Capitolul 2.

Calculul termic al motorului

2.1 Metoda de calcul
Se utlizeaza metoda ciclului teoretic corectat, care este mai expeditiva, dar a carei
precizie depinde de alegerea copespunzatoare, din datele statistice, a unui numar relativ mare
de parametri.
In figura de mai jos se prezinta diagrama ciclului teoretic MAS.

Fig. 2.1 Diagrama indicata pentru MAS

Diagrama teoretica se ridica folosind cateva ipoteze simplificatoare:
Evacuarea fortata (b - g) si admisia (s - a) sunt procese izobare ce se
desfaosara la pg>p0(ps), respectiv pa<p0(ps);
Comprimarea (a - c) si destinderea (z - b) sunt procese politrope de exponent
constant, mc respectiv mc;
Arderea (c - z) se desfasoara izocor in PMI de la sfarsitul procesului de
comprimare;
Evacuarea libera (b b) se desfasoare izocor in PME de la sfarsitul cursei de
destindere;
Supapele se deschid si se inchid in punctele moarte ale mecanismului motor;
Se neglijeaza avansul la declanasrea scanteii electrice.
2.2 Evaluarea rapiditatii motorului
Se porneste de la alegerea puterii [Link] motoare cu aprindere prin scateie se
recomanda a fi in intervalul 10150 [kW/l].Valoarea maxima se intalneste la motoarele de
performanta.
Avand in vedere modelele analizate se adopta pentru motorul proiectat valoarea puterii
litrice de 40[kW/l].

Putere litrica

27

kW/l

Cunoscand puterea litrica (Pl), se poate determina cilindreea motorului cu ajutorul

formulei :
P
Vt e dm 3
(2.1)
Pl

Cilindree

3,00

Raporul =S / D se alege in functie de tipul motorului si de utilizarea acestuia. Pentru

motorul cerut prin tema de proiect parametrul variaza in intervalul 0,61,5. Se alege
=0,773.
raportul psi S/D

0,773

Se cunoaste faptul ce cilindreea totala a motorului se poate calcula cu formula:

Vt i V s i

D 2
4

S i

D 3
4

(2.2)

Din formula (2.2) se poate exprima alezajul:

D

4 Vs
(2.3)
i

Alezaj

101

mm

79

mm

Cunoastem faptul ca =S / D, deci:

Cursa

Cunoscand cursa pistonului si turatia motorului se poate calcula viteza media a

psitonului cu relatia:
w pm

S n
[m / s]
30

Viteza medie a pistonului

(2.4)
10,01

m/s

2.3 Calculul proceselor

2.3.1 Schimbul de gaze
a) Evacuarea
La calculul schimbului de gaze pe durata evacuarii trebuie alesi doi parametri, si anume:
1) Presiunea din timpul evacuarii fortate (pg)
Pentru MAS cu admisie normala, presiunea in timpul evacuarii fortate se
recomanda a fi in intervalul (1,031,1)p0, unde p0 reprezinta presiunea atmosferica
(p0=0,1 MPa).

Se alege pg= 1,1p0 = 0,11 [MPa]

Presiunea de evacuare

0,11

Mpa

2) Temperatura la sfarsitul evacuarii (Tg)

Pentru MAS, temperatura la sfarsitul evacuarii se recomanda a fi in intervalul
9001000 [K]. In cazul motorului ce se va proiecta s-a ales Tg= 900 [K].
Temperatura gaze arse

900

b) Admisia
In cazul motorului dat prin tema admisia se face normal. Pentru acest proces trebuie
calculati o serie de parametri:
1) Coeficientul de umplere (v) si presiunea la sfarsitul admisiei (pa)
Pentru calculul coeficientului de umplere se recurge la alegerea presiunii la sfarsitul
admisiei, apoi se calculeaza v cu formula:

p a (k 1) ( 1) p g

(2.5)
T0'
p 0 ( 1) k
T0
Unde, T0' T0 T
(2.6)
Pentru calcul se va tine cont de valorile coeficientilor: k=1.4 , p0=0,1 MPa ,T0=293,15K.
Valoarea presiunii de alimentare (pa) este data prin tema ca fiind 0,1 MPa. Valoarea lui T0 se
calculeaza cu relatia (2.6), unde T este diferenta dintre temperatura mediului ambiant si
temperatura de dupa suflanta.
Temperatura mediului ambiant se considera a fi 20 sau 293,15 K.
Temperatura ambianta

Temperatura dupa suflanta

293,15

350

Dupa efectuarea calculului cu ajutorul relatiei (2.5) rezulte valoarea coeficientului de

umplere:
etav=

0,85

2) Coeficientul de gaze arse reziduale ()

Acest coeficient se calculeaza cu relatia:

pa 1
1 T0

p 0 v 1 Tg

(2.7)
Se recomanda ca valorile coeficientului de gaze arse reziduale sa fie cuprinse intre
0,06...0,18 pentru MAS cu admisie normala. In urma calculului rezulta:
gama

0,043

3) Temperatura la sfarsitul admisiei

Se recomanda ca temperatura la sfarsitul admisiei sa fie in intervalul 320...370 [K].
Pentru a calcula temperatura la sfarsitul admisiei se utilizeaza relatia:
Ta

pa 1

T0
p0 v 1 1

(2.8)

Dupa efecturea calculului temperatura la sfarsitului admisiei are valoarea:

ta

350,00

2.3.2 Comprimarea
Pentru evalaurea procesului de comprimare se calculeaza parametrii corespunzatori
punctului c, si anume presiunea la sfarsitului comprimarii (ps) si temperatura la sfarsitul
comprimarii (Tc).
Primul pas in calculul celor doi parametri este alegerea exponentului politropic de
comprimare (mc).
Valoarea exponentului politropic de comprimare se poate alege din intervalul
1,28...1,37 pentru MAS.
In cazul motorului proiectat de adopta valoarea de 1,33.
Exponentul politropic de comprimare

