Proiect Termo

Notiuni introductive privind ciclurile
termodinamice ale motoarelor termice si

turbinelor cu gaze. Diagrame entropice de
stare, determinarea randamentelor
termodinamice
CAPITOLUL I
Notiuni introductive privind ciclurile termodinamice ale motoarelor termice si turbinelor cu gaze.
Diagrame entropice de stare, determinarea randamentelor termodinamice
1.1 Tipuri si caracteristici ale turbinelor cu gaze utilizate pentru cogenerare

Instalatia de turbina cu gaze (ITG) este o masina termica care realizeaza
conversia energiei chimice a combustibilului in energie mecanica, utilizand ca
agent termic un gaz. Gazele utilizate in acest scop pot fi: aer, gaze de ardere, dioxid
de carbon, heliu, etc.
Ciclul termodinamic dupa care evolueaza instalatiile moderne de turbine cu
gaze este ciclul Brayton, intalnit in literatura de specialitate si sub denumirea de
Joule. In figura 1 este prezentata in coordonate temperatura-entropie (T-s) forma
ciclului Brayton teoretic, pentru care se disting urmatoarele transformari

termodinamice:
1 - 2 compresie
izentropa
2 - 3 incalzire izobara
3 - 4 destindere izentropa
4 - 1 racire izobara
Din punct de vedere al modului de interactiune intre agentul termic si

produsele de ardere corespunzatoare sursei calde a ciclului, se disting:
ITG in circuit deschis

Agentul de lucru se amesteca cu produsele de ardere la sursa calda si apoi
se destind impreuna in turbina, pentru a fi ulterior esapate in atmosfera. Din punct de vedere
termodinamic nu se poate vorbi in acest caz despre un ciclu propriu-zis.Inchiderea acestuia se
realizeaza prin intermediul atmosferei, care reprezinta in acelasi timp si sursa rece a ciclului. In
mod exclusiv, la ITG in circuit deschis se utilizeaza ca agent termic aerul.
ITG in circuit inchis

Spre deosebire de cazul anterior, atat sursa calda, cat si sursa rece a
ciclului se caracterizeaza prin prezenta unor suprafete de schimb de caldura. Agentul termic nu
intra in contact direct nici cu produsele de ardere, nici cu fluidul de racire. Masa de agent termic
se conserva in interiorul ciclului, deci se pot utiliza in acest scop gaze mai scumpe, dar cu
proprietati termodinamice mai bune decat ale aerului: CO2, He.
Intr-o proportie covarsitoare, in centralele termoelectrice se utilizeaza ITG in circuit

deschis. ITG in circuit inchis au o raspandire limitata, putand fi
intalnite in cadrul unor filiere de centrale nuclearo-electrice.
In figura 2 sunt prezentate schema de principiu pentru o ITG in circuit deschis si procesul
real in coordonate T-s.
Modul de functionare al unei ITG in circuit deschis poate fi descris astfel:

- Aerul este aspirat de compresor prin intermediul unui filtru FA. Acesta
are rolul de a opri eventualele impuritati mecanice care ar conduce la
degradarea paletajului compresorului.
-
Dupa compresie, aerul patrunde in camera de ardere unde se amesteca
cu combustibilul. Energia necesara compresiei este furnizata de turbina cu gaze (compresorul si

turbina cu gaze sunt dispuse pe aceeasi linie de
arbori).
- Produsele de ardere ies din CA si se destind in turbina cu gaze producand lucru mecanic. O
parte din lucrul mecanic produs este utilizat pentru antrenarea compresorului, iar cealalta parte
este transmisa catre generatorul electric.
- Gazele de ardere sunt esapate in atmosfera prin intermediul unui amortizor de zgomot care
are rolul de a reduce poluarea fonica.
Pentru a proteja turbina cu gaze contra fenomenului de eroziune, gazele de
ardere provenite din CA trebuie sa fie deosebit de curate din punct de vedere al
continutului de pulberi. In consecinta, nu este posibila utilizarea directa in ITG a
combustibililor solizi.
Tipurile de combustibili folositi in ITG pot fi: combustibili traditionali: gaze naturale,
combustibil lichid usor(motorina); combustibili lichizi speciali: metanol, kerosen; combustibili
gazosi speciali: gaz de sinteza, gaz de furnal, gaz de gazogen. Gazul natural reprezinta cel mai
comod combustibil, atat din punct de vedere al manipularii, cat si al caracteristicilor de ardere. In
absenta gazului natural, combustibilul lichid usor constituie un bun inlocuitor. El pune insa o
serie de probleme in ceea ce priveste asigurarea unui randament bun al arderii.
1.2 Ciclul termodinamic al turbinelor cu gaze
Principalii parametrii care caracterizeaza ciclul termodinamic ce sta la baza

functionarii ITG sunt:
Temperatura inainte de turbina cu gaze (T3 )
Raportul de compresie:
(1.1)
Acesti doi parametrii sunt utilizati, in general, de furnizorii de ITG in cataloagele de
prezentare a produselor proprii.
In ceea ce priveste efectul variatiei

se cunosc urmatoarele elemente:
Cresterea lui
si
asupra performantelor nominale ale ITG
conduce in mod nemijlocit la cresterea randamentului
si puterii ITG.
Exista o valoare a raportului de compresie (
maxim (in ipoteza
= const.).
) pentru care randamentul ITG devine
Exista o valoare a raportului de compresie (

