Investete n oameni !

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Axa prioritar 2: Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii.
Domeniul major de intervenie : 2.2: "Tranziia de la coal la o via activ"
Titlul proiectului: Construiete-i inteligent din timp cariera profesional
Contract nr. POSDRU/90/2/2.1/S/62399

IIN
NDDR
RUUM
MAAR
RDDE
E PPR
RAAC
CTTIIC
CAA

MAISTRU MECANIC AUTO

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea de Inginerie Mecanic si Mecatronic
 MAISTRU MECANIC AUTO
Maistrul mecanic auto isi desfasoara activitatea in ateliere de reparatii auto, la firme
producatoare sau importatoare de automobile, parcuri auto, sau in statii care efectueaza
inspectii tehnice periodice. Principalele sarcini ale maistrului mecanic auto sunt analizarea
constructiei, functionarii si a starii tehnice a autovehiculelor, organizarea activitatilor de
intretinere a autovehiculelor, realizarea managementului activitatilor de reparare a
autovehiculelor, inspectarea tehnica a autovehiculelor, organizarea atelierului si a locurilor de
munca, coordonarea activitatii de intretinere a utilajelor/echipamentelor de lucru, urmarirea
aplicarii procedurilor de calitate

A. Competentele maistrului mecanic auto

Activitatea maistrului mecanic auto se desfasoara de regula la intreprinderea producatoare
de autovehicule, service auto, parcuri auto etc.
Principalele sarcini din responsabilitatea maistrului mecanic auto sunt:
- analizarea constructiei, functionarii si a starii tehnice a autovehiculelor;
- organizarea activitatilor de utilizare, intretinere si reparatii autovehicule;
- realizarea managementului activitatilor de reparare a autovehiculelor;
- inspectia tehnica a autovehiculelor;
- organizarea atelierului si a locurilor de munca;
- coordonarea activitatii de intretinere a utilajelor/echipamentelor de lucru;
- urmarirea aplicarii procedurilor de calitate;
- alegerea tenologiei de fabricatie/reparatie a autovehiculelor;
- fabricarea autovehiculelor;
- montajul autovehiculelor potrivit desenelor/schemelor stabilite;
- managementul productiei in compartimentele subordinate;
- asigura management in aria lui de activitate in ceea ce priveste siguranta in munca,
calitatea, termenele de executie, buget si protectia mediului;
- planificarea, organizarea, coordonarea si controlul activitatii de productie si de
mentenanta;

2
 - asigura functionarea utilajelor/echipamentelor de lucru si a elementelor acestora;
- incercarea prototipurilor de autovehicule si instalatii mecanice;
- estimeaza cantitatile si costurile materialelor necesare fabricatiei/reparatiei
autovehiculelor;
- estimeaza cantitatile si costurile fortei de munca necesare fabricatiei/reparatiei
autovehiculelor;
- asigura controlul tehnic al fabricatiei/reparatiei autovehiculelor;
- asigura intretinerea autovehiculelor/utilajelor/echipamentelor de lucru si a elementelor
acestora;
- identifica si rezolva problemele tehnice care apar in procesul muncii;
- pastreaza evidenta lucrarilor efectuate si intocmeste rapoarte de activitate;
- efectueaza programul de reparatii, de revizii si de inspectii tehnice;
- efectueaza inspectarea tehnica a autovehiculelor;
- urmareste si asigura monitorizarea indicatorilor de performanta pentru sectorul
mentenanta;
- ofera indrumari tehnice;
- organizeaza actualizarea documentatiei tehnice (documente, schite, desene istoric de
intretinere etc.);
- intocmeste program de intretinere periodica;
- urmareste optimizarea sarcinilor de intretinere in conditii de siguranta si eficienta;
- este responsabil pentru distribuirea lucrarilor pentru contractori fiind implicat activ in
selectarea si evaluarea contractorilor impreuna cu inginerul de gestiune;
- organizeaza atelierul si locurile de munca;
- controleaza executarea activitatilor de mentenanta: inspectii, opriri planificate si
accidentale;
Activitatile maistrului mecanic auto desfasurate implica o rigoare deosebita in
desfasurarea lor in functie de complexitatea lucrarii/lucrarilor. Complexitatea constructiv-
functionala a masinilor, autovehiculelor si instalatiilor mecanice necesita o
pregatire/planificare temeinica a fiecarei activitati.
Activitatile maistrului mecanic auto necesita o permanenta documentare in vederea
cunoasterii celor mai actuale informatii in domeniu.