1,33

Calculul presiunii de la sfarsitul comprimarii se relaizeaza cu ajutorul relatiei:

p c p a mc

(2.9)

Dupa finalizarea calculului se recomanda ca valoarea presinuii de la sfarsitul

comprimarii sa se situeze in intervalul 0,9...2,5 [MPa], in cazul unui MAS cu admisie
normala. In cazul motorului proiectat valaorea acestui parametru are valorea de 1,88 [MPa].
pc=

1,88

Pentru calculul temperaturii de la sfarsitul comprimarii se utilizeaza relatia:

Tc Ta mc 1

(2.10)

Temperatura de la sfarsitul comprimarii se recomanda a se situa in intervalul 600...800

[K] pentru MAS cu admisie normala.
La motorul proiectat acest parametru are valoarea de 731,5 K.
Tc

731,5

2.3.3 Arderea
1) Compozitia gazelor de ardere
c
0,857

h
0,133

o
0,01

Hi
43529

delta Hi
5346,123589

Hireal
38182,88

Coeficientul de utilizare a caldurii (z) trebuie sa fie cuprins in intervalul 0,8..0,95

pentru MAS cu admisie normala.
Pentru motorul proiectat coeficientul de utilizare a caldurii are valoarea de 95,615.
Csi

95,615

Cantitatea teoretica de aer se determina cu formula:

Ll

1 c h o

0,21 12 4 32

(2.11)

Aer teoretic

0,447

Cantitatea reala de aer se determina cu formula:

L Ll
Aer real

(2.12)
0,0006

kg/ciclu

Cantitatea de gaze de ardere se determina cu formulele:

c
NCO (2.13)
12
h
N H 2O
2
NCO 0,42 (1 ) Ltl (2.15)
NCO2

(2.14)

N N 2 0,79 L

(2.16)

Compusii rezultati in urma arderii combustibilului si participatiile acestora sunt:

Compusi
CO2
CO
H20
N2
O2

0,053
0,019
0,067
0,353
0,000

participatii
0,107
0,038
0,135
0,719
0,000

Cantitatea totala de gaze de ardere este:

Total

0,491

Coeficientul chimic de variatie molara se determian cu formula:

Nf

1
L
114

(2.17)
coef var molara

1,098

Coeficientul total de variatie molara se determina cu relatia:

N f Ng

c
1

N0 N g
De asemenea, trebuie respectata conditia:

(2.18)

1 c

(2.19)

coef total var

molara

1,094

2) Parametrii de stare de la sfarsitul arderii

Temperatura la sfarsitul arderii se determina cu formula:
Tz Tz1 (Tz 2 Tz1 )

U z U z1
U z 2 U z1

Tz

(2.20)
2892,16

Presiunea la sfarsitul arderii se determina cu formula:

pz pc

Tz
Tc
pz

(2.21)
7,44

Presiunea medie efectiva se calculeaza cu relatia :

pe m pi

(2.22)

Valoarea randamentului mecanic (m) pentru MAS se situeaza intre limitele 0.8...0.85.
Pentru motorul impus prin tema s-a adoptat valoarea:
randament mecanic

Presiunea medie efectiva va fi:

0,85

0,853

Presiunea medie efectiva

MPa

2.3.4 Destinderea
In cazul destinderii se calculeaza presiunea de la sfarsitul destinderii (pd) si
temperatura de la sfarsitul destinderii (Td). Realizarea acestor calcule se face dupa alegerea
exponentului politropic de destindere (md), parametru cu valori cuprinse intre 1,25...1,35
pentru MAS cu admisie normala. Pentru motorul dat s-a ales valoarea:
Exponentul politropic de destindere

1,3

Presiunea, respectiv temperatura de la sfarsitul destinderii se calculeaza cu relatiile:

pd pz

Td Tz

md

(2.23)

md 1

(2.24)

Se recomanda ca valorile presiunii de la sfarsitul destinderii sa se gaseasca in

intervalul 0,3...0,6 [MPa] iar valorile temperaturii de la sfarsitul destinderii sa fie in intervalul
1200...1700 [K].
Valorile obtinute prin calcul sunt:
Pd
Td

2.4 Trasarea diagramei ciclului

0,47
1824,83

Presiunea MPA
9
8
7

p [MPa]

6
5
4
3
2
1
0
0

100

200

300

400
Volumul [cm3]

500

600

700

2.5 Indicii tehnico-economici ai motorului

Parametri indicati
a) Randamentul indicat pentru MAS aspirat se afla in intervalul 0,28...0,34. Acest
parametru se determina cu formula:
pi 1 N 0T0

p0 v H t

t RM

(2.25)

RM=8315 [J / kmol K]
Randamente

indicat

0,36

b) Consumul specific indicat se determina cu relatia:

ci

3,6 10 6 g

i H i kWh

Consumuri

(2.26)
indicat

0,23

kg/kwh

Parametri efectivi
a) Randamentul efectiv ia valori intre 0,25...0,34 pentru MAS aspirat. Acest parametru se
calculeaza cu formula:

e i m

(2.27)

800

Randamentul

0,29

efectiv

b) Consumul specific efectiv de combustibil pentru MAS aspirat trebuie sa se afle in

intervalul 270...330 [g/kWh]. El se determina cu relatia:
ce

ci g

kWh

Consumul

(2.28)

efectiv

0,29

kg/kwh

c) Consumul orar de combustibil se determina cu formula:

C h 10 3 ce Pe kg
h
Consumul

(2.29)
orar

28,92

kg/h

d) Puterea litrica
Puterea litrica se determina cu formula:
PL

Pe kW
Vt dm 3

Putere litrica

(2.30)