) pentru care puterea ITG devine maxima (in
conditiile in care
si debitul de aer aspirat de compresor raman constante).
Intotdeauna este valabila relatia:
(1.2)
In functie de valoarea raportului de compresie aleasa pentru dimensionare, se disting doua
familii de instalatii de turbine cu gaze:
ITG de tip industrial ('heavy-duty')
ITG de tip aeroderivativ
1.3 Conceptia de ansamblu a ITG
In raport cu o unitate energetica care are la baza un ciclu conventional cu
abur, una din principalele caracteristici ale instalatiilor de turbina cu gaze este
structura compacta.
Se pot face urmatoarele observatii generale:
Sursa calda a ITG, camera de ardere, are dimensiuni mult mai reduse decat cele ale unui
generator de abur, care indeplineste aceeasi functie in cadrul centralelor termoelectrice
conventionale.
Cele trei piese principale ale ITG - compresorul de aer, camera de ardere, respectiv turbina cu
gaze - sunt amplasate una langa alta. Se elimina astfel necesitatea unor canale lungi de legatura
intre aceste componente.
Utilizarea ca sursa rece a aerului atmosferic elimina de asemenea condensatorul si celelalte
circuite voluminoase de apa de racire intalnite uzual la turbinele cu abur.
Caracteristicile prezentate mai sus genereaza timpi de constructie-montaj foarte redusi in

comparatie cu alte filiere energetice. De asemenea, investitia specifica este relativ scazuta.
Din punct de vedere al dispunerii componentelor, majoritatea ITG de tip industrial ('heavyduty') au adoptat sistemul in care compresorul, turbina cu gaze si generatorul electric sunt
situate pe aceeasi linie de arbori.
Solutia clasica este aceea prezentata in figura 3, in care turbina cu gaze este incadrata de
compresor si de generatorul electric.
Avantajul acestei dispuneri consta in faptul ca transmisia cuplului mecanic de la turbina
se face in conditii bune atat spre compresor, cat si spre generatorul electric.
Aceasta varianta are insa un dezavantaj major: plasarea generatorului electric la esaparea din
turbina obliga schimbarea directiei gazelor de ardere evacuate din ITG cu 90. Sunt introduse
astfel pierderi suplimentare de presiune pe traseul gazelor de ardere, ceea ce diminueaza lucrul
mecanic specific si eficienta ITG. Ca urmare, tinand seama si de problemele legate de incadrarea
ITG intr-un ciclu combinat gaze-abur, a fost revizuita conceptia de dispunere a componentelor pe
linia de arbori. Astfel, generatorul electric a fost mutat la 'capatul rece', langa compresor (fig.4).
In aceste conditii, gazele de ardere vor esapa din turbina paralel cu linia de arbori,
intrand direct in cazanul recuperator fara schimbari de directie, deci cu pierderi minime de
presiune. Bineinteles, in acest caz apar probleme privind transmiterea cuplului mecanic in
conditii optime catre generatorul electric.
ITG de tip 'aeroderivativ' se caracterizeaza prin dispunerea lor pe mai multe linii de arbori.
Existenta mai multor linii de arbori si a mai multor corpuri de turbina ofera
urmatoarele avantaje:
La functionarea la sarcini partiale se poate realiza un bun reglaj al debitului de aer aspirat de
compresor, prin variatia turatiei compresorului de joasa presiune.
Exista posibilitatea de a injecta abur in turbina cu gaze in scopul cresterii puterii ITG.
Pentru a obtine gabarite cat mai reduse, multe ITG de mica si medie putere
(indeosebi de tip heavy-duty) sunt proiectate pentru turatii sensibil mai mari decat cele
sincrone. In acest caz este necesara prevederea unui reductor de turatie pentru cuplarea
generatorului electric.
1.4 Imbunatatirea ciclului termodinamic al ITG
Marirea temperaturii inainte de turbina, ca o masura de crestere a

performantelor ITG, este limitata de nivelul de dezvoltare tehnologica atins la un
moment dat. Astfel, calitatea materialelor din care este executata partea calda a
ITG (camera de ardere, turbina cu gaze) influenteaza alegerea temperaturii fluidului de lucru,
prin limita de rezistenta a acestora la temperatura.
Pe de alta parte, o importanta limitare a puterii unitare se datoreaza
caderilor relativ mici de entalpie din turbina cu gaze (in general 500 600 kJ pentru 1kg de aer
aspirat de compresor). Cresterea puterii unitare doar pe baza sporirii debitului masic de agent ar
duce, in conditiile presiunilor si temperaturilor uzuale ale ITG, la sectiuni de curgere mari.
Sectiunea de curgere nu poate avea orice dimensiune, existand restrictii in ceea ce priveste
lungimea paletelor, impusa la randul ei de rezistenta la rupere a materialelor.
In consecinta, pentru imbunatatirea in continuare a performantelor ITG
(randament, putere unitara) trebuiesc abordate solutii de perfectionare a ciclului
termodinamic.
Solutiile fiind urmatoarele:
Destinderea fractionata combinata cu arderea intermediara
Recuperarea interna de caldura: In scopul cresterii randamentului, un mod eficient este
reprezentat de introducerea unui schimbator de caldura. Gazele de ardere, inainte de a fi
evacuate din ITG, servesc la preincalzirea aerului refulat din compresor. Efectul scontat
este o diminuare a consumului de combustibil a ITG, in conditiile in care puterea produsa