3
 B. Cerinte pentru executia lucrarilor
Maistrii mecanici auto indeplinesc sarcini cu caracter tehnic in domeniul
cercetarii/fabricatiei/reparatiilor/intretinerii autovehiculelor, motoarelor si instalatii mecanice;
asigura functionarea autovehiculelor, masinilor, motoarelor si instalatiilor mecanice si a
elementelor acestora sau incercarea prototipurilor; coordoneaza activitatile de asamblare de
autovehivule, masini, motoare si instalatii mecanice, potrivit schemelor stabilite; estimeaza
cantitatile si costurile materialelor si fortei de munca necesare fabricatiei/
montajului/reparatiilor; asigura controlul tehnic al fabricatiei/reparatiei, al utilizarii,
intretinerii si reparatiei masinilor, motoarelor si instalatiilor; identifica si rezolva problemele
tehnice care apar in procesul muncii.
Activitatile maistrilor mecanici auto implica o rigoare deosebita in desfasurarea lor in
functie de complexitatea lucrarilor.
Complexitatea constructiv-functionala a autovehiculelor, masinilor, motoarelor
termice si a instalatiilor mecanice necesita o pregatire/planificare temeinica a fiecarei
activitati si in acest sens este necesara o permanenta documentare in vederea cunoasterii celor
mai actuale informatii in domeniu: cunostinte tehnice de specialitate (desen tehnic, rezistenta
materialelor, organe de masini, termotehnica, proiectare asistata, motoare termice,
autovehicule, tehnici experimentale specifice domeniului, legislatie etc).
Maistri mecanici auto trebuie posede urmatoarelor deprinderi:
aplicarea de metode tehnologice eficiente, care asigura o productivitate ridicata la
locul de munca;
respectarea graficelor de lucru pentru buna desfasurare a ansamblului de lucrari;
gestiunea corecta a materialelor/echipamentelor luate in primire in mod direct sau
indirect;
interpretarea desenelor tehnice si respectarea succesiunii operatiilor de lucru, pentru
integrarea planului de executie a lucrarilor planul general desfasurare a lucrarilor de
ansamblu;
respectarea normelor de calitate in vigoare la executarea lucrarilor; nu se admit abateri
privind calitatea materialelor utilizate, lipsa de certificate de calitate sau de agremente
tehnice, etc.
4
 respectarea normelor de protectie a muncii la desfasurarea lucrarilor din ateliere/sectii
de fabricatie/laboratoare/standuri incecari etc.;
respectarea masurilor pentru prevenirea si stingerea incendiilor in ateliere/sectii de
fabricatie/laboratoare/standuri incecari etc.:
- atelierele/laboratoarele/standurile de incecari etc. trebuie sa fie dotate cu
instalatii, utilaje si materiale de detectare, avertizare si sa fie prevazute cu
instalatii, dispozitive si materiale pentru prevenirea si stingerea incendiilor,
conform normativelor in vigoare;
- asezarea vehiculelor in interiorul standului de incercari in asa fel incat sa
existe spatiu care sa permita evacuarea rapida in caz de incendiu;
- degresarea, curatirea si spalarea pieselor in interiorul standurilor
incercari/ateliere de reparatii/intretinere, se face numai in bai cu solutie de
soda, fiind interzisa folosirea lichidelor inflamabile, petrol, benzine etc.;
- autovehiculele introduse standurile de incercari/ateliere de
reparatii/intretinere trebuie sa aiba in permanenta cauciucurile umflate si usile
descuiate pentru a permite evacuarea usoara din atelier in caz de necesitate;
- efectuarea lucrarilor de sudura la standurile de incercari se va face numai
dupa inlaturarea uleiului, a combustibilului, debransarea bateriei si curatirea
pieselor (inainte de sudare rezervorul de combustibil se va purja cu abur sau
apa calda).