26,33

KW/l

e) Puterea specifica
Puterea specifica se determina folosind relatia:
Ps

4 Pe
38,46
kW

4,28 2
i D 4 0,66
dm

(2.31)

f) Puterea pe cilindru
Puterea pe cilindru se calculeaza cu formula:

Pcil

Pe 38,46
kW

9,615

i
4
cil

(2.32)

2.6 Bilantul energetic al motorului

Bilantul energetic al motorului se face pentru arderea unui kilogram de combustibil.
Caldura disponibila se compune din caldura transformata in lucru mecanic efectiv, caldura
pierduta prin sistemul de racire, caldura pierduta prin gazele de ardere, caldura pierduta prin
ardere incompleta, si caldura reziduala.
kJ
Q Qe Qr Q g Qin Qrez

kgcomb

(2.33)

Qtotal
43529,00

100,00%

Caldura transformata in lucru mecanic efectiv:

kJ
Qe e Q

kgcomb

(2.34)

Q efectiv
12448,29

28,60%

Caldura pierduta prin sistemul de racire:

Qr

Qr ' kJ
C h kg

(2.35)

Qr ' 0,3927 i D 1, 73 S 0,575 n 0, 71

1 1,5 kJ
( 1) 0, 286 h

(2.36)

Q racire
4859,85

11,16%

Caldura pierduta prin gazele de ardere:

Qg N f I Tev

g .a.

I Tg0.a. N 0 I Taer
I Taer
'
0
0

(2.37)
Unde:

p
Tev Tb 0
pb
(2.38)

md 1
md

I Tgev.a. n j I Tjev
j

(2.39)

I Tg0.a. n j I Tj0

(2.40)

Iar j CO2 , CO, H 2 O, N 2 pentru MAS.

I Taer
I Taer

'
0
0

T aer
aer
I 400 K I 300
K
100

(2.41)

Q evacuare
17762,66

40,81%

Tev
1362
Itev
45919,19
It0
9759,83
It0'aer
9747,585
It0aer
9930,81

Caldura pierduta prin ardere incompleta:

kJ
Oin H 1195381 Lt

kgcomb

(2.42)

Q incomplet
5346,12

12,28%

Caldura reziduala:
kJ
Qrez Q Qe Qr Q g Qin

kqcomb
(2.43)
Q rest
3112,07

7,15%

In general trebuie respectate urmatoarele procentaje:

q
MAS %

qe
18-28

qr
12-20

qg
30-55

qin
0-45

qrez
3-8

CAPITOLUL II
Calculul dinamic

3.1

Alegerea tipului de mecanism biela-manivela

Mecanismul biela-manivela cu piston portant,de tip normal este solutia prezenta la

dispunerea cilindrilor in linie sau in V normal cu biele alaturate.
Se alege mecanismul de tip axat care este cel mai simplu si la care seria Fourier a
fortelor de inertie a maselor cu miscare de translatie aferente echipajului mobil al unui
cilindru ( ) nu contine armonicile de ordin impar, p > 1 (p=3,5,7..).
3.2

Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor

Mecanismul cu biele lungi (

) conduce la o reducere a valorii maxime a fortei

normale N,care aplica pistonul portant pe cilindru,motiv pentru care se utilizeaza in general la
MAC. Astfel se recomanda

pentru MAS.

In cazul motorului ce se va proiecta,s-a ales

Raportul r/lb

0,25

(52)

(53)

unde R-raza manivelei [mm] , L-lungimea bielei [mm], S-cursa pistonului.

Din relatiile (52) si (53) rezulta raza manivelei
bielei

3.3

si lungimea

Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului motor

Se realizeaza prin dimensionarea acestora calculul aproximativ al volumelor si

alegerea materialelor pentru cunoasterea [Link] obtinute se compara cu datele
statistice.
Pornind de la expresia densitatii aparente a pistonului:

(54)
unde D alezajul cilindrului [mm] ,
- masa pistonului [kg] si prin alegerea valorii acesteia
conform intervalului 0,5...0,8 pentru MAS cu injectie directa.
Pentru calculul masei pistonului s-a ales ca densitatea aparenta a pistonului sa aiba
valoarea
].
Masa pistonului se poate exprima astfel:
(55)
unde

si D=101 [mm].
Din relatia (55) rezulta valoarea masei pistonului

unde a fost ales anterior. Pentru valoarea alezajului de D=101 [mm],masa pistonului are
valoarea
.
Se poate exprima si masa grupului piston conform relatiei:
(

(56)

Masa grupului piston s-a obtinut inmultind masa pistonului cu un coeficient avand
valoarea de 1,4 ,rezultatul obtinut inmultinandu-se la randul lui cu masa grupului piston.
Din relatia (56) valoarea masa grupului piston este
masa grup piston

1,0094

Kg

Din date statistice se poate calcula masa bielei,

,cunoscand masa raportata a
acesteia
pentru MAS,conform expresiei:
(57)
unde D-alezajul cilindrului [mm].
Masa raportata a bielei s-a considerat egala cu

Din calcul a rezultat valoarea masei bielei

masa biela

Masa in miscare de translatie,

1,201

Kg

, are expresia:
(58)

Masa in miscare de translatie va avea valoarea

Pentru verificare se poate determina masa in translatie raportata,conform relatiei:

(59)
Din aceasta relatie rezulta masa in translatie raportata:

3.4
Calculul fortelor si a momentului care actioneaza asupra echipamentului mobil al
unui cilindru
Pe baza diagramei indicate a ciclului teoretic corectat in coordonatele p-V se
determina cu ajutorul unei constructii grafice, bazata pe expresia aproximativa a deplasarii
pistonului, variatia presiunii p a gazelor din cilindru in functie de unghiul de rotatie al
arborelui cotit din
in
pe toata durata ciclului.
Calculul fortelor si momentului motor indicat al unui cilindru se face tabelar. Fortele
din mecanismul biela-manivela ce se cer a fi determinate sunt prezentate mai jos:
D = alezajul cilindrului [mm]
forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie
(60)
unde

masa aflata in miscare de translatie [kg] ,

(

acceleratia pistonului [

].