ramane neschimbata.
Compresia fractionata combinata cu racirea intermediara
1.5 Tipuri si caracteristici de motoare termice utilizate pentru cogenerare
Motoarele cu ardere interna cu piston pot fi clasate in functie de evolutia fluidului motor
in motoare cu piston cu evolutie alternativa sau rotativa (fig.5)
Motoarele termice se impart dupa mai multe criterii, dintre care se enumera:
procedeul de aprindere a combustibilului;
durata ciclului;
procedeul de formare a amestecului aer-combustibil;
numarul de curse ale pistonului in care se realizeaza ciclul motor;
starea de agregare a combustibilului;
numarul de combustibili utilizati;
sensul de rotatie;
numarul de cilindri.
Motoarele cu ardere interna se compun din:

-
mecanismul motor;
ansamblul de sisteme auxiliare;
aparatura de control si automatizare a functionarii.
Mecanismul motor este format din doua parti:

-
partea mobila numita mecanism biela-manivela si care cuprinde urmatoarele organe

principale:
- piston;
- biela;
- axa cu came;
- arbore motor (arbore cotit)
-
partea fixa este compusa din cilindrul chiulasei si carter.
Ansamblul de sisteme auxiliare este format din:
sistemul de distributie;
sistemul de alimentare cu combustibil
sistemul de aprindere;
sistemul de racire;
sistemul de ungere;
sistemul de filtrare;
sistemul de pornire;
sistemul de supraalimentare
Aparatura de control si automatizare este alcatuita din diferite aparate de control pentru
masurarea presiunilor, temperaturilor, turatiei, etc. precum si bucle de automatizare privind
incarcarea in putere, reglarea temperaturii agentului de racire la intrarea in motor, protectii
privind supraturatia, temperatura minima si maxima admisa, etc.
FIG.5 Sectiune printr-un cilindru cu motor termic

Legenda:
1-piston; 2-canal de admisie; 3-supapa de admisie; 4-supapa de evacuare; 5-canal de evacuare; 6-cilindru; 7-biela
manivela; 8-arborele cotit; 9-sistem de aprindere
pmi- punct mort inferior;
pme- punct mort exterior.
In functie de ciclul termic dupa care are loc producerea lucrului mecanic motoarele se pot
imparti in:
o motor cu aprindere prin scanteie (motor functionand dupa ciclul Otto, Beau de
Rochas), m.a.s.;
o motor cu aprindere prin comprimare (motor functionand dupa cilul Diesel), m.a.c.;
o motor cu aprindere prin jet de combustibil (motor functionand dupa ciclul Sabathe,
Seilinger), motor Diesel-Gaz (dual-fuel).
Marirea puterii care poate fi obtinuta de un motor se poate face prin folosirea
suplimentarii, prin intermediul unor turbosuflante cu turatie ridicata, variabila, ce folosesc gazele
de ardere iesite din motor ca fluid termodinamic de antrenare.
Pentru aceeasi putere la cupla, datorita supraalimentarii volumul ocupat de motor scade fata de
motorul nesupraalimentat cu cca. 23-29%. Toate motoarele folosite pentru cogenerare sunt
supraalimentate, datorita avantajelor aduse de supraalimentare.
1.6 Motoare cu aprindere prin scanteie si aprindere prin comprimare
Motoarele cu aprindere prin scanteie pot functiona cu doua tipuri de combustibil:

lichid;
gazos.
Motoarele functionand cu combustibil gazos se numesc motoare termice cu gaz, pe scurt
motoare cu gaz. Gazul folosit poate fi gaz metan, gaz de cocserie, gaz de sonda etc.
Motoarele cu aprindere prin scanteie au nevoie ca amestecul aer-combustibil sa fie
pregatit intr-un echipament special inainte de a intra in piston, numit sistem de carburatie.
Arderea amestecului combustibil se realizeaza in momentul in care acesta a fost comprimat,
pistonul ajungand in punctual motor (mort) superior.
Procesul de aprindere este declansat de o bujie, amorsarea facandu-se datorita unei
scantei electrice produsa de aceasta.
Motoarele cu gaz se impart in functie de excesul de aer cu care functioneaza in doua mari
categorii:
motoare cu gaz cu amestec bogat (motoare standard) cu =1,2~1,3;
motoare cu amestec sarac (lern burn) cu >1,5.
Caracteristicile unei masini sunt date mai jos:
o alezaj (diametrul interior al cilindrului);
o cursa (deplasarea pistonului intre PMI si PMS);
o cilindreea (volumul total al cilindrilor);
o numarul de supape;
o configuratia cilindrilor;
o raportul de compresie;
o sensul de rotatie;
o turatia;
o viteza medie a pistonului;
o puterea medie pe cilindru;
o presiunea medie efectiva;
o dispozitia cilindrilor;
o supraalimentarea;
o indice de metan (pentru motoare cu gaz) / cifra octanica (pentru motoarele cu
combustibil).
1.7 Motoare cu aprindere prin comprimare.
Motoarele cu aprindere prin comprimare difera de motoarele cu prindere prin scanteie