C. Activitati desfasurate de maistru mecanic auto

Complexitatea constructiv-functionala a autovehiculelor/motoarelor cu ardere interna/
a standurilor de incercari si a instalatiilor mecanice necesita o pregatire/planificare temeinica
a fiecarei activitati si implica o rigoare deosebita in desfasurarea lucrarilor.
Activitatile maistrului mecanic auto necesita o permanenta documentare/pregatire in
vederea cunoasterii celor mai actuale informatii/solutii tehnice in domeniu: cunostinte tehnice
de specialitate (autovehicule, motoare cu ardere interna, standuri de incercari etc); cunostinte
referitoare la tipuri de deprinderi (deprinderi de rezolvare a problemelor, deprinderi folosite in
procesul de incercare/calibrare, deprinderi de munca cu sisteme tehnice).
Maistrii macanici auto indeplinesc sarcini cu caracter tehnic in domeniul constructiei
de masini:
5
- activitati de fabricatie, montaj, utilizare, intretinere si reparatii masini, vehicule,
motoare si instalatii mecanice;
- activitati de conceptie, proiectare si alegerea tenologiei de fabricatie a vehiculelor,
motoarelor termice si instalatiilor mecanice;
- asigura managementul productiei in compartimentele subordonate de inginerie
mecanica;
- asigura management in aria lui de activitate in ceea ce priveste siguranta in munca,
calitatea, termenele de executie, buget si protectia mediului;
- asigura planificarea, organizarea, coordonarea si controlul activitatii de productie si de
mentenanta;
- estimeaza cantitatile si costurile materialelor si fortei de munca necesare fabricatiei;
- asigura controlul tehnic al fabricatiei, al utilizarii intretinerii si reparatiei prototipurilor
vehiculelor/motoarelor si instalatiilor mecanice;
- identifica si rezolva problemele tehnice care apar in procesul fabricatiei;
- coordoneaza activitatea muncitorilor;
- ofera un feedback tehnic si organizatoric cu privire la activitatea executata
- controleaza executarea activitatilor de mentenanta: inspectii, opriri planificate si
accidentale
- fabricarea autovehiculelor, motoarelor termice si instalatiilor mecanice;
- montajul autovehiculelor, motoarelor termice si instalatiilor mecanice potrivit
desenelor/schemelor stabilite;
- asigura functionarea autovehiculelor, motoarelor cu ardere interna, a instalatiilor
mecanice si a elementelor acestora;
- asigura efectuarea incercarilor si calibrarea prototipurilor;
- stabileste manualul de utilizare, intretinere si reparatii autovehicule, motoare termice
si instalatii mecanice;
- pastreaza evidenta lucrarilor efectuate si intocmeste rapoarte de activitate
- urmareste si asigura monitorizarea indicatorilor de performanta pentru sectorul
mentenanta;
- ofera indrumari tehnice;
- organizeaza actualizarea documentatiei tehnice (documente, schite, desene istoria de
intretinere);
6
 - intocmeste program de intretinere periodica;
- urmareste optimizarea sarcinilor de intretinere in conditii de siguranta si eficient;
este responsabil pentru distribuirea lucrarilor pentru contractori fiind implicat activ in
selectarea si evaluarea contractorilor impreuna cu inginerul de gestiune.
Una din cele mai importante competente ale maistrului mecanic auto este
diagnosticarea autovehiculelor/motoarelor cu ardere interna.

