Anexa. 1.

Amenajarea interioară a autovehiculelor

Construcţia automobilului este caracterizată de dimensiunile principale definite

prin STAS 6689/2-80 şi SR ISO 612:1996:
 lungimea, La (fig.A1.1) - distanţa dintre două plane perpendiculare pe
planul longitudinal de simetrie al autovehiculului şi tangente la acesta
în punctele extreme din faţă şi din spate (toate elementele din faţa
sau din spatele autovehiculului sunt incluse);
 lăţimea, l (fig.A1.1) - distanţa dintre două plane paralele cu planul
longitudinal de simetrie al autovehiculului, tangente la acesta de o
parte şi de alta (toate organele laterale fixate rigid, cu excepţia
oglinzilor retrovizoare, sunt incluse);
 înălţimea, H (fig.A1.1) - distanţa dintre planul de sprijin şi un plan
orizontal, tangent la partea cea mai de sus a autovehiculului pregătit
de plecare în cursă, fără încărcătură utilă, cu pneurile umflate la
presiunea corespunzătoare masei totale maxim admise. La
autocamioane, înălţimea este măsurată aşa cum se arată în figura
A1.2.

Fig.A1.1. Măsurarea dimensiunilor principale la autoturisme

154 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.3. Măsurarea înălţimii la autocamioane

 ampatamentul, L (fig.A1.1) - distanţa dintre planele coborâte pe planul

longitudinal de simetrie al autovehiculului, corespunzătoare la două
roţi consecutive situate de aceeaşi parte a autovehiculului. La
autovehiculele cu trei sau patru punţi, se măsoară ca în figura A1.3,
iar la autovehiculele cu semiremorci şi remorci aşa cum se arată în
fig.A1.4.

Fig.A1.3. Măsurarea ampatamentului la autovehicule cu trei sau patru punţi

Fig.A1.4. Măsurarea ampatamentului la autovehicule cu semiremorci şi remorci

 ecartamentul roţilor din faţă, E1 şi din spate, E2 - distanţa dintre

planele mediane ale roţilor care aparţin aceleeaşi punţi (fig.A1.1).
Dacă roţile sunt jumelate (roţi duble), ecartamentul este distanţa
dintre planele mediane ale roţilor duble (fig.A1.5).
Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 155

Fig.A1.5. Măsurarea ecartamentului la autovehicule cu roţi duble

 consola faţă, C1, respectiv consola spate C 2 (fig.A1.6.) - distanţa de la
punctul extrem din faţă, respectiv din spate al autovehiculului până la
planul vertical care trece prin centrul roţilor din faţă, respectiv din
spate.

Fig.A1.6. Măsurarea consolelor faţă şi spate

Caracteristicile geometrice ale capacităţii de trecere sunt:

o lumina (garda la sol), hg - distanţa verticală dintre partea cea mai de
jos a şasiului sau caroseriei autovehiculului complet încărcat şi planul
de susţinere (fig.A1.7).
156 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.7. Măsurarea luminii (garda la sol) şi a razei longitudinale de trecere

Tabelul A1.1. Valori pentru lumină (garda la sol) la diferite tipuri de autovehicule

Tipul autovehiculului Lumina (garda la sol)

[mm]
Autoturisme 4x2 150-220
Autoturisme 4x4 210-222
Autcamioane 4x2 240-270
Automobile cu capacitate de trecere mărită 260-320
Autovehicule speciale cu capacitate de trecere 400-450
mărită

o raza longitudinală de trecere,  l - raza suprafeţei cilindrice (fig.A1.7)

tangentă la roţile din faţă, roţile din spate şi la punctul cel mai de jos al
autovehiculului, situat între punţi.