prin faptul ca nu mai este necesara prezenta carburatorului si nici a bujiei care sa amorseze
procesul de ardere.
Motoarele diesel se impart in doua mari categorii:
-
motoare diesel lente;
motoare diesel rapide.
Principiul motorului cu prindere prin comprimare este autoaprinderea combustibilului

prin atingerea parametrilor critici ai acestora. Compresia aerului se realizeaza in cilindru, in
apropierea punctului mort inferior, aparand injectia combustibilului. Acesta se disperseaza in
masa aerului aflat la presiune si temperatura ridicata, producand explozia amestecului cu ardere
instantanee in toata masa.
Avantajele motorului cu aprindere prin comprimare fata de motorul cu aprindere prin
scanteie sunt:
randament mai bun;
pericol de incendiu, de explozie redus;
permite folosirea unui combustibil mai ieftin, mai greu volatile;
nu apar zone moarte si nici front de flacara.
Dezavantajele motorului cu aprindere prin comprimare este acela ca in combustibilul folosit se

gaseste sulf, ceea ce presupune masuri pentru indepartarea SO2 produs in timpul arderii.
1.8 Motoare cu aprindere prin jet de combustibil.
Sunt folosite pentru minimizarea costului combustibilului, deoarece utilizeaza atat un

combustibil gazos cat si unul lichid. Elementele de constructie-functionare imbina cele doua
tipuri de motoare descrise anterior. Motoarele cu aprindere prin jet de combustibil au carburator,
pentru realizarea amestecului aer-gaz, dar nu au bujie aprinderea facandu-se prin injectia
combustibilului lichid. Acest motor necesita un grad de automatizare mai avansat pentru ca
procesul de functionare este mai complicat. Caracteristicile tehnice de functionare sunt identice
cu cele ale motoarelor anterior descrise.
1.9 Analiza tehnica a solutiei de cogenerare cu motoare termice.
Ciclul motoarelor termice folosite pentru cogenerare se deosebeste de ciclul clasic de

cogenerare cu turbine prin urmatoarele:
pe parcursul ciclului de producere a lucrului mecanic, agentul de lucru nu isi schimba

starea de agregare;
producerea energiei termice se realizeaza cu schimbatoare recuperative;
se considera ca in cazul recuperarii de caldura din gazele de ardere, nu toata caldura

poate fi recuperata;
existenta recuperatorului de caldura pe traseul gazelor de ardere introduce o cadere

suplimentara de presiune ce va influenta lucrul mecanic produs de motor. Puterea
motorului poate scadea cu cca.1 -1,5%.
Analiza solutiei de cogenerare utilizand motoare termice se face in functie de tipul

motorului, respectiv dupa tipul ciclului dupa care acesta va functiona.
1.10 Analiza termodinamica. Randamente. Analiza energetica.
Motoarele termice functioneaza dupa diverse cicluri termodinamice ce difera intre ele in
functie de natura evolutiei procesului de transmitere a caldurii ciclului motor.
Procesele de ardere pot fi:
-
izocor (ciclul Beau de Rochas, Otto) motoare cu aprindere prin scanteie;
izobar (ciclul Diesel) motoare cu aprindere prin comprimare;
mixt izobar si izocor (ciclul Sabathe, Selinger) ciclul dupa care functioneaza
motorul dual-fuel.
Fig. 6 Diagramele entropice de stare p-V si T-s pentru arderea izocora
Fig.7 Diagramele entropice de stare p-V si T-s pentru arderea izobara

Pentru ciclul teoretic, procesele desfasurate in cilindru sunt urmatoarele (fig.8):
-
a-c proces de comprimare (transformare adiabatica);
c-y arderea combustibilului (transformare izocora);
c-y arderea combustibilului (transformare izobara); pentru motoarele DUALFUEL punctul y este punctul de incepere a injectiei de combustibil lichid.
yb / yb destinderea gazelor (transformare adiabata);
ba evacuarea gazelor de ardere (transformare izocora).
In cazul ciclului real apare suplimentar faptul ca, dupa fiecare ciclu, agentul termic va fi evacuat
din motor, fiind inlocuit de un nou amestec aer-combustibil sau aer (inchiderea ciclului se face
practic prin atmosfera, prin preluarea aceluiasi combustibil si aceluiasi volum la fiecare ciclu).
Fig.8 Diagramele entropice de stare p-V si T-s pentru arderea mixta

Ipotezele referitoare la fluidul motor pentru ciclul teoretic:
-
este un agent perfect;
are compozitia invariabila.
Principalele marimi care apar in cazul ciclului teoretic sunt urmatoarele:

-
raportul de comprimare
(1.3)
unde s-a notat cu:
Va volumul maxim ocupat de fluidul motor(la sfarsitul fazei de aspiratie);
Vc volumul minim ocupat de fluidul motor (la sfarsitul fazei de compresie).
-
raportul de crestere a presiunii (pentru procesul izocor de ardere);
(1.4)
unde:
py presiunea in punctul y ;
pc presiunea in punctul c.
-
raportul de destindere prealabila;
(1.5)
unde:
Vy volumul ocupat de fluidul motor in punctul y;
Vc volumul ocupat de fluidul motor in punctul c.
Pentru toate cazurile se va considera exponentul adiabatic egal cu 1,4 (cel al aerului,
considerat gaz perfect).
Cantitatea de caldura primita de ciclu este data de o ecuatie de forma:
;
(1.6)
unde:
m masa fluidului motor;
cx caldura specifica medie;
Tc temperatura medie de evacuare;
Ti temperatura medie de intrare;
x parametru ce ramane constant in timpul arderii.
Pentru procesele izocore de ardere:
;
(1.7)
Pentru procesul izobar de ardere:

;
(1.8)
Pentru procesul mixt de ardere:

;
(1.9)
Expresiile caldurilor evacuate din ciclu vor fi date de urmatoarele ecuatii:

Pentru procesul de ardere izocor:
;
(1.10)
(1.11)
(1.12)
Pentru procesul izobar de ardere:
Pentru transferul mixt de transfer de caldura:
Randamentul termic este:
(1.13)
Pentru ciclul cu introducere izobara a caldurii randamentul este:
(1.14)
Pentru ciclul cu introducere izobara a caldurii randamentul este:
(1.15)
Pentru ciclul cu introducere mixta a caldurii randamentul este:
(1.16)
In cazul ciclurilor termodinamice randamentul nu depinde de agentul termic introdus si
nici de excesul de aer.
Temperatura medie superioara se defineste ca temperatura medie de proces de introducere
de energie din ciclu.
(1.17)
unde:
S variatia de entropie in timpul procesului de transfer de caldura la sursa calda.
(1.18)
unde:
ex - randament exergetic;
T0 temperatura mediului ambiant.
Pentru ciclul cu introducere izocora a caldurii este:
(1.19)
(1.20)
Pentru ciclul cu introducere izobara a caldurii este:

(1.21)
(1.22)
Pentru ciclul cu introducere mixta a caldurii este:
(1.23)
(1.24)
Se defineste randamentul corectat al ciclului motorului termic:
(1.25)
unde:
Pr puterea obtinuta intr-un ciclu real;
r = t*c;
c raportul dintre randamentul ciclului teoretic si al celui real.
Randamentul mecanic al motorului:
(1.26)
(1.27)
unde:
Pe puterea la bornele generatorului actionat de motorul termic.
Randamentul global al grupului motor termic-generator electric va fi:

(1.28)
1.11. Indicatori tehnici caracteristici solutiei de cogenerare cu motoare termice.
Randamentul termic total:
(1.29)
unde:
Pe puterea electrica;
Qt cantitatea de caldura livrata consumatorilor;
Qcb cantitatea de caldura introdusa de combustibil;
Qapa cantitatea de caldura recuperata din apa de racire;
Qg cantitatea de caldura recuperata din gazele de ardere.
Randamentul incalzirii:
(1.30)
In cazul folosirii unui cazan de varf randamentul total devine:
(1.31)
unde:
QCET cantitatea totala de caldura livrata de centrala;
QCAF cantitatea totala de caldura livrata de CAF;
QcbCAF cantitatea de caldura introdusa ca energie cu combustibilul in CAF.
La motoarele termice apare o recuperare partiala a caldurii din gazele de ardere:

;
(1.32)
unde:
Tev temperatura gazelor de ardere la evacuarea din motor;
T - temperatura gazelor de ardere la iesirea din recuperator.
;
(1.33)
Daca cg = constant, atunci:
(1.34)
unde:
x grad de recuperare a caldurii din gazele de ardere.
Din analiza relatiilor (a randamentului incalzirii, a celui electric si a cogenerarii) se va
observa ca in urma motoarelor termice vor rezulta urmatoarele observatii:
-
randamentul termic total va creste pe masura ce creste randmentul producerii energiei

electrice de catre motorul termic si va apare o mai mare recuperare a caldurii
provenite din racire si gaze de ardere;
marimea gradului de recuperare va duce la o crestere partiala a cantitatii de caldura posibila de a

