Termotehnică si maşini termice 305

10. Turbina cu gaze

Turbina cu gaze face parte din rândul motoarelor cu ardere internă, deoarece
produce putere mecanică prin transformarea parţială a căldurii obţinute din arderea
combustibilului, în lucru mecanic, pe baza unui ciclu termodinamic, iar agentul
termodinamic este alcătuit din gazele de ardere.
Raportul dintre puterea dezvoltată de turbina cu gaze şi greutate este foarte mic,
lucru care face ca aceste maşini să fie puternice şi uşoare. Această caracteristică le-a
făcut să fie utilizate pentru propulsie în aviaţie, în domeniul naval şi feroviar, dar şi
pentru producerea energiei electrice. Gama de puteri în care se construiesc turbine cu
gaze este foarte largă: 100kW…100MW.

Fig.10.1

În figura 10.1 este prezentată o turbină cu gaze utilizată ca sistem de propulsie în

aviaţie. Acest tip de motor se numeşte turboventilator. Este un motor puternic şi
economic, iar la ora actuală este utilizat pe avioanele de transport pasageri şi marfă.
Forţa de propulsie este formată din două componente: jetul de aer creat de ventilator şi
jetul de gaze arse care ies din turbină. Pentru a obţine un randament ridicat, se utilizează
un compresor cu multe trepte (~14..16 trepte), structurat în două părţi: partea de joasă
presiune şi partea de înaltă presiune. Pentru a mări fiabilitatea motorului, combustibilul
este ars în mai multe camere de ardere, plasate uniform în jurul axului.
306 Turbine cu gaze

Pentru a asigura stabilitatea frontului de flacără, numai o parte din aerul

comprimat pătrunde în camera de ardere, astfel încât excesul de aer în acest loc este
~1,3. Restul aerului comprimat trece prin exteriorul camerelor de ardere, pentru a răci
pereţii acestora, apoi cele două curente de aer sunt amestecate în faţa turbinei, pentru a
diminua temperatura gazelor la intrarea în turbină până în jurul valorii de 1000C,
protejând astfel paletele turbinei. Cu toate acestea, pentru a rezista solicitărilor termice,
paletele turbinei sunt răcite cu aer prelevat din partea de înaltă presiune a
compresorului. Acesta circulă prin interiorul paletei, de la ax spre exterior.

Fig. 10.2

În figura 10.2 este prezentată turbina cu gaze Proteus, utilizată pentru acţionări
industriale. Se observă că turbina este alcătuită din două părţi. Prima parte este utilizată
pentru antrenarea compresorului, cea de-a doua este folosită pentru antrenarea diferiţilor
utilizatori de energie mecanică (generatoare electrice, compresoare axiale sau radiale,
etc.). Energia utilă se obţine în turbina a II-a, în care se destind gazele arse formate în
camerele de ardere şi utilizate parţial în prima turbină. De multe ori, aceste tipuri de
turbine cu gaze se mai numesc generatoare de gaze, deoarece compresorul, camerele de
ardere si prima turbină sunt folosite pentru a produce gazele necesare turbinei a II-a, ce
produce puterea utilă.

10.1 Ciclul Brayton

Schema unei turbine cu gaze este prezentată în figura 10.3, iar ciclul
termodinamic al acestei maşini este prezentat în diagrama PV (fig. 10.4) şi în diagrama
Ts (fig. 10.5).
Aerul atmosferic este comprimat de compresor, procesul 1-2 fiind considerat
adiabat, apoi este introdus în camera de ardere împreună cu combustibilul.
Termotehnică si maşini termice 307

Arderea se desfăşoară la presiune constantă, fiind reprezentată de procesul 2-3.

Căldura primită de agentul termodinamic în timpul arderii contribuie la creşterea
temperaturii şi a vitezei de deplasare a gazelor arse prin maşină.

Fig. 10.3

Destinderea gazelor arse se face în turbină, ea este simbolizată de procesul

adiabat 3-4, apoi acestea sunt evacuate în atmosferă.