Tabelul A1.2. Valorile razei longitudinale de trecere pentru diferite tipuri de autovehicule

Tipul autovehiculului Raza longitudinală de trecere

[mm]
Autoturisme cu capacitate cilindrică mică 2,5-3,5
Autoturisme cu capacitate cilindrică mijlocie 3,5-5,5
Autoturisme cu capacitate cilindrică mare 5,5-8,5
Autocamioane uşoare 2,5-3,5
Autocamioane mijlocii 3,0-5,5
Autocamioane grele 5,0-6,0
Autovehicule cu capacitate mare de trecere 2,0-6,0

o raza transversală de trecere  t - raza suprafeţei cilindrice tangentă

la punctul cel mai de jos din faţă sau spate al autovehiculului pe
distanţa ecartamentului şi la suprafeţele intreioare ale pneurilor
(fig.A1.8).
Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 157

Fig.A1.8. Măsurarea razei transversale de trecere

o unghiurile de trecere,  1 (în faţă) şi  2 (în spate) - sunt

determinate de tangentele la pneul din faţă, respectiv din spate şi
partea cea mai din faţă, respectiv din spate a şasiului sau caroseriei
(fig.A1.9).

Fig.A1.9. Măsurarea unghiurilor de trecere în faţă şi în spate

Tabelul A1.3. Valorile medii ale unghiurilor de trecere pentru diferite tipuri de auovehicule

Tipul autovehiculului  1 [o]  2 [o ]

Autoturisme 20-30 15-20
Autocamioane 40-60 25-40
Autobuze 10-40 6-20
Automobile cu capacitate mare minim45 Minim 35
de trecere

o raza exterioară de viraj maxim, R e - raza circumferinţei descrise pe

planul drumului de centrul suprafeţei de contact cu solul a roţii
exterioare din faţă (fig.A1.10), la virajul în jurul unui punct O (centrul
virajului), cu bracarea maximă a roţii;
158 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.10. Razele de viraj ale autovehiculului

o raza interioară de viraj maxim, Ri (fig.A1.10) - raza circumferinţei

descrise pe planul drumului de centrul suprafeţei de contact cu solul a
roţii interioare din spate, la virajul în jurul punctului O (centrul
virajului), cu bracarea maximă a roţii;
o raza exterioară de gabarit R1 (fig.A1.10) - raza circumferinţei descrise
de proiecţia pe drum a punctului autovehiculului aflat la distanţa cea
mai mare de centrul virajului, cu bracarea maximă a roţilor;
o raza interioară de gabarit R 2 (fig.A1.10) - raza circumferinţei descrise
de proiecţia pe drum a punctului autovehiculului aflat la distanţa cea
mai mică de centrul virajului, cu bracarea maximă a roţilor.
Urma virajului, Uv, caracterizează lăţimea benzii de suprafaţă liberă a
drumului, necesară virajului (Uv = Re - Ri).
Fâşia de gabarit, Av, reprezintă suprafaţa de deplasare a autovehiculului peste
ale cărei limite siguranţa circulaţiei este periclitată (A v = R1 – R2).
Dimensiunile interioare ale caroseriei unui autovehicul influenţează condiţiile
ergonomice pentru conducătorul automobilului, comoditatea călătoriei pasagerilor
şi capacitatea de a transporta diferite încărcături.
Comoditatea conducerii şi confortul călătoriei trebuie realizate asigurând
totodată rezistenţa caroseriei, estetica şi aerodinamica formei, la un cost
acceptabil.
În faza de proiectare a autovehiculului, determinarea dimensiunilor şi
amplasării postului de conducere şi a locurilor pentru pasageri se face, în ţara
noastră, după STAS R 10666/1-76 pentru autocamioane şi autobuze şi
recomandările regulamentului nr.36 ECE-ONU pentru autobuze, după STAS
12613-88 pentru autoturisme şi recomandările regulamentului nr.35 ECE-ONU
(amplasarea pedalelor de comandă).
Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 159