fi livrata consumatorilor, pentru ca o alta cota de caldura se va obtine din raciri tehnologice.
CAPITOLUL II
Descrierea simplificata a principalelor activitati ale societatii
S.C. OTEL S.A. Targoviste este situata in partea de sud-vest a municipiului Targoviste, la
o altitudine de 200 m, ocupand o suprafata de 25 ha imprejmuita cu gard de beton si plasa.
SC OTEL SA Targoviste a fost infiintata in anul 1974 prin finalizarea tratativelor intre
BIRD si Banca Centrala de Investitii din Romania privind asigurarea fondurilor necesare
achizitionarii tehnologiilor si utilajelor de la firmele japoneze Nissihn Steel Ltd. si Daido Steel.
Primele produse au fost realizate in anul 1979, iar in anul 1981 societatea producea 60000 t
tabla/an si 100000 t profile/an.
In februarie 1991, societatea s-a organizat conform noii legislatii, in societate comerciala
cu capital de stat sub denumirea de OTEL SA si a functionat asa pana in anul 1997.
In 1997 societatea a fost privatizata prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni
(51%) de catre SAMSUNG Germania si a fost imatriculata cu denumirea de SC OTEL SA
Targoviste. In prezent structura actionariatului este urmatoarea :
-Samsung Deutschland Gmbh
69.36 % ;
-Brodhurst Investments LTD
13.03 % ;
-SIF Oltenia
6.62 % ;
-APAPS
5.34 %.
Capitalul social al societatii este de 266.627.850 mii lei, divizat in 10.665.114 actiuni cu o
valoare nominala de 25.000 lei/actiune.
Actiunile SC OTEL SA Targoviste sunt tranzactionate la bursa si sunt cotate la 90.000
lei/actiune la data de 24.05.2004.
Din anul 1998 a inceput programul de restructurare si de crestere a productiei.
Actualmente se produce toata gama de produse din nomenclatorul de produse al societatii.
Obiectul principal de activitate al societatii este fabricarea si comercializarea laminatelor
finite pline, in colaci si bare din oteluri speciale ; fabricarea si comercializarea produselor din
tabla si benzi din oteluri inoxidabile laminate la rece; elaborarea si comercializarea de studii de
cercetare si proiectare a tehnologiilor de laminare la rece si la cald, de tratament termic al
laminatelor ; acordarea de consultanta in domeniul cercetarii si proiectarii tehnologiilor de
laminare la rece si la cald.
SC OTEL SA produce laminate finite pline sub forma de colaci sau bare si tabla sau benzi
din oteluri speciale sau inoxidabile, cum ar fi :
-tabla inox de 2.5 6 mm ;
-sarma 4 - 10 ;
-sarma fier beton ;
-plasa de sarma ;
Dinamica evolutiei productiei fizice, exprimata in tone de produse este prezentata in
Fig.9. In acest grafic sunt prezentate comparativ valorile totale lunare (insumand cifrele lunare
ale productiilor realizate in sectiile SBTOI, LPMS si PRECIZIA). pentru anul 2003 si primele
luni din 2004. Se poate observa ca in 2004 exista o crestere medie a productiei fizice de
aproximativ 35% fata de aceeasi perioada din 2003.
Numarul actual de angajati este de 542 persoane.
Pe piata romaneasca SC OTEL SA Targoviste vinde 5% din productia realizata, iar 95%
se vinde la export in tari din Europa de Vest si Statel Unite. Societatea are liniile tehnologice
modernizate cu echipamente produse de Hitachi, Mitsubushi, Nisshin Steel, Daido Steel din
Japonia si Moeller Newmann din Germania.
Cifra de afaceri pe primele patru luni si jumatate din anul 2004 a fost de 876.552.234 mii
lei, inregistrandu-se cu un profit net de 44.387.999 mii lei. In anii 2002 si 2003 societatea a avut
profit ( 189578 mil./2002 si respectiv 26.456.683 mii./2003).
Fig.9 Productie fizica totala laminate SBTOI, LPMS si PRECIZIA

Productia anuala de tabla, profile si sarma a crescut in mod continuu incepand cu anul
1997. Dupa cum se poate observa si din Fig.9, acest ritm crescator al productiei se mentine si in
primele luni ale anului 2004.
Conducerea Sectiei Mecano-Energetice si de Investitii a Combinatului este preocuopata
in permanenta de analizarea si inlaturarea cauzelor mecanice sau electrice care conduc la oprirea
accidentala a liniilor de productie. Observarea atenta si interventia prompta pentru inlaturarea

acestor defectiuni au condus la o reducere evidenta a timpilor opririlor accidentale, asa cum este
prezentat si in Fig.10.
In aceasta figura s-au considerat timpii totali ai opririlor accidentale, netinand cont de
cauza opririi (mecanica sau electrica).
Fig.10 Evolutia timpilor totali de oprire

Pana in anul 1997 societatea era intr-un ciclu integrat in producerea otelurilor speciale si
a produselor laminate din oteluri speciale, plecand de la turnarea otelului la COS Targoviste si
terminand cu produsul finit, tabla, sarma sau profile realizate la OTEL. In acea perioada
productia avea un volum foarte mare, societatea asigurandu-si energia electrica din SEN. Energia
termica sub forma de abur saturat la 7 bar fiind preluat din centrala termica a COS Targoviste.
Dupa realizarea privatizarii societatea si-a realizat centrala termica proprie, dotata cu trei
cazane de abur saturat la 7 bar si un debit nominal de 4 t/h fiecare. Cazanele sunt ignitubulare de
fabricatie daneza, de tip DANSTOKER si functioneaza pe gaz metan.
Actualmente, consumul de energie electrica si termica este de regula constant pe
perioadele de functionare a laminoarelor de tabla sau sarma.
Atunci cand sunt comenzi se lucreaza in 3 schimburi, 7 zile pe saptamana iar consumurile
in schimburile 2 si 3 sunt aproximativ egale cu cel din schimbul 1.
Fabrica dispune de 3 linii tehnologice de productie, denumite LAMINOARE si
simbolizate in cadrul acestui proiect : SBTOI, LPMS, PRECIZIA.
Modul de realizare a productiei totale a anului 2003 si repartizarea acestei productii pe

cele 3 sectii de productie laminoare (SBTOI, LPMS, PRECIZIA) este prezentat in Fig.11.
Se observa ca cea mai mare parte a productiei este realizata de sectiile SBTOI si LPMS
Fig.11 Repartizare productie pe linii tehnologice