(61)

pentru mecanismul biela-manivela axat.

raza manivelei

(62)

viteza unghiulara a manivelei

, ales anterior (

transformat in radiani)

forta in lungul bielei

(63)
(64)
(65)

Unde este deplasarea bielei,oblicitatea ei masurata ca valoarea unghiulara intre axa

cilindrului si axa bielei. Pentru mecanismul biela-manivela axat aceasta are expresia:
(

)-

[rad]

forta normala
(

- forta in lungul manivelei

(66)
(67)
(68)

- forta tangentiala
- momentul motor ,

(69)
.

(70)

Aceste valori se vor centraliza intr-un tabel. Se mai determina:

forta de inertie a partii din biela in miscare de rotatie (necesara la constructia
diagramei polare a fusului maneton).
(71)
masa capului de biela.

unde

(72)

Dupa realizarea tabelului se verifica puterea motorului:

(73)
(74)
Se va calcula eroarea dupa relatia:
(75)
unde

puterea primita prin tema de proiect [kW].

TABEL FORTE
Cu ajutorul datelor din tabel se pot construi urmatoarele grafice:

Forte
70000
60000
50000
40000

Forta [N]

30000
20000
10000
0
0

90

180

270

360

450

540

630

720

-10000
-20000
-30000
Alfa [oRAC]
Forta de presiune (N)

Forta de inertie (N)

50000

5000

40000

4000

30000

3000

20000

2000

10000

1000

0
0

90

180

270

360

450

540

630

720

-10000

-1000

-20000

-2000

-30000

-3000
Alfa

[oRAC]
K (N)

N {N]

K [N]

Forte

50000

1000

40000

800

30000

600

20000

400

10000

200

0
0

90

180

270

360

450

540

630

720

-10000

-200

-20000

-400

-30000

-600
alfa [oRAC]
Z(N)

3.5

T(N)

Calculul momentului motor rezultant

Aprinderile fiind uniform repartizate in perioada functionala a motorului,momentele
aferente celor i cilindri sunt decalate unghiular cu valoarea:
care este si perioada
Momentul motor rezultant :

Cilindri
Moment

1
m1

2
m2

0,00

0,00

310,0431708

10

-158,88

-158,88

292,2196156

20

-305,91

-305,91

251,17957216

30

-396,28

-396,28

196,4498663

40
50
60
70
80
90
100
110

-415,75
-365,01
-258,47
-119,71
24,69
151,33
244,34
296,95

-415,75
-365,01
-258,47
-119,71
24,69
151,33
244,34
295,95

134,9619665
70,98794235
6,457575185
-58,11521416
-122,458121
-185,1638591
-242,6997901
-288,8974469

Alfa

(76)

(77)

3
m3
319,6111937
313,1499607
274,9462508
198,5862703
89,71618179
36,82070686
158,1839215
247,7682045
282,2894542
251,308382
168,2426528
74,19874261

4
m4
-3,66182E13

5
m5

6
m6

Rez
Mrez

431,4145

-314,823

110,02

259,3115719

388,6053

-307,993

160,11

371,5045469

323,8558

-264,059

101,62

325,3073037

248,6606

-179,274

-3,73

241,4632902
195,3155473
205,5354659
259,2584286
331,8615203
398,9385439
442,8104084
454,8981597

169,0301
88,42273
8,028722
-58,8421
-123,847
-186,91
-244,27
-289,498

-58,5741
83,96943
226,2196
341,8028
405,9909
402,0825
356,3809
190,1751

-18,59
110,50
345,96
612,16
798,53
831,59
694,80
437,82

M [Nm]

Z, T[N]

Forte si momente

120

310,59

310,59

-315,3990494

5,770534467

434,9852414

-313,898

17,97797
140,02
42259,71

TOTAL

Momentul motor rezultant mediu se determina analitic:

(78)

Momentul motor rezultant mediu va avea valoarea :

Moment mediu
58,69
9,782341

Se poate verifica inca o data puterea motorului:

[kW] [Nm] [

Eroarea maxim admisibila este de 5%.

Mrez
900
800
700
600
Mrez [Nm]

500
M

400
300
200
100
0
0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

-100
Alfa [oRAC]

3.6

Diagrama polara a fusului maneton TAI LA 120

Diagrama polara a fusului maneton serveste la verificarea sumara la presiune maxima

si incalzire a fusului si la incovoiere. Diagrama reprezinta variatia ca marime si directie a
fortei
aplicata de biela pe suprafata fusului maneton:

(79)
Valorile fortei
conform relatiei :

vor fi tabelate,calculate din

in

unghi rotatie arbore cotit,

(80)

Astfel se poate stabili valoarea maxima, notata

, determinata analitic prin expresia:

, respectiv valoarea medie,

(81)

Dupa calcularea tabelului ce va urma se vor obtine valoarea maxima si media a fortei
.