Fig. 10.4
308 Turbine cu gaze

Practic, agentul termodinamic intră în instalaţia de turbină cu gaze prin

compresor (punctul 1 din diagrame) şi este evacuat sub formă de gaze de ardere
(punctul 4 din diagrame). Agentul termodinamic nu parcurge un ciclu complet, deci
turbina cu gaze funcţionează după un semiciclu. Pentru a putea analiza, din punct de
vedere termodinamic, funcţionarea acestei maşini se consideră o transformare izobară
fictivă între punctele 1-2, prin care agentul termodinamic se răceşte.
Analiza ciclului termodinamic se face în următoarele ipoteze:
- Agentul termodinamic este gaz perfect;
- Procesul de combustie este înlocuit cu un transfer izobar de căldură 2-3 de la
o sursă externă;
- Procesul de evacuare a gazelor este înlocuit cu un proces fictiv de răcire
izobară a agentului termic;
- Toate transformările ciclului sunt considerate reversibile.
Se definesc următoarele mărimi caracteristice ale ciclului:
- raportul de compresie;

- raportul temperaturilor extreme ale ciclului.

Fig. 10.5
Termotehnică si maşini termice 309

Ciclul turbinei cu gaze, reprezentat în coordonate PV (figura 10.4) şi în

coordonate Ts (fig. 10.5) se numeşte ciclul Brayton.
Primul principiu, aplicat acestui ciclu, ne permite determinarea lucrului mecanic
pe ciclu funcţie de căldurile intrate şi ieşite din ciclu; al doilea principiu permite
determinarea randamentului.

(10.1)

(10.2)

Exprimăm rapoartele temperaturilor din relaţia (10.2) funcţie de presiunile celor

două izobare din ecuaţiile adiabatelor 1-2 şi 3-4.

(10.3)

(10.4)

Din relaţiile de mai sus rezultă:

(10.5)

Deci, randamentul instalaţiei de turbină cu gaze are expresia:

(10.6)

Observăm că randamentul depinde numai de raportul de compresie şi nu depinde

de configuraţia temperaturilor pe ciclu.
O problemă importantă la aceste maşini o constituie puterea utilă. Din schema
instalaţiei (fig. 10.3) observăm că puterea turbinei este utilizată parţial pentru antrenarea
compresorului, iar restul reprezintă putere utilă.
310 Turbine cu gaze

Din bilanţul puterilor, calculăm puterea utilă folosind expresia lucrului mecanic
tehnic pentru adiabatele ce reprezintă procesele de destindere, respectiv de comprimare
1-2 şi 3-4.

(10.7)

(10.8)

(10.9)

(10.10)

Observăm că puterea utilă la instalaţia de turbină cu gaze depinde de raportul de

compresie şi de raportul temperaturilor extreme pe ciclu.
Caracteristic acestui tip de instalaţie este faptul că puterea consumată pentru
comprimarea aerului este destul de mare (30..50% din puterea turbinei) comparativ cu
turbinele cu abur, la care puterea pompei de alimentare este neglijabilă în raport cu
puterea turbinei.

10.2 Ciclul turbinei cu gaze cu regenerare

După ce evoluează în turbină, gazele de ardere sunt evacuate în atmosferă.

Destinderea acestora în turbină se face până când presiunea finală devine egală cu
presiunea atmosferică. Această condiţie de funcţionare nu implică egalitatea
temperaturii gazelor de evacuare cu temperatura atmosferică, temperatura gazelor de
evacuare rezultă în urma destinderii adiabate şi este mai mare decât temperatura
atmosferică.
Ciclul turbinei cu regenerare utilizează o parte din căldura gazelor de evacuare
pentru a încălzi aerul ce intră în camera de ardere. Acest lucru conduce la creşterea
randamentului şi la scăderea consumului de combustibil.
În figura 10.6 este prezentată schematic o astfel de instalaţie, iar ciclul de
funcţionare în diagrama Ts este prezentată în figura 10.7.
Termotehnică si maşini termice 311

Fig. 10.6

Condiţia pentru funcţionarea acestei instalaţii este ca temperatura aerului la

ieşirea din compresor T2 să fie mai mică decât temperatura gazelor de evacuare T4. Dacă
această condiţie este îndeplinită, o parte din căldura gazelor de evacuare se transferă,
într-un schimbător regenerativ de căldură, către aerul ieşit din compresor. Datorită
acestui fapt, temperatura gazelor de ardere scade până la Ty, iar temperatura aerului
comprimat creşte până la Tx. În acest caz, căldura cedată de agentul termodinamic către
mediul exterior este:

(10.11)

Considerând temperatura T3 fixă, căldura primită de agentul termodinamic de la

sursa caldă este mai mică, deoarece acesta s-a încălzit parţial în schimbătorul
regenerativ de căldură. Condiţia de a limita superior temperatura T3 este o condiţie
tehnologică impusă de limita de rezistenţă termică a paletelor turbinei.