Pentru realizarea productiei de laminate, S.C. OTEL S.A. foloseste in procesul tehnologic
urmatoarele utilitati : energie electrica, gaz metan, abur, apa industriala, aer comprimat. S.C.
OTEL S.A. cumpara energia electrica necesara, din SEN si isi produce agentul termic-aburul
intr-o centrala termica proprie, dotata cu cazane de abur saturat ignitubulare, ce functioneaza cu
gaze naturale.
Functionarea cazanelor centralei termice este intr-o dinamica continua in stransa legatura
cu cererea de abur pentru nevoi tehnologice, de incalzire si de producere a apei calde menajere,
precum si pentru satisfacerea consumurilor proprii (preancalzire si degazare). Pentru 2003 si
primele 5 luni din 2004 timpii de functionare ai celor trei cazane existente sunt prezentati in
Fig.12.
Se poate observa ca un cazan functioneaza garantat practic fara intrerupere (8760 de ore
pe an), celelalte doua fiind folosite in functie de cererea de abur.
Fig.12 Situatia timpilor de functionare ai cazanelor

Pe timpul sezonului rece, centrala termica este folosita la capacitate maxima, fapt ce
conduce la ideea suplimentarii capacitatii de producere a aburului.
CAPITOLUL III
Caracteristicile generale actuale ale consumurilor energetice (electrice si termice) ale societatii.
Curbe de consum sezoniere si clasate
3.1 Producerea energiei termice
Sistemul de alimentare cu energie termica sub forma de abur tehnologic a instalatiilor

societatii (in special sectia de decapare a laminatelor) a fost deservit initial cu abur produs de
centrala termica a Combinatului de Oteluri Speciale aflat in vecinatate.
Odata cu privatizarea societatii, s-a procedat la construirea unei centrale termice proprii,
pentru a putea avea un control direct asupra producerii aburului si in consecinta pentru a
eficientiza producerea si consumul acestei utilitati.
Au fost instalate 3 cazane de abur saturat, identice, tip DANSTOKER, care pot asigura
un total de 12 t/h.
Parametrii acestui tip de cazan sunt:
-abur saturat la 7 bar;
-debit de abur max. 4 t/h;
-consum de combustibil max. 315 Nmc/h;
-randament termic de catalog 92%;
-combustibil gazele naturale (PCI 8048 kCal/Nmc);
-presiunea gazelor naturale la arzator min.2000 mmcol.apa.
Consumurile de energie termica se datoreaza exclusiv pe folosirea aburului ca agent
primar; astfel, cu ajutorul acestuia se realizeaza:
-incalzirea uleiului folosit in procesul tehnologic si a birourilor la LPMS,
-spalarea benzilor, tablelor la SBTOI si PRECIZIA,
-prepararea apei calde menajere si a agentului termic folosit la incalzirea celorlalte spatii
-satisfacerea nevoilor interne ale centralei (preincalzirea apei de alimentare intr-un
schimbator cu amestec abur apa de alimentare si la degazare termica)
In cele ce urmeaza, vom adopta pentru aprecierea consumurilor de gaz ale instalatiilor
cogenerative ce vor fi analizate, valoarea Hi=8550 [kcval/Nmc], si vom considera ca ne raportam
la un pret actual de producere de 18 [$/Gcal].
Fig.13 Evolutia anuala a consumurilor medii orare de energie termica

Referitor la capacitatea actuala a centralei, cel mai adesea cele trei cazane nu pot tine
presiunea pe retea se sugereaza astfel faptul ca in acele momente, debitul consumat este mult
superior debitului nominal al cazanelor (reteaua lucrand la parametri presiune si temperatura mai
scazuti).
Variatia consumurilor lunare ale apei de adaos pentru anul 2003 si primele 5 luni ale
anului 2004 este prezentata in Fig.14.
Fig.14 Necesar sarcina termica medie preincalzire apa adaos

Totusi, plecand de la consumurile medii orare proprii fiecarei luni conf. Fig.13, se poate
trasa o curba clasata a nivelelor medii orare a consumurilor de caldura, prezentata in Fig.15
Deoarece timpul de functionare lunar al laminoarelor, si in consecinta timpul de consum
al caldurii este mai mic, in fiecare luna existand timpi regulamentari de oprire pentru revizii
situati intre 1 si 3 zile.
Fig.15 Curba clasata a consumurilor medii orare de energie termica

Combustibilul utilizat in prezent pentru producerea aburului in SC OTEL SA Targoviste
este gazul natural din reteaua nationala TRANSGAZ S.A. Medias.
Asa cum am mentionat anterior, in cele ce urmeaza puterea calorifica a combustibilului
gazos, va fi considerata Hi = 8550 [kcal/Nm3 ].
Bransamentul societatii OTEL S.A. la reteaua de distributie a gazelor se face prin intermediul
unei statii de reglare-masura aflata in incinta. Presiunea minima inaintea statiei este 1 bar, iar
dupa statie min. 0.1 bar
3.2 Energia electrica
Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor societatii (in special laminoarele,
ventilatoare, suflante, etc.) a fost initial facuta din SEN prin Statia de 110 / 10 kV COS
Targoviste si se consuma o cantitate de max. 5 MWeh, dimensionata pentru productia societatii.
In prezent, energia electrica necesara instalatiilor societatii se preia tot de la statia
electrica 110/10 kV a COS Targoviste, prin doi fideri subterani cu cate 4 cabluri de 185 mm2 si
este folosita in fabrica la tensiuni diferite (10 kV, 6 kV, 0,7 kV si 0,4 kV) in functie de utilajele
alimentate. Coborarea tensiunii se face local, de la 10 kV, prin intermediul transformatoarelor.
Amplasarea optima a unei capacitati de producere a energiei electrice, care sa nu conduca la
modificari ale retelei electrice a societatii (toate transformatoarele fiind dimensionate pentru
consumurile utilajelor deservite) trebuie sa fie facuta astfel incat debitarea energiei electrice sa
fie facuta la 10 kV, in SM 1. Astfel energia electrica debitata de grup nu ar deservi doar un mic
grup de consumatori ci ar putea fi directionata catre toti consumatorii din societate.
Cantitatea totala de energie electrica CONSUMATA in anul 2003 a fost de 40916 Mwhe,
si a fost cumparata din SEN la pretul de 64,19 USD/Mweh.
Aceasta cantitate totala de energie corespunde unui consum mediu orar de 4,67 MWhe.
Curba clasata a consumului de energie electrica, in valori medii orare, pentru anul 2003
este prezentata in Fig.16
Conform acestei curbe clasate, anul 2003 a garantat existenta unui consum mediu orar de
2,5 MWhe timp de 8664 ore.
Fig.16 Curba clasata a consumului de energie electrica in 2003-valori medii orare