Alfa
0
10
20

Z(N)
-21029,01
-20055,11
-17331,15

T(N)
0,00
-4441,47
-8046,71

M(Nm)
0,00
-175,45
-317,85

R(N)
26745,32
25885,35
24157,03

30

-13401,65

-10165,31

-401,53

21414,46

40

-9025,26

-10473,35

-413,70

17863,86

50

-4994,87

-9026,21

-356,54

13801,84

60

-1960,00

-6217,81

-245,60

9670,30

70

-299,05

-2660,69

-105,10

6331,55

80

-72,44

974,18

38,48

5604,08

90

-1061,11

4109,66

162,33

7696,48

100

-2868,00

6365,86

251,45

10471,48

110

-5043,30

7594,48

299,98

12950,22

120

-7193,45

7849,19

310,04

14878,62

130

-9047,59

7315,89

288,98

16235,63

140

-10474,99

6232,62

246,19

17097,76

150

-11462,99

4823,13

190,51

17583,72

160

-12073,07

3256,42

128,63

17819,46

170

-12391,79

1634,03

64,54

17912,79

180

-12489,21

0,00

0,00

17935,53

190

-12396,68

-1634,67

-64,57

17917,71

200

-12092,50

-3261,66

-128,84

17839,51

210

-11506,18

-4841,30

-191,23

17630,23

220

-10550,09

-6277,31

-247,95

17183,99

230

-9160,53

-7407,21

-292,58

16377,63

240

-7345,84

-8015,47

-316,61

15095,92

250

-5229,10

-7874,27

-311,03

13265,31

260

-3068,19

-6810,21

-269,00

10903,01

270

-1235,37

-4784,56

-188,99

8218,08

280

-145,97

-1962,89

-77,53

5926,76

290

-141,19

1256,16

49,62

5726,96

300

-1348,76

4278,74

169,01

8029,98

310

-3558,49

6430,54

254,01

11065,19

320

-6155,21

7142,80

282,14

13624,06

330

-8172,68

6199,08

244,86

14963,47

340

-8641,96

4012,39

158,49

14648,51

350

-7545,41

1671,13

66,01

13098,76

360

37833,93

0,00

0,00

32387,61

370

32020,08

7091,71

280,12

27503,78

380

20286,50

9418,86

372,04

17576,86

390

10575,03

8021,29

316,84

9520,76

400

5115,43

5936,19

234,48

5945,40

410

2715,68

4907,49

193,85

5616,03

420

1670,40

5299,09

209,31

6506,76

430

757,19

6736,77

266,10

8208,04

440

-638,54

8586,74

339,18

10524,14

450

-2644,64

10242,65

404,58

13052,79

460

-5081,40

11278,79

445,51

15428,67

470

-7637,52

11501,02

454,29

17420,11

480

-10009,44

10921,89

431,41

18925,32

490

-11985,62

9691,58

382,82

19944,90

500

-13474,67

8017,43

316,69

20549,51

510

-14489,86

6096,70

240,82

20847,56

520

-15109,40

4075,40

160,98

20955,81

530

-15430,13

2034,67

80,37

20975,36

540

-15527,64

0,00

0,00

20973,96

550

-12550,81

-1654,99

-65,37

18073,05

560

-12228,35

-3298,30

-130,28

17979,78

570

-11611,86

-4885,77

-192,99

17744,06

580

-10614,51

-6315,63

-249,47

17257,96

590

-9174,54

-7418,54

-293,03

16395,25

600

-7304,34

-7970,20

-314,82

15036,73

610

-5134,49

-7731,81

-305,41

13104,75

620

-2935,91

-6516,60

-257,41

10617,33

630

-1102,48

-4269,90

-168,66

7817,85

640

-84,70

-1139,05

-44,99

5647,08

650

-280,64

2496,87

98,63

6247,59

660

-1910,66

6061,28

239,42

9532,27

670

-4915,83

8883,36

350,89

13648,74

680

-8919,28

10350,37

408,84

17705,94

690

-13272,97

10067,71

397,67

21254,89

700

-17185,28

7978,99

315,17

23996,94

710

-19898,51

4407,06

174,08

25725,13

720

-20868,77

0,00

0,00

26315,08

Cu ajutorul datelor din tabel se realizeaza urmatoarele grafice:

Diagrama polara
20000
10000
0
-50000

-40000

-30000

-20000

-10000

Z[N]

-10000
-20000
-30000
-40000
-50000
T [N]

10000

20000

30000

40000

50000

35000
30000
25000
20000
Linear (RM)
15000

RM

10000
5000
0
1

3.7

11

21

31

41

51

61

71

Diagrama de uzura a fusului maneton

Diagrama de uzura a fusului maneton reprezinta exagerat forma fusului in sectiune

transversala la un anumit grad de uzura si serveste la stabilirea pozitiei optime a orificiului de
ulei (in zona de uzura minima).
Se considera uzura direct proportionala cu valoarea
considerata uniform distribuita
pe un arc din periferia fusului de
(
fata de punctul de aplicatie al
).

Diagrama de uzura
2.00E+06
1.80E+06
1.60E+06

Suma fortelor

1.40E+06
1.20E+06
1.00E+06
8.00E+05
6.00E+05
4.00E+05
2.00E+05
0.00E+00
0

50

100

150

200
unghi

250
t

300

350

400

Diagrama de uzura coordonate polare

2000000
1500000
1000000
500000
0
-2000000

-1500000

-1000000

-500000

0
-500000

-1000000
-1500000
-2000000

500000

1000000

1500000

2000000

CAPITOLUL IV
Dimensionarea mecanismului motor
4.1

Calculul si constructia segementilor de compresie

In ceea ce priveste numarul de segmenti la motorul de tip MAS ce se va proiecta,se

vor utiliza 2 segmenti de compresie si 1 segment de ungere.
4.1.1 Alegerea materialului pentru segmenti

11

Marca standard

Rezistenta la rupere

IKA

500

Modul de elasticitate
E [MPa]
(10..13)

Coeficient dilatare
(11,6..13,2)

S-a ales ca material de constructie a segmentilor IKA, cu modulul de elasticitate

.