(10.12)
312 Turbine cu gaze

Fig. 10.7

În aceste condiţii, randamentul instalaţiei este:

(10.13)

Pentru un regenerator ideal, fără pierderi, din diagrama Ts (fig. 10.7) se observă
că Ty=T2 şi Tx=T4. În aceste condiţii, randamentul devine:

(10.14)

Expresia (10.14) reprezintă randamentul maxim teoretic al instalaţiei de turbină

cu gaze cu regenerarea căldurii, deoarece pentru stabilirea sa am folosit ipoteza că în
regenerator nu avem pierderi. În realitate, datorită pierderilor din schimbătorul
Termotehnică si maşini termice 313

regenerativ, gradul de recuperare al căldurii este mai scăzut. Cu toate acestea,

instalaţiile de turbină cu gaze cu regenerare au un randament mai ridicat decât
instalaţiile ce funcţionează după ciclul Brayton, precum şi un consum redus de
combustibil.

10.3 Instalaţii ce funcţionează pe baza ciclurilor

combinate Brayton-Rankine

Necesitatea reducerii consumurilor de combustibili fosili, împreună cu

dezvoltarea tehnologiei - inclusiv a tehnologiei IT de achiziţie, prelucrare şi conducere a
proceselor - a făcut posibilă apariţia unor grupuri energetice care funcţionează pe baza a
două cicluri termodinamice simultan. Fiecare ciclu este parcurs de un agent
termodinamic specific. În figura 10.8 este prezentată o instalaţie care se compune dintr-
o turbină cu gaze ce funcţionează pe baza ciclului Brayton şi o turbină cu abur ce
funcţionează pe baza ciclului Rankine.
Sursa de energie primară pentru turbina cu gaze este căldura Q23 ce se obţine
prin arderea combustibilului. Entalpia gazelor de ardere este prelucrată, la început, în
turbina cu gaze, care produce puterea utilă notată cu Pgaze.
Gazele arse care au părăsit turbina trec prin schimbătorul de căldură izolat SC,
unde urmează a doua etapă de prelucrare a entalpiei acestora prin cedarea căldurii Q45
agentului termodinamic din circuitul cu vapori, apoi sunt evacuate în atmosferă
împreună cu o căldură reziduală Q50.
Instalaţia de turbină cu abur utilizează schimbătorul de căldură SC pe post de
cazan. Aici apa primeşte căldura Q67, aceasta este utilizată pentru vaporizarea apei şi
supraîncălzirea aburului.
Aburul se destinde în turbina cu abur, producând puterea notată cu Pabur. Din al
doilea ciclu se transmite către mediul exterior, în procesul de condensare a apei, căldura
reziduală Q89.

Randamentul efectiv al acestei instalaţii se defineşte astfel:

(10.15)

Acest tip de instalaţii, ce funcţionează pe baza ciclurilor combinate, au un

randament ridicat (mai mare de 45%), ceea ce înseamnă consum redus de combustibil.
Adaptarea unei instalaţii de automatizare comandată de un procesor a contribuit la
creşterea performanţelor, cât şi la menţinerea acestora la valori optime pe întreaga
durată a exploatării.
314 Turbine cu gaze

Fig. 10.8

Un alt avantaj al acestor grupuri energetice îl constituie dimensiunile reduse,

lucru ce a permis containerizarea lor.
În ultima perioadă, pe piaţa a apărut o bogată ofertă de grupuri energetice
containerizate ce funcţionează pe baza ciclurilor combinate Brayton-Rankine, care pe
lângă energia electrică, oferă la cerere, abur industrial obţinut prin cogenerare.
Gama de puteri pentru care se realizează aceste grupuri este de la 1..2MW până
la 50 MW. Datorită preţurilor de cost scăzute, comparativ cu costul unui grup energetic
dintr-o termocentrală clasică, a mobilităţii (fiind containerizate, acestea pot fi
transportate cu uşurinţă la orice locaţie), a spaţiului restrâns pentru instalare (mai mic
de 100m2), uşurinţa în exploatare (practic, funcţionează singure, fiind complet
Termotehnică si maşini termice 315

automatizate), aceste grupuri cu cicluri combinate s-au impus pe piaţa furnizorilor de

energie.

Exemplul 8.1

O turbină cu gaze funcţionează după ciclul Brayton, având următorii parametrii: T 1=298,
=14 şi =3,93. Asimilând gazul care trece prin turbină cu aer având masa moleculară 29
kg/kmol şi k=1,4, să se determine:
a) randamentul instalaţiei;
b) debitul de aer necesar pentru ca puterea turbinei să fie de 2 MW.

Soluţie

a)

b)

[kg/s]