D. Diagnisticarea autovehiculelor/motoarelor cu ardere interna

Exploatarea eficienta a autovehiculelor este determinata in principal, de reducerea la
minimum a cheltuielilor de intretinere si reparatii, de realizarea unui rulaj cat mai ridicat intre
caderi, precum si de mentinerea unor inalti parametri ecologici si de siguranta a circulatiei,
conditii care sunt intrunite numai atunci cand starea tehnica a autovehiculelor este mentinuta
la un nivel corespunzator. Insa, in timpul functionarii sistemele autovehiculelor sufera
modificari ale parametrilor caracteristici ca urmare a interactiunii factorilor constructivi /
tehnologici, de exploatare / intretinere, precum si a celor de mediu.
Diagnosticarea tehnica a unui sistem din compunerea autovehiculelor presupune
ansamblul de operatii care permite cuantificarea capacitatii componentelor acestuia de a-si
indeplini functia specificata. Principiul diagnosticarii consta in alegerea unuia sau a mai
multor parametri caracteristici functionarii sistemului, masurabili si comparabili cu valorile
standard, pe baza lor stabilindu eventualele defectiuni in functionare.
Diagnosticarea tehnica a autovehiculelor reprezinta un mijloc important de apreciere
cat mai exacta a starii tehnice a sistemelor componente, determinarea cat mai precisa a
caracteristicilor functionale ale lor (evitarea situatiilor de exploatare a autovehiculelor cu
defectiuni nedepistate), prognoza functionarii fara caderi sau fara diminuarea caracteristicilor
functionale, evitarea operatiilor profilactice premature sau tardive (reducerea riscului de
caderi). De asemenea, diagnosticarea asigura premise pentru reducerea stationarilor si a
cheltuielilor pentru reparatii, consumului de piese de schimb, carburanti si lubrifianti.
Prin avantajele oferite de utilizarea in practica intretinerii tehnice si reparatiei
autovehiculelor, diagnosticarea starii tehnice se afla intr-un continuu proces de dezvoltare
inca de la aparitia sa, atingand in prezent stadii foarte avansate si utilizand tot mai mult
inovatiile microelectronicii. Ca urmare a acestei evolutii complexe, au fost concepute
dispozitive si echipamente de diagnosticare variate, din ce in ce mai sofisticate, astfel incat
7
concluziile obtinute in urma operatiilor de diagnoza tehnica sa fie cat mai aproape de realitate.
De asemenea, au fost elaborate metode complexe de diagnosticare, care asigura nu
numai detectarea prompta a unei game foarte variante de 15 defectiuni in functionare (chiar
din fazele incipiente), ci si prevenirea defectelor critice si majore prin predictie, minimizand
astfel posibilitatile de producere a unor avarii.
Aparitia in structura autovehiculelor a unor subsisteme din ce in ce mai complexe, in
care aportul electronicii si automaticii a devenit predominant, a facut ca mijloacele
traditionale de urmarire a starii tehnice a autovehiculelor si de prevenire a caderilor sa devina
insuficiente. Gradul de complexitate a sistemelor ce echipeaza autovehiculele moderne
impune utilizarea in procesul de mentenanta a unor echipamente de complexitate
comparabila, capabile sa puna un diagnostic exact, in cel mai scurt timp, intr-un flux
tehnologic elaborat riguros, precizand chiar si natura interventiilor necesare. Astfel, aparitia
sistemelor comandate de microprocesoare a permis o largire considerabila a numarului de
obiective urmarite si a numarului de parametri monitorizati.
O definitie potrivita a operatiunii de diagnosticare ar consta in determinarea starii
tehnice a unui sistem component dat fara a-l demonta si stabilirea categoriilor de lucrari
necesare (intretineri tehnice, revizii, reparatii, etc.) care pot asigura starea buna a
autovehiculului in limitele parcursului dintre controale, precum si conducerea proceselor
tehnologice de intretinere si reparatie a acestora.
Defectiunea (sau defectul) se defineste ca fiind o deviatie nepermisa a cel putin unei
proprietati/variabile caracteristice a sistemului de la comportarea acceptabila/uzuala/
standard/nominala. Dupa cum se constata din aceasta definitie, prin defectiune se intelege o
abatere de la valoarea nominala a unui parametru sau a unei marimi asociate functionarii unui
sistem component al autovehiculului.
Prin prisma apectelor mentionate, se poate defini conceptul de diagnosticare a
defectiunii: intregul proces al detectarii, identificarii si izolarii unei defectiuni.
Intrucat mtorul cu ardere interna constituie sursa energetica a autovehiculelor, starea
sa tehnica determina in mod hotarator resursa functionala a autovehiculului. In plus,
diagnosticarea starii tehnice a instalatiilor ce echipeaza motoarele autovehiculelor, permite
realizarea unui control riguros al emisiilor toxice din gazele de ardere, cu o consecinta directa
asupra incadrarii in normativele din ce in ce mai severe din domeniul poluarii mediului
inconjurator.
8
 Din acest motiv, a aparut necesitatea dezvoltarii unor metode de diagnosticare tehnica
a motoarelor cu ardere interna, care sa fie in masura sa 16 furnizeze informatii utile luarii unor
decizii privind interventiile tehnice intr-un timp cat mai scurt. Astfel, depistarea cat mai
timpurie a unor eventuale defectiuni va reduce atat consecintele ce ar putea decurge din
neremedierea imediata a acestora, cat si costurile interventiilor ulterioare. In consecinta,
situatia ideala este aceea a supravegherii permanente a functionarii motorului si semnalarea
prompta a defectiunilor inca din faza lor incipienta de manifestare.
La motarele cu control electronic, aceste deziderate sunt posibile prin intermediul
sistemului de diagnosticare on-board (OBD On-Board Diagnosis).
In prezent, procesul de diagnosticare tehnica a motoarelor moderne nu ar fi posibil
fara utilizarea unor aparaturi de diagnosticare performante, care desi sunt complexe din punct
de vedere constructiv, folosind informatiile oferite prin sistemul OBD, inlesnesc activitatile
de identificare a defectiunilor survenite in functionarea motorului.
In varianta clasica, diagnosticarea motoarelor cu ardere interna are ca scop
determinarea directa a defectiunilor motorului. In continuare se exemolifica diagnosticarea
mecanismului motor.
O metoda directa de diagnosticare a mecanismului motor este prin auscultare.
Auscultarea este aciunea de evaluare a starii unui sistem prin analiza zgomotului produs de
acesta in timpul funcionarii.
Auscultarea mecanismului motor permite o evaluare calitativa a starii sale tehnice.
Prin auscultare se poate stabili daca jocurile din anumite cuple cinematice depaesc sau nu
anumite valori. In cazul mecanismului motor zgomotele datorate jocurilor din cuplele
cinematice apar atunci cand jocurile depaesc anumite valori specifice fiecarui tip de motor in
parte.
Apariia acestor zgomote semnaleaza un grad relativ avansat al uzurii pieselor din
cupla cinematica; zgomotul apare ca urmare a contactului direct dintre piesele conjugate
datorat expulzarii uleiului din cupla. Ascultarea nu permite determinarea concreta a marimii
jocurilor. Rezultatele auscultarii depind in mare masura de experienta si pricepereamaistrului
mecanic auto. In figura 1 se prezinta schematic metoda de diagnosicare a mecanismului motor
prin ascultare.