4.1.2 Calculul segmentului de compresie

[Link] Stabilirea dimensiunilor sectiunii
a. Grosimea radiala a
Pentru valoarea alezajului cuprinsa in intervalul (90...108) [mm] se va alege grosimea
radiala in intervalul (3,8,..
) [mm]. Deoarece alezajul cilindrului are 101 mm, s-a ales
valoarea grosimii radiale a = 4.
a

mm

b. Inaltimea h
Pentru aceeasi valoare a alezajului, se impune ca inaltimea segmentului cu sectiune
dreptunghiulara sa aibe valoarea
.
h

2,5

Mm

Fig 4.1 Segmentul cu sectiune triunghiulara

c. Inaltimea muchiilor tesite
Pentru a evita raclarea excesiva a uleiului de pe peretele cilindrului,muchiile
segmentului cu sectiune dreptunghiulara vor fi tesite la
. Pentru aceeasi valoare a
alezajului,inaltimea tesiturilor se impune a fi
.
h1

0,3

mm

Procedeul de tesire se efectueaza si in partea segmentului care se introduce in canalul

portsegment al pistonului, de data aceasta cu inaltimea tesiturii
avand aceeasi valoare cu
, de 0,3 mm.
h2

0,3

mm

Dupa alegerea acestor parametri, se vor verifica solicitarile la care sunt supusi
segmentii. Pentru aceasta verificare, se va incepe prin alegerea fortei
Pentru diametrul
alezajului intre 90...108 mm forta se alege in intervalul (20,4...23,3) N. Se va alege valoare
.
Pentru verificarea solicitarilor la care este supus segmentul, s-a optat pentru varianta
a de distributie a presiunii elastice pe suprafata laterala a segmentului.
In continuare, se calculeaza efortul unitar la montaj, . Acesta nu trebuie sa
depaseasca rezistenta admisibila. Valoarea rezistentei admisibile se alege din intervalul
(200...300) MPa. S-a optat pentru valoarea de 250 MPa.
sigma admisibil

250

Mpa

Efortul unitar la montaj se va calcula cu relatia:

(

) ]

(82)

La procedeul de montaj Ghintburg m=0,5.

Pentru a calcula

se utilizeaza relatia :

[MPa]

(83)

Rezulta valoarea pentru presiunea medie elastica:

pe

0,16

Mpa

Se utilizeaza relatia (82) pentru calculul efortului unitar la montaj:

Sigma M

115.26

Mpa

In final se va calcula efortul unitar

[ (

cu relatia:

(84)

Se va folosi valoarea lui K de 1,742 corespunzatoare tipului de segment cu sectiune

dreptunghiulara. Din calcul rezulta valoarea pentru efortul unitar in timpul functionarii:
Sigma F

240.08

[Link]

Mpa

Rostul de dilatare

a. in stare libera
Valoarea rostului in stare libera se calculeaza cu relatia:
(

s0

13.52

mm

b. in functionare
Pentru MAS, rostul de dilatare in functionare ia valori in intervalul
(0,0023...0,0040)D.
Pentru calculul acestei valori se va inmulti valoarea alezajului cu o valoare
intermediara din intervalul (0,0023...0,0040), in cazul segmentilor proiectati S=0,0025.
sf

0,25

mm

c. la montaj
Calculul rostului de dilatare la montaj se va efectua cu ajutorul relatiei:

(85)

)
(

unde

sm

(86)

- Ts se alege din intervalul (500..545)K. S-a ales Ts = 500K.

-

este situat in intervalul (11..12)

se alege din intevalul (350..380)K. Se alege

0,71

. S-a ales

mm

4.2 Calculul si constructia boltului

4.2.1 Alegerea materialului pentru constructia boltului

In functie de solicitarile la care este supus boltul si in functie de tensiunea de rupere, se
recomanda sa se aleaga un otel aliat. Caracteristicile mecanice al materialul se vor adopta din
STAS 791-80.
Pentru modelul proiectat, boltul se va fabrica din 40Cr10 calit CIF.
Material
Nume

40 Cr
10

sigma rupere

750

4.2.2. Predimensionarea boltului

La predimensionarea boltului, se vor extrage urmatoarele rapoarte:
- Raportul diametru exterior / alezaj (d/D);
- Raportul diametru interior / diametrul exterior ( = di/d);
- Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D);
- Raportul lungime bolt / alezaj (L/D).
De asemenea, se va mai alege jocul boltului in umerii pistonului (j) si presiunile
admisibile in piciorul bielei (pb) si in umerii pistonului (pa).
Pentru motoarele de tip MAS, boltul este fix, fiind montat cu joc fata de biela.
La motorul ce se va proiecta, solicitarile sunt relativ mari si, pentru siguranta, se vor
alege valori din zona superioara a intervalelor recomandate pentru parametri alesi, sau chiar
vor depasi aceste intervale.
a) Raportul diametru exterior / alezaj (d/D)
Pentru MAS, valorile recomandate se situeaza in intervalul 0,24...0,28. S-a ales
valoarea de 0,31 pentru acest parametru. Chiar daca depaseste intervalul, este valoarea
minima pentru care se verifica rezistenta la solicitarile boltului.

Cunoastem ca alezajul are valoarea de 101 [mm], deci diametrul exterior are valoarea
de:
d

27

mm

b) Raportul diametru interior / diametrul exterior ( = di/d)

La MAS, acest parametru are valori cuprinse in intervalvul 0,64...0,72. S-a optat
pentru valoarea de 0,6 , din aceleasi considerente de rezistenta.

