea elementelor filtrante;
-verificarea supapelor de admisie si evacuare (se verifica etansarea) si eventual repararea
chiulasei;
-verificarea sistemului de alimentare cu combustibil;
-verificarea sistemului de aprindere la MAS;
-inlocuirea tuturor garniturilor neetanse;
-curatirea de calamina a colectorului tevii de esapament;
-reglarea si incercarea motorului.
In functie de particularitatile motorului si volumul/complexitatea lucrarilor se stabileste
durata medie de imobilizare pentru efectuarea tuturor operatiilor care au fost prevazute.
In cazul autocamioanelor, autoturismelor si tractoarelor se imobilizeaza pe aceeasi durata
si vehiculul respectiv pentru efectuarea acestor operatii.

Reparatii de complexitate medie

Dupa efectuarea unui numar planificat de reparatii curente, se trece la efectuarea unei
reparatii mijlocii, care au un volum mai mare de operatii. Acest tip de raparatie are drep
obiectiv principal mentinerea capacitatii de lucru a automobilului/motorului pana in
momentul in care principalele subansambluri ale acestuia ating limite dela care se impune
reparatia capitala.
Reparatiile mijlocii, impreuna cu reparatiile curente, sunt operatiile de baza pentru
intretinerea automobilului/motorului. De exemplu, in cadrul reparatiilor mijlocii se
procedeaza la demontarea motorului, dupa care se efectueaza suplimentar fata de lucrarile
aferente reparatiilor curente urmatoarele activitati:
-repararea/inlocuirea cilindrilor care prezinta defectiuni;
-inlocuirea pistoanelor defecte;
-inlocuirea tuturor segmentilor de piston;
-inlocuirea bolturilor de piston;
-inlocuirea, in cazul jocului excesiv, a cuzinetilor de biela;

15
 8. NORME DE SECURITATE A MUNCII LA LUCRĂRI
DE INTRETINERE, REPARATII SI MONTAJ AUTO

În scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este necesar sa se

respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
- personalul muncitor va fi echipat cu echipament de lucru corespunzator;
- piesele si sumansamblele care urmeaza sa fie demontate sau prelucrate trebuie sa
fie bine fixate pe dispozitive sau suporti speciali;
- este interzisa folosirea sculelor decalibrate care pot provoca accidente prin lovire
sau alunecare;
- cozile si mânerele uneltelor de mâna vor fi executate din lemn de esenta tare,
fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda;
- uneltele de mâna actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive
sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa împiedice functionarea lor
necomandata;
- pentru protectia împotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de atingere,
toate masinile unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de actionare, comanda si
control vor fi protejate prin legare la pamânt si la nul înainte de darea lor în exploatare;
- se interzice executarea lucrarilor pe masini unelte cu instalatii si mecanisme
defecte, cu scule defecte, precum si de catre persoane care nu cunosc particularitatile
constructive ale masinilor unelte respective;

16
 - pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa fie îngradite
cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente;
- la lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie instalarea dupa
ridicare a unor capre si suporturi, care sa împiedice caderea accidentala a automobilului
sau a unor subansambluri ale acestuia;
- demontarea si deplasare unor subansambluri grele ale automobilului trebuie sa
se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalasii speciale; este interzisa folosirea în acest
scop a funiilor, rangilor etc.
- înainte de demontare, toate subansamblele automobilului trebuie sa fie golite de
lubrifianti si de combustibil, care se colecteaza în rezervoare amplasate în conformitate
cu normele PSI;
- vopsirea automobileleor se va executa în încaperi care vor fi prevazute cu
instalatii de ventilare eficiente pentru a se preveni îmbolnavirile profesionale;
- la sudarea electrica, întreaga instalatie va fi legata la retea printr-un întreruptor
de protectie la pamânt pentru prevenirea pericolului de electrocutare;
- în atelierul de reparatii este interzis fumatul, folosirea focului deschis, folosirea
lampilor de benzina necorespunzatoare; în caz de incendiu se va interveni pentru
localizarea si lichidarea acestuia cu echipamentul din dotare iar, daca este cazul, se vor
anunta pompierii.
- asezarea autovehiculelor in interiorul atelierului in asa fel incat sa existe spatiu
care sa permita evacuarea rapida in caz de incendiu;
- se interzice introducerea in atelierele de reparatii a autovehiculelor incarcate cu
materiale usor inflamabile;
- autovehiculele introduse in atelierele de reparatii trebuie sa aiba in permanenta
cauciucurile umflate si usiledescuiate pentru a permite evacuarea usoara din atelier incaz
de necesitate;
- degresarea, curatirea si spalarea pieselorin interiorul atelierelor de reparatii se
face numai in bai cu solutie de soda, fiind interzisa folosirea lichidelor inflamabile,
petrol, benzine etc.;
- efectuarea lucrarilor de sudura la autovehicule se va face numai dupa inlaturarea
uleiului, a combustibilului, debransarea bateriei si curatirea pieselor (inainte de sudare
rezervorul de combustibil se va purja cu abur sau apa calda).
-la demontarea, repararea şi montarea motoarelor cu ardere internă,echipa
respectivă va lucra sub conducerea unui maistru sau şef de echipă bine instruit,asupra
normelor de protecţie a muncii şi bine pregătit asupra operaţiilor ce i se încredinţează
- uneltele utilizate de echipe de reparaţii precum şi dispozitivele de ridicat
(vinciuri,macarale etc.)trebuie să fie în perfectă stare.Ele vor asigura muncitorului o
poziţie comodă de lucru .
- inainte de punerea în funcţiune a unui motor montat sau reparat se va controla
cu atenţie dacă toate uneltele care au servit la reparaţie au fost înlăturate.
- să se asigure încăperi adecvate în care bancurile de probe vor fi astfel instalate
încât să evite spaţiile înguste care ar putea împiedica circulaţia muncitorului şi transportul
materialului
- să se asigure iluminarea suficientă a atelierelor şi vopsirea pereţilor în culori
deschise pentru a mări luminozitatea

17
 -ventilaţia atelierului de probe trebuie asigurată cu exhaustoare suficient de
puternice pentru a asigura o curătenie perfectă a atmosferei .
- motoarele electrice ale frânelor sau ale celorlalte utilaje electrice vor fi legate în
mod obligatoriu la pământ ,pentru a evita pericolul de electrocutare .

BIBLIOGRAFIE

1. Gh.Fratila s.a― “Automobile. Cunoastere, Întretinere si reparatii”,Editura Didactica si

Pedagogica , R.A.Bucuresti, 2003.

2. M. Poenaru, A. Lelutiu ―”Instalatii si echipamente auto”, Editura Didactica si

Pedagogica , R.A.,Bucuresti , 1992 .

3. Gh. Fratila; M.V. Popa s.a ―“Masini utilaje si intalatii . Întretinere si reparatii”
Editura Didactica si Pedagogica , R.A.Bucuresti, 1979.

4. C. Mondiru – “Autoturisme Dacia . Diagnosticare, întretinere, reparare”.

EdituraTehnica Bucuresti , 1990.

18
5. Al. Antoniu―” Manualul mecanicului pentru motoare cu ardere interna”, Editura
Didactica si Pedagogica Bucuresti , 1971.

6.. Cristescu D. ; Raducu D. - Automobilul: constructie, functionare, depanare, Editura

Tehnica 1986.

7. Caraciugiuc Gr. ; Patrascu N. – Tractoare, Editira Ceres ,Bucuresti 1980.

19