A1.1. Amenajarea interioară a autoturismelor

În cazul autoturismelor, cabina pentru pasageri este amplasată la mijloc

totdeauna, pentru ca aceştia să fie cât mai bine protejaţi contra accidentării.
„Caroseria de securitate” se obţine prin următoarele măsuri: rigidizarea
construcţiei fără reducerea vizibilităţii, folosirea unei tapiserii de grosime mare pe
tavan şi pereţii laterali, montarea unor mânere pentru uşi şi macarale pentru
geamuri fără proeminenţe, montarea unor „air-bag”-uri frontale sau laterale,
tapisarea butucului volanului, a bordului şi a a parasolalelor, folosirea coloanei de
direcţie telescopice şi a unui volan uşor deformabil în direcţie axială, montarea
parbrizului astfel încât la deformarea caroseriei geamul să sară în afară.
Dimensiunile principale ale postului de conducere şi limitele de amplasare a
organelor de comandă manuală la autoturisme şi vehicule utilitare se aleg conform
STAS 6689/1-81, astfel încât acestea să fie în permanenţă în raza de acţiune
determinată de dimensiunile antropometrice ale conducătorului.
În fig. 1.21 sunt prezentate, după recomandările STAS 12613-88, dimensiunile
postului de conducere, iar în tabelul 1.5 sunt prezentate limitele de modificare a
acestor mărimi.
Punctul R (fig.1.21), defineşte punctul de referinţă al locului de aşezare (al
scaunului) şi reprezintă centrul articulaţiei corpului şi coapsei unui manechin
bidimensional, conform STAS R 10666/3-76, sau tridimensional, conform STAS R
10666/2-76 şi regulamentului nr.35 ECE-ONU. Punctul R este un punct stabilit
constructiv de către producător şi indicat pentru fiecare scaun determinat în raport
cu sistemul de referinţă tridimensional (fig.1.23).
În ceea ce priveşte postul de conducere, pentru determinarea corectitudinii
dispunerii scaunului faţă de comenzi, se aplică metoda recomandată de STAS
12613-88 şi norma ISO 3958-77, care stabileşte o înfăşurătoare a distanţelor
maxime de acţiune ale unei mâini a conducătorului aşezat pe scaun, cu cealaltă
mână pe volan şi piciorul stâng pe pedala de acceleraţie, având montată o centură
de siguranţă cu trei puncte de sprijin.
Comenzile luminilor de drum, avertizorului luminos, semnalizării schimbării
direcţiei, luminilor de poziţie spate şi laterale, avertizării sonore, ştergătorului şi
spălătorului de parbriz trebuie să fie amplasate în zona de acţionare a mâinii
conducătorului autovehiculului.
160 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.11. Dimensiunile postului de conducere

Tabelul A1.4. Limitele de modificare ale dimensiunilor postului de conducere

Nr. Dimensiunea Limita de modificare

crt.
1. Unghiul de înclinare spre înapoi, β [O] 9…..33
2. Distanţa verticală de la punctul R la punctul călcâiului, H Z [mm] 130…..320
3. Cursa orizontală a punctului R [mm] min. 130
4. Diametrul volanului, D [mm] 330…..600
5. Unghiul de înclinare a volanului, α [O] 10…..70
6. Distanţa orizontală între centrul volanului şi punctul călcâiului, W X 660…..152
[mm]
7. Distanţa verticală între centrul volanului şi punctul călcâiului, W Z 530…..838
[mm]

Amenajarea interioară a autoturismelor şi dimensiunile interioare ale acestora

sunt prezentate în STAS 6926/4:1995 (fig.A1.12).
Modul de amplasare a comenzilor manuale a indicatoarelor de funcţionare şi a
semnalizatoarelor de control este recomandat de SR ISO 4040:1995.
Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 161
162 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.12. Dimensiuni interioare ale autoturismelor

Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 163

Fig.A1.13. Sistemul de referinţă tridimensional

Prescripţii privind ampasarea comenzilor (fig.A1.14)

1) În zona 1 trebuie să fie situată acţionarea următoarelor comenzi:
- comanda luminilor de drum;
- comanda avertizorului luminos;
- comanda semnalizării schimbării direcţiei;
2) Zona de acţionare a comenzii luminilor de poziţie spate şi laterale
trebuie să fie situată la stânga planului de referinţă;
3) O parte a zonei de acţionare a comenzii principale de avertizare
sonoră trebuie să fie situată în interiorul zonelor 1 sau 2;
4) Zona de acţionare a comenzii frânei de staţionare trebuie să fie
amplasată la dreapta planului de referinţă;
5) Dacă în zona 3 există două sau mai multe comenzi prin pârghie,
altele decât schimbătorul de viteze, zona de acţionare a
comenzilor ştergătorului şi spălătorului de parbriz trebuie să fie cât
mai apropiată de janta volanului.
164 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.14. Modul de amplasare a comenzilor manuale

Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 165

A1.2. Amenajarea interioară a autocamioanelor şi autobuzelor

Pentru autobuze şi autocamioane dimensiunile postului de conducere şi

amplasarea organelor de comandă sunt reglementate prin STAS R 10666/1-76 şi
regulamentul nr.35 ECE-ONU. Dimensiunile cabinei, ale locului de muncă al
conducătorului şi amplasarea organelor de comandă trebuie să asigure condiţii de
muncă optime, astfel încât acesta să depună un efort fizic minim şi să se poate
concentra asupra circulaţiei rutiere. Având în vedere timpul petrecut de către
conducător în cabina autocamionului sau în autobuz, se înţelege că microclimatul
trebuie să-i ofere, în măsura posibilului, oportunităţile, inclusiv de repaus, de care
el are nevoie la deplasarea pe distanţe apreciabile. În figurile A1.15, A1.16, A1.17
este prezentat modul de amplasare a comenzilor prin pedale faţă de postul de
conducere.

Fig.A1.15. Amplasarea pedalelor de comandă

Fig.A1.16. Trei pedale-transmisie convenţională

166 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.17. Două pedale-transmisie automată

Dimensiunile cabinei sunt prezentate în figura A1.18. iar semnificaţiile notaţiilor

se găsesc în tabelul A1.5.

Fig.A1.18. Măsurarea dimensiunilor cabinei autocamioanelor

Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 167

Tabelul A1.5. Dimensiunile cabinei

Nr. Denumirea Dimensiuni

crt.
1. Distanţa de la punctul R la tapiseria acoperişului, h [mm] 1000
2. Distanţa de la punctul R la punctul E, f [mm] 495
3. Adâncimea scaunului, B [mm] 400
4. Lăţimea pernei scaunului, A [mm] 450
5. Lăţimea interioară a cabinei, C [mm]
cu 1 loc 750
cu 2 locuri 1250
cu 3 locuri (cu cuşetă) 1900
cu 3 locuri (fără cuşetă) 1750
6. Lăţimea de trecere la deschiderea uşii, r1, r2 [mm] 250, 650
7. Unghiul dintre gambă şi talpa piciorului,  1 ,  2 [ ]
o 30, 90...110
8. Unghiul dintre perna scaunului şi spătar,  1 [o] 95
9. Distanţa de la axa pedalei de acceleraţie la peretele din partea 80
dreaptă, s [mm]
10. Distanţa de la axa pedalei de acceleraţie, la axa pedalei de frână, u 110
[mm]
11. Distanţa dintre axa pedalei de frână şi axa pedalei de ambreiaj, v [mm] 150
12. Distanţa de la axa pedalei de ambreiaj la peretele lateral, p [mm] 110
13. Distanţa de la axa de simetrie a scaunului conducătorului la:

axa pedalei de frână, l [mm] 50...150

axa pedalei de ambreiaj, j [mm]

În cazul autocamioanelor caroseria se compune din cabina pentru conducător

si platforma pentru transportul bunurilor.
Cabinele sunt de tip închis, cu geamuri mobile. Ele sunt prevăzute, în mod
normal, cu două-trei locuri, iar uneori chiar cu şase-opt locuri. La autocamioanele
pentru transportul pe distanţe lungi, cabina este prevăzută cu un pat pentru
conducătorul auto de schimb. Cabina poate fi dispusă în spatele punţii din faţă, sau
pe puntea din faţă (cabină avansată).
La autocamioanele având motorul aşezat în faţa cabinei, pericolul de
accidentare a conducătorului este mai mic şi, ca urmare, se poate realiza o
construcţie de cabină mai uşoară. Cabinele avansate trebuie să fie realizate cu o
rigiditate mai mare pentru a spori securitatea conducătorului, deoarece la aceste
construcţii riscul de accidentare este mai mare. Cabinele autocamioanelor trebuie
să fie bine izolate termic şi fonic, să fie etanşe, să aibă instalaţii de ventilaţie şi
climatizare.
O atenţie deosebită trebuie acordată suspensiei cabinei deoarece frecvenţa
oscilaţiilor suspensiei autocamionului se modifică cu încărcătura. Pentru aceasta
168 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.19. Variante de caroserii ale autovehiculelor pentru transportul de bunuri:

a-autofrigorifică, b-autofurgonetă; c-autoizotermă; d-autocamionetă; e-autocamion 4x2; f-autocamion
6x4; g-autocamion cu semiremorcă; h-autocamion pick-up,
i-autobasculantă 4x2, j-autobasculantă 6x4, k-autocisternă; l-autobetonieră,
m-autocamion pentru transport animale.
Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 169

cabina se montează pe cadru cu ajutorul tampoanelor de cauciuc sau al unei

suspensii compuse din arcuri şi amortizoare.
Partea din caroserie destinată transportului încărcăturii utile poate avea diferite
forme în funcţie de destinaţie (fig.A1.19).
Tot mai folosit în ultimul timp se foloseşte transportul containerizat şi paletizat
de mărfuri generale. În tabelul A1.6 se prezintă date caracteristice ale unor
transcontainere de tip închis.

Tabelul 1.6. Dimensiunile şi greutăţile transcontainerelor de tip închis

Felul transcontainerului Înălţimea Lăţimea Lungimea Masa brută

[mm] [mm] [mm] [kg]
1A 2438 2438 12192 30480
1B 2438 2438 9125 25400
1C 2438 2438 6058 20320
1D 2438 2438 2991 10160

În STAS 6299/4-83 sunt prezentate dimensiunile exterioare de gabarit

(fig.A1.20, tabelul A1.7) şi dimensiunile interioare ale containerelor mari de uz
general, iar în STAS 602811-89 şi 6028-89 sunt prezentate caracteristicile
constructive ale paletelor de transport (fig.A1.21).

Fig.A1.20. Dimensiunile exterioare de gabarit pentru diferite tipuri de transcontainere

170 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Tabelul A1.7. Dimeniunile transcontainerelor

Tipul L W H S P C1 C2
containerului [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
1A 12192 2438 2438 11985 2259 101,5 89
1AA 2591
1AX 2438
1B 9125 2438 2438 8918 2259 101,5 89
1BB 2591
1BX 2438
1C 6058 2438 2438 5853 2259 101,5 89
1CC 2591
1CX 2438
1D 2991 2438 2438 2787 2259 101,5 89
1DX 2438

Fig.A1.21. Dimensiunile paletei ladă (boxpaleta)

Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 171

Conform Regulamentului R. 36 ECE – ONU, pentru transportul în comun a

mai mult de 16 călători, există trei clase de autovehicule:
- clasa I – autobuze urbane (cu scaune destinate călătorilor şi spaţii
destinate călătorilor stând în picioare);
- clasa II – autobuze şi autocare interurbane (cu locuri în picioare,
dar numai pe culoarul dintre scaune);
- clasa III – autocare de turism (care nu sunt amenajate pentru
transportul de călători în picioare);
- autobuz sau autocar articulat – compus din mai multe tronsoane
rigide articulate unul faţă de altul, compartimentele pasagerilor din
fiecare tronson comunicând între ele de o asemenea manieră
încât să permită circulaţia liberă a călătorilor.
Autobuzele interurbane şi turistice trebuie prevăzute cu instalaţii
corespunzătoare pentru a asigura confortul pasagerilor. Interiorul se izolează fonic
şi termic, trebuind să se asigure o bună condiţionare a aerului din salonul destinat
pasagerilor.

Tabelul A1.8. Caracteristici pentru diferite tipuri de autobuze

Tipul Puterea Înalţimea Felul

autobuzului specifică podelei [mm] scaunelor Gu/Go
[CP/t]
Clasa I 10 600 Netapisate 1,1
Clasa II 12 800-900 Bancă tapisată 0,8
Clasa III 15-18 800-900 Scaune pentru dormit 0,5

În cazul autobuzelor urbane se merge pe linia de a se construi autobuze de

mare capacitate cu locuri multe în picioare. În tabelul A1.9 se găsesc date
referitoare la construcţia acestor autobuze.

Tabelul A1.9. Caracteristici pentru autobuze urbane

Autobuze urbane Ga Nr. Nr. de Lungimea Locuri în

[daN] punţilor locuri totală picioare
[m] Locuri pe
scaune
Capacitate medie 10.000 2 90 9,6 2-3
Clasic mare 16.000 2 125 12 3-3,5
½ etajat 22.000 3 185 12 2-2,5
1/1 etajat 9.500 2 90 10,5 0,2-0,4
Articulat 22.000 3 170 16,5 2-3,5

Din acest tabel se observă că în cazul autobuzelor etajate predomină locurile

pe scaune. La etajul autobuzelor se prevăd numai locuri pe scaune, aceasta în
vederea măririi stabilităţii. La celelalte tipuri de autobuze predomină locurile în
picioare.
Ţinând seama de recomandările din tabelele A1.8 şi A1.9, funcţie de destinaţie
şi de numărul de locuri, se poate determina lungimea autobuzului.
172 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Organizarea interioară a autobuzelor depinde de destinaţia lor. În fig. A1.22 se

poate observa modul de amplasare a scaunelor, numărul uşilor de urcare şi
coborâre, suprafeţele de trecere pentru pasageri, etc.

Fig.A1.22. Organizarea interioară a autobuzelor:

a-autobuze turistice, b, c- autobuze interurbane, d, e-autobuze suburbane,
f, g, h-autobuze urbane

În continuare sunt prezentate detalii privind amenajarea interioară a

autobuzelor (conform R. 36 ECE - ONU):
- numărul minim de uşi de serviciu trebuie să fie conform tabelului
1.11;

Tabelul A1.10. Alegerea numărului de uşi de serviciu

Nr. de călători Nr. de uşi de serviciu

Clasa I Clasa II Clasa III
17-45 1 1 1
46-70 2 1 1
71-100 3 2 1
>100 4 3 1
În cazul autobuzelor articulate, fiecare tronson rigid va fi tratat ca un
autovehicul separat pentru calculul numărului minim şi poziţia ieşirilor.
Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 173

- numărul minim de trape de evacuare se alege conform tabelului

1.12;

Tabelul A1.11. Alegerea numărului trapelor

Nr. de călători Nr.trapelor

< 50 1
>50 2

- dimensiunile minime ale diferitelor tipuri de ieşiri sunt prezentate

în tabelul 1.13;

Tabelul A1.12. Dimensiunile ieşirilor

Clasa I Clasa II Clasa III Observaţii

Uşă de serviciu Înălţime 180 165
[cm]
Lăţime Uşă simplă: 65 Acestă
[cm] Uşă dublă: 120 dimensiune poate
fi redusă cu 10 cm
dacă măsurarea
se face la
înălţimea
mânerelor
Uşă de siguranţă Înălţime 125
[cm]
Lăţime 55
[cm]
Fereastră de Suprafaţă 4000 În acestă
siguranţă [cm2] suprafaţă trebuie
Fereastră de Suprafaţă 4000 să poată fi înscris
siguranţă situată [cm2] un dreptunghi de
pe panoul spate 50 cm x 70 cm
al autovehiculului
Trapă de Suprafaţa 4000
evacuare deschiderii
[cm2]

- posibilităţi de acces la uşile de serviciu (fig.A1.23);

- posibilităţi de acces la uşile de siguranţă (fig.A1.24);
- culoare (fig.A1.25);
- trepte pentru călători (fig.A1.26);
- lăţimea scaunelor călătorilor (fig.A1.27);
- spaţiul între scaune şi înălţimea pernelor (fig.A1.28);
- spaţiul pentru călătorii aşezaţi (fig.A1.29).
174 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.23. Accesul la uşile de serviciu

Fig.A1.24. Accesul la uşile de siguranţă

Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 175

Fig.A1.25. Dimensiunile culoarelor

176 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.26. Dimensiunile treptelor pentru călători

Anexa. 1. Amenajarea interioară a autovehiculelor 177

Fig.A1.27. Lăţimea scaunelor călătorilor

178 DINAMICA AUTOVEHICULELOR – Indrumar de proiectare

Fig.A1.28. Spaţiul între scaune şi înălţimea pernelor

Fig.A1.29. Spaţiul pentru călătorii aşezaţi