Pentru primele 5 luni ale anului 2004 au fost trasate curbe clasate ale valorilor medii
orare pentru fiecare din lunile respective, conform Fig.17
Aceste curbe clasate ale consumului lunar de energie electrica sunt trasate pentru valorile
orare inregistrate ale consumului.
Pentru a pune in evidenta valorile minime ale consumului de energie electrica,
dispunand de datele necesare (pentru anul 2004), a fost aleasa aleator si analizata perioada de
consum 20 27.04.2004.
Fig.17 Perioada Ianuarie-Mai 2004

Consum energie electrica-valori orare-curbe clasate
Fig.18 Evolutia consumului de energie electrica activa in perioada 20-27 aprilie 2004
-valori inregistrate la 15 minuteConform datelor inregistrari ale consumului de energie electrica din 15 in 15 minute
in Fig.18 sunt evidentiate evolutiile acestor consumuri, precum si alurile valorilor minime,
medii si maxime, trend-ul evolutiei valorilor medii situandu-se in jurul valorii de 1,5 MWhe
(valoare a consumului la 15 minute, deci corespunzatoare unei valori orare de 4 x 1,5 = 6
MWhe)
Fig.19 Valorile clasate ale consumurilor orare de energie electrica din perioada 20-27 aprilie
2004
Valorile orare ale consumurilor de energie electrica din perioada 01.01 31.05.2004 au
fost prezentate si ca valori clasate, in Fig.19 pentru a pune in evidenta intervalele de timp zilnice
care garanteaza anumite consumuri de energie electrica.
CAPITOLUL IV
Criterii de alegere a instalatiilor de cogenerare pentru realizarea temei propuse
Nivelele totale ale productieiconsumurilor de EE si ET pentru anul 2003, si 5 luni din

2004 sunt urmatoarele :
2003
2004 (5luni)
TOTAL PRODUCTIE LAMINATE
115615
56427
tone
TOTAL EE CONSUMATA
40916
18734
Mweh
TOTAL ET CONSUMATA
33373
18386
Gcal
Conform celor mentionate anterior, in primele luni ale anului 2004 s-a inregistrat o
crestere a productiei fizice in medie cu aproximativ 35%. Aceasta crestere a productiei atrage
dupa sine si cresteri ale consumurilor de energii electrica si termica. Considerand lunile Ian.-Mai
2003 si perioada Ian-Mai 2004, se pot calcula procentual cresterile lunare ale productiei si ale
consumurilor de ET si EE, pentru lunile omologe. Aceste valori sunt prezentate in Tabelul 1. Pe
baza datelor din tabel, s-a apreciat si o crestere medie pe intervalul de 5 luni considerat
Tabelul 1
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
CRESTERE M
CRESTERE PROD.
59,9 %
25,9 %
41,8 %
12,1 %
38,38 %
35,62 %
CRESTERE CONSUM ET
1,7 %
24,4 %
-7%
- 2,3 %
26,6 %
8,68 %
CRESTERE CONSUM EE
24,8 %
11,2 %
24,7 %
5%
16,1 %
16,36 %
Prezentarea grafica a datelor din Tabelul 1 este facuta in Fig.20. Se observa faptul ca
energia electrica urmareste mai bine variatia parametrilor de productie. Acest fapt se datoreaza,
cel mai probabil, pe de o parte, procesului tehnologic de productie care este in principal
consumator de EE si gaz metan, si pe de alta parte, lipsei sistemelor de masura adecvate, care sa
puna in evidenta consumurile locale de abur (energie termica).
Fig.20 Cresteri procentuale 2004 fata de 2003

Centrala termica precum si echipamentele ce o compun se prezinta intr-o stare tehnica
foarte buna, fiind bine intretinute si corect exploatate.
Producerea de energie termica la S.C. OTEL S.A. se face doar sub forma de abur. Cum
acesta este folosit ca atare in procesul tehnologic (decapare table, incalzire ulei, incalzire
birouri), si in aparate schimbatoare de caldura abur/apa pentru incalzire birouri si preparare
ACM, sau in schimbatorul de caldura cu amestec pentru preincalzirea apei de