0,62

Va rezulta diametru interior al boltului:

di

17

mm

c) Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D)

In cazul acestu raport, se va tine cont de tipul montajului boltului pe biela si pe umerii
pistonului. Pentru MAS, boltul este fix, iar valoarea acestui raport se recomanda a fi in
intervalul 0,26...0.30. S-a ales valoarea de 0,4.
raport

0,4

Astfel, se obtine valoare lungimii de sprijin in piciorul bielei:

b

41

mm

d) Raportul lungime bolt / alezaj (L/D)

In cazul boltului fix, pentru MAS, se recomanda valori intre 0,88...0.93. Pentru a
obtine o lungime potrivita se alege valoarea maxima a intervalului drept valoarea raportului.
Raport

0,93

Se obtine o lungimea totala a boltului:

l

94

mm

e) Jocul boltului (j)

Valoarea acestu joc se alege in intervalul 1...2 [mm], influentand limita maxima a
deplasarii in urma solicitarii la incovoiere a blotului. Solicitarile, fiind destul de mari, exista
posibilitatea unei incovoieri apreciabile, si de aceea s-a considerat valoarea acestui joc de 1
mm.
j

mm

f) Presiunea admisibila in piciorul bielei

Pentru cazul unui MAS, pistonele fiind din aliaj usor, valoarea presiunii admisibile se
stiueaza in intervalul 25...50 MPa.
pbmax

50

MPa

g) Presiunea admisibila in umerii pistonului

In cazul pistoanelor din aliaj usor, se recomanda ca presiunea admisibila sa se
incadreze in intervalul 20...50 MPa.
pamax

50

MPa

4.2.3 Verificarea presiunii in piciorul bielei (pb) si in umerii pistonului (pa)

Forta de calcul are formula:

D 2
4

pm ax m ps R 2 1

(4.6)

Unde:
mps masa totala a pistonului si a segmentilor
m ps mgp mb

(4.7)

mb mgp m piston

(4.8)

Pentru D = 101 [mm], pmax= 7,44 [MPa], mps= 0,721[kg], si R=39,5 [mm], rezulta
valoarea fortei:
F=

53946,76

Se definesc:
- a lungimea de sprijin in umerii pistonului
l b
a
2
a

26,5

(4.9)

mm

b lungimea de sprijin in piciorul bielei

b B2j

(4.10)

Din tabel se va alege b si se va calcula B.

B

43

mm

Din calcul rezulta ca B = 43 [mm].

Forta se considera distribuita uniform in lungul si in jurul suprafetelor de sprijin pe
jumatate din circumferinta:
F
(4.11)
pa
pa , admisibil
2ad
F
(4.12)
pb
pb, admisibil
bd

pa=
pb=

39,18
48,73

MPa
MPa

Pentru aceste valori ale presiunilor pa si pb, se calculeaza coeficientii presiunilor de

contact in umerii pistonului respectiv in piciorul bielei:
Umeri piston 1,28
Piciorul bielei 1,03

4.2.4 Verficarea de rezistenta a boltului

La boltul fix se considera ca ciclul de incarcare este alterant simetric. Coeficentul de
siguranta la oboseala trebuie sa apartina intervalului (1...2,2) si este dat de relatia:
1
(4.13)
c
c , admisibil

m ax

 = 1 coeficient efectiv de concentrare

= 1,5...2,5 coeficient de calitate a suprafetei, pentru bolt cementat si lustruit
Pentru s-a ales valoarea de 2.
factor dimensional. Din figura de mai jos, pentru bolt din otel aliat fara
concentratori (curba 2), va rezulta = 0,84.

Fig. 4.4 Diagrama de alegere a factorului dimensional

max efort unitar maxim
Pentru 500<r <700 [MPa] vom avea:
1 r 0,5MPa

(4.14)

Pentru materialul ales:

Rezulta ca:

Sigmar

750

MPa

Sigma-1

375

MPa

Dupa efectuarea calculului, rezulta valoarea coeficientului de siguranta la oboseala:

Coeficient oboseala
1,95

a) Verificarea la incovoiere se face static ca si la oboseala iar sarcina se considera

distribuita liniar in lungul boltului, in umeri si uniform in piciorul bielei.

i , m ax

F 3l 4a 1,5b
i , admisibil
1,2d 3 1 4

(4.15)

De aceasta verificare s-a tinut cont in cadrul verificarii la oboseala, rezultand un

coeficient satisfacator, astfel boltul va rezista la incovoiere.
b) Verificarea la forfecare forta taietoare maxima se realizeaza in zona jocului
dintre piciorul bielei si umerii pistonului, iar efortul unitar maxim la periferia
boltului in plan normal la axa pistonului.
Dupa formula lui Juravski:

0.85F 1 2
admisibil
d 2 1 2
Pentru materialul ales pentru constructia boltului s-a considerat ca:

max

tauad

Efectuand calculul, rezulta:

160

MPa

(4.16)

max

147,9

MPa

S-a calculat, de asemenea,

coeficientul de siguranta la forfecare avand urmatoarea

relatie:
c forfecare

admisibil
m ax

(4.17)

Coeficient forfecare
1,08

c) Verificarea la ovalizare sarcina se considera sinusoidal distribuita pe jumatate

din periferia boltului in plan transversal.
Efortul maxim se realizeaza in fibra interioara la =0, ca in figura de mai jos:

Fig. 4.5 Distributia sarcinii pe bolt

max
Unde:

1 21 1
F k
0,19

1 2 1
l d

k 1,5 1,5 0,4

(4.19)

di
d
Trebuie respectata conditia:

Pentru
`

rezulta:

(4.18)

(4.20)

max admisibil 1

(4.21)

k=

1,340
max=

323,5

MPa

Se observa ca valoarea lui max este mai mica decat valoarea tensiunii admisibile
pentru un ciclu alternant simetric, astfel boltul prezinta o ovalizare in limitele admisibile.

Sigma-1

375

MPa

4.2.5 Verificarea deformatiei

Deformatia maxima de ovalizare se produce in plan normal la axa pistonului.
0,09 F k 1 x '

E l
2
1 x
'
Unde 0,001 ... 0,005 d
3

(4.22)
(4.23)

Jocul de montaj este :

' d b Tb Tp p Tp T0
1 p Tp T0

(4.24)

Unde:
-

b = (10,5...12)10-6 este coeficientul de dilatare al boltului;

p este coeficientul de dilatare al materialului pistonului;
Tb temperatura boltului care are valoarea de 425[K];
Tp temperatura umerilor pistonului care ia valori intre 425...475 [K];
T0 = 300 [K].