9
 Figura 1 Zonele de auscultare: 1 baia de ulei; 2 blocul cilindrilor;
3 capacul mecanismului de antrenare a arborelui de distribuie;
4 chiulasa; 5 capacul chiulasei; 6 ambreiaj.

Zona A pe peretele lateral al blocului cilindrilor intre PMI i PME pentru jocul
dintre piston si cilindru.
Regimul de functionare: turatii mici cu cresteri pana la turaii medii. Aspectul
zgomotului: frecvente medii, aspect metalic infundat, intensitate propotionala cu
marimea jocului. Zgomotul este atenuat sensibil la suprimarea arderii in cilindrul
respectiv.
Zona B in vecinatatea PME joc intre segmeti si canalele din piston, sau segmenti
sparti.
Regimul de functionare: turatii medii. Aspectul zgomotului: frecventa ridicata, zgomot
ascutit, asemanator celui produs la lovirea a 2 segmenti. Intensitate redusa.
Zona C in vecinatatea PMI jocurile din articulatia botului.
Regimul de functionare : de la turatii de mers in gol pana la turatii mijlocii. Aspectul
zgomotului: lovituri metalice infundate cu aspect asemanator zgomotului produs la
lovirea unei piese masive din metal cu ciocanul. Poate fi confundat cu zgomotul
specific detonaiei.
Zona D intre PMI i PME jocuri excesive in lagarul maneton.
Regimul de functionare: se pleaca de la turatii medii reducandu-se treptat turatia.
Aspectul zgomotului: zgomot metalic frecventa medie, aspect infundat, intensitate
medie spre ridicata. Intensitatea zgomotului se reduce sensibil la suprimarea arderii
din cilindrul respectiv.

10
 Zona E In dreptul lagarelor palier jocurile din lagarul palier.
Regimul de functionare: Se pleaca de la turatii medii, accelerandu-se motorul pana la
turatii maxime. Aspectul zgomotului: zgomot metalic, frecvente medii si joase, aspect
cu infundat. Intensitate medie i ridicata. Intensitatea zgomotului nu se diminueaza la
suspendarea arderii in cilindrii vecini.
Pentru perceperea zgomotelor se utilizeaza stetoscop cu tija.