Daca boltul e flotant sau fix in piciorul bielei, deformatia f nu trebuie sa depaseasca
jocul diametral din umerii pistonului pentru a se evita griparea.
Cand pistonul este fabricat din material usor se obtine adesea < 0 deoarece Tp > Tb si
b < p . Rezulta, deci, necesitatea asigurarii strangerii la rece. Astfel jocul de montaj trebuie sa
asiguro o crestere a diametrului orificiilor din umeri cel putin egala cu strangerea in modul,
adica:
d p Tpm T0
(4.24)

Tpm T0

(4.25)
p

Se recomanda ca Tpm sa ia valori in intervalul 355...395[K].

Daca montajul se face racind boltul, temperatura acestuia trebuie sa respecte conditia:

(4.26)
Tb T0
d p
Din calcule, rezulta:
k=
fb

1,340
25,816

zecimi

admisibil
27

coeficient
1,05

4.3 Calculul si constructia pistonului

4.3.1 Stabilirea dimensiunilor
Pentru motorul de tip MAS de proiectat s-au ales urmatoarele date din intervalele
recomandate:
L/D = 0,8...1,1

1,1

111

mm

0,7

71

mm

Hc/D = 0,5...0,7
Hc

Lm/D = 0,5...0,8
Lm

0,8

0,1

H1

0,1

H[mm] = 1,5...2,5

H2

0,042

10

mm

mm

2,5

mm

mm

m = (0,02...0,04)D

Gmanta

mm

s = (0,05...0,08)D

dumeri

10

H1/D = 0,06...0,12
H2/D = 0,035...0,045

mm

/D = 0,08...0,10

81

mm

51

mm

du = (1,3...1,6)d
1,6

4.3.2 Calculul pistonului

[Link]. Calculul capului pistonului
Dc

D 1 c Tcil T0 'c
1 p Tp T0

(4.30)

a) Diametrul capului pistonului

Dcap

99,68

mm

c - coeficientul de dilatare al materialului cilindrului

Coef dilatare

0,000021

"-"

1,10E-05

c - coeficientul de dilatare al materialului pistonului

Tcil - temperatura cilindrului = 386...395 [K] racire cu lichid
Tcil

353

c jocul la cald in fucntionare = (0,002...0,004)D

delta

0,0003

0,0303

Tp = Tcp = 525...625 [K] aliaj usor

Tpiston

540

b) Verificarea la rezistenta
Se face static la solicitari termo-mecanice, considerand capul ca fiind o placa plana de
grosime constanta si diametru exterior D, incastrata pe contur in regiunea port-segmanti.

Di D 2 A 2 s

(4.31)

Di
77

mm

1
Solicitari mecanice capul pistonului se considera incastrat solicitat cu o
sarcina uniform distribuita egala cu presiunea maxima a gazelor
Eforturile unitare iau valorile extreme la margine:
- Pe directie radiala:
3 pmax Di2
rm ax
adm 70 ... 170 MPa
(4.32)
16 2

Tip
radial

Pozitie
centru
margine

Mecanic
67,00
100,75

Termic
-88,45
-46,45

Suma
-21,45
54,30

Coeficienti
de
siguranta
3,73
1,47

mar

Pe directie tangentiala:
rmar

mar

t marr
2

(4.33)

adm

(4.34)

Sau

rc tc 31 pmax

Tip

Mecanic

Pozitie

tangential

Di2
adm
32

centru
margine

(4.35)

Termic

67,00
33,25

Suma
-88,45
37,55

Coeficienti
de
siguranta

-21,45
70,80

3,73
1,13

[Link] Calcului regiunii port segmenti

Se verifica static la comprimare sub actiunea fortei maxime de presiune a
gazelor, Fc, si la intindere sub actiunea fortei maxime de inertie a partii din piston de
masa corespunzatoare capului regiunii port-segmenti,Fi, situata deasupra sectiunii de
calcul:

D2

pm axN
4
Fi m p R 2 1 N

Fc

(4.36)
(4.37)

Sectiunea periculasa, de calcul, este cea slabita de canalizatia de evacuare a

uleiului raclat de segmentul de ungere.

Du2 Di2 u

Du Di
2

(4.38)

numarul gaurilor de ungere de diametru dsu = 2...3 mm

d_gaura
ungere

mm

n_gauri

10

Du D 2 A

(4.39)

D f Du 2 s

(4.40)

max

max

Fc
c adm

F
i iadm

(4.41)

(4.42)

omega
Fc
Fi

1078,41
-59584
5637

N
N

Eforturi
55,25
5,23

MPa
MPa

1,45
15,30

[Link] Calculul mantalei

a) Diametrul mantalei

Dm

D 1 c Tcil T0 'm
1 m Tm T0

Tm temperatura mantalei = 373...413 [K]

m = p coeficientul de dilatare al materialului pistonului
m- jocul la cald in functionare = (0,0003...0,0013)D
m = D-Dm = 0,2...0,7

(4.43)

(4.44)

Dmanta

100,82 mm

b) Verificarea presiunii maxime pe manta

pm m ax

N m ax
0,8 N
mm 2
D Lm Aev

Mantaua
pmax=
0,40

MPa

(4.45)

Coef. Sig
2,01

[Link] Calculul umerilor pistonului

Se verifica sumar, static la forfecare sub actiunea fortei maxime de presiune a gazelor:

max

D 2 pmax
adm 40MPa
2 du2 d

(4.46)

Umerii pistonului
Coef. Sig
tau=

23,58

MPa

1,27