Un semn al defectiunilor in exploatare este dat de fumul de evacuare (vizual sau cu

fummetru), cu urmatoarele particularitati:
fum albastru: consum exagerat de ulei;
fum negru: consum exagerat de combustibil;
fum albicios: avans reglat necorespunzator.

Reglaje si verificari ale mecanismului motor

La mecanismul motor nu sunt prevazute operatii de reglaj.
Verificari:
verificarea pragului de uzare al cilindrilor, dar si jocurile din cuplele cinematice.

Modificarea starii tehnice si defecte in exploatare ale mecanismului motor

Modificarea starii tehnice:
fenomene de uzare;
deformarile si ruperile unor piese;
fenomenele de slabire a unor asamblari demontabile;
fenomene de gripare;
fenomenele de depunere a unor substante/particule.

Defecte in exploatare a mecanismului motor:

Griparea pistoanelor: apare la supraincalzirea motorului sau la frecarea uscata
excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si blocarea lor. Este caracterizata de
zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor. In cazul opririi imediate a
motorului se poate evita griparea. Dupa ce se toarna ulei in cilindri si se
incearca rotirea arborelui cotit, daca acesta se roteste greu sau nu se roteste,
11
 pistoanele sunt gripate, reparandu-se prin demontarea si inlocuirea pistonului
gripat si a segmenilor.
Cocsarea segmentilor: este datorata supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze
datorita uzarii segmentilor si arderii uleiului ce se depune sub forma de
calamina in canalele de segmenti. Din aceasta cauza nu se mai asigura etansarea
pistonului, avand loc scapari de gaze, iar fumul din esapament este albastru.
Pornirea motorului este grea, consumul de ulei si de combustibil creste, iar
compresia din cilindru scade. Curatarea se face la grupul piston-segmenti-biela;
segmentii se inlocuiesc, iar pistonul nu se dezasambleaza de pe biela.
Ruperea segmentilor: se datoreaza materialului necorespunzator, montarii
incorecte, uzurii sau supraincalzirii, fig.2. Aceasta defectiune se constata prin
compresie micsorata, avand ca urmare pierderea etanseitatii si scaderea puterii
motorului, cand apare un zgomot caracteristic la antrenarea arborelui cotit.

Figura 2 Segmenti rupti

Ruperea bolului: Este de fapt urmarea uzurii mari a materialului sau a

tratamentului necorespunzator, precum si griparea pistonului. Ruperea boltului
poate produce avarii grave, motiv pentru care motorul trebuie oprit imediat.
Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela, schimbarea boltului si a
bucsei bielei, dupa care se monteaza la loc.
Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela: se manifesta
prin batai in partea inferioara a blocului de cilindri. Se remediaza prin
demontarea baii de ulei si strangerea suruburilor. Daca nu se remediaza la timp,
duce la ruperea suruburilor.
Cilindrii. Defeciuni: conicitate, ovalitate.

12
 Uzura pistonului poate fi cauzata de: presiune mare a segmentilor, cocsarea segmentilor,
frecarea uscata a pistoanelor cu cilindrii, rodaj necorespunzator al motorului.
Pistoanele sub cota de reparatie, cu deformari sau ruperi ale pragurilor dintre segmenti,
canalele segmentilor largite, se inlocuiesc.

Blocarea pistonului din cauza deformarii cilindrului in urma montarii incorecte

Se constata o zona cu gripare severa la capatul inferior al fustei pistonului, cu cateva
pete mai pronuntate, partial lucioasa, fara semne de gripare adanca. Cilindrul prezinta o
centura lucioasa pe circumferinta la nivelul garniturii de cauciuc.
Acest caz implica o reducere locala a jocului, ceea ce apare, in special la motoarele cu
camasi de cilindru. La camasile de cilindru umede, diametrele de montare incorecte sau
garniturile de cauciuc prea groase pot deforma cilindrul. Greselile de acest tip pot aparea, de
asemenea, la blocurile motor unde camasile au fost montate prin presare. In acest caz este cert
ca o operatie de prelucrare a produs o abatere: exemplu cand s-a alezat blocul sau s-a strunjit
diametrul exterior al camasii, conducand la abateri dimensionale.
Griparile locale pot fi cauzate de deformare, din cauza montarii necorespunzatoare a
cilindrilor sau prin strangere necorespunzatoare a imbinarilor cilindrului (un pericol
caracteristic pentru cilindrii raciti cu aer).
Este indicat sa se introduca camasile de cilindru umede, mai intai fara garnituri de
cauciuc pentru a verifica sa nu apara deformari (din lipsa jocului).
Trebuie urmate instruciunile atunci cand se strang imbinarile chiulasei.
In cazul blocurilor motor, uzura pietrelor de honuit poate cauza o ingustare in partea
inferioara a cilindrilor. Din acest motiv e bine sa se masoare intotdeauna alezajele cilindrului
in mai multe zone.
Lipsa planeitatii blocului de cilindri, a chiulasei sau garnitura de chiulasa
necorespunzatoare ar putea cauza deformari ale cilindrilor.

Uzarea pistonului cauzata de inundarea cu combustibil

Pistonul prezinta zone striate ingustate de uzura, in principal pe o parte, cu semne
vizibile de tocire si cu o anumita extindere a unor pete de uzura.
La pistoanele de motoare diesel, sunt vizibile mici pete lucioase (dimensiunea 0,1 0,2
mm), pe fusta pistonului.
13
 Inundarea cu combustibil cauzeaza o diluare a peliculei de ulei pe peretele cilindrului.
Pistonul si segmentii lucreaza fara ungere, uscat. Mai intai apare uzura si apoi griparea, la
regimuri de sarcin mari .
Combustibilul nears din cauza intarzierii mari la aprindere in cazul MAC, sau a lipsei
scanteii electrice la MAS, dilueaza pelicula de ulei de ungere de pe peretele cilindrului.
Consecinta este lipsa ungerii care apoi conduce la uzura fustei pistonului si uzura segmentilor.
Materialul care a fost razuit de pe o parte a pistonului si placat pe alta parte este un indiciu
clar de diluare a uleiului de ungere.
In cazul functionarii indelungate in socuri (intarzierea aprinderii) care se manifesta de
regula dupa pornirea la rece, se recomanda verificarea echipamentului de injectie, in special a
pulverizatoarelor injectoarelor si sa se masoare presiunea de compresie.

Figura 3 Cap de piston uzat

Pete de coroziune pe fusta pistonului

Pistonul prezinta pete de coroziune pe manta. Aceste pete sunt cauzate de coroziunea
intercristalina. Cauza poate fi un solvent de decarburare nepotrivit, caruia i s-a permis sa
actioneze prea mult timp.
Pistoanele care au fost demontate si care se intentioneaza sa se reutilizeze vor fi curatate
cu solventi de decarburare de calitate recunoscuta in conformitate cu instructiunile
producatorului.

14
 Avarie cauzata de segmenti blocati
In jurul circumferintei segmentii au zgarieturi, iar pe zone extinse prezinta culoare de
revenire. Pistonul prezinta uzura pe o parte a cilindrului la pragul de foc si primul segment in
directia boltului.
Segmentii care s-au blocat din cauza functionarii oblice a pistonului isi pierd efectul de
etansare. Gazele de ardere fierbinti pot trece peste segmenti si pot distruge pelicula de ulei.
Segmentii functioneaza pe uscat si gripeaza pe peretele cilindrului.
Blocarea segmentilor cu aceleasi consecinte poare fi cauzata si de calamina, de praf sau,
in cazul asamblarii incorecte, de bucati mici de metal si pistoane avariate.
Inainte de montarea pistonului, se verifica rotirea libera a segmentilor.

Figura 4 Canalele segmenilor distruse

Particule straine imprimate pe capul pistonului

Prin lovirea cu chiulasa se pot imprima particule dure in capul pistonului. Aceste
particule straine pot fi si reziduuri din combustibil, particule dure, din aer sau din ulei.

Figura 5 Cap de piston distrus de prezena unor particule straine

15
 Cand se asambleaza motorul, sau cand se efectueaza o lucrare de reparatie pe un motor
deschis, trebuie luate toate masurile de precautie pentru ca nicio particula straina sa nu
patrunda in mecanismul de antrenare sau in camerele de ardere. Sistemele de fitrare a aerului
la admisie, a uleiului din sistemul de ungere si a combustibilului trebuie sa functioneze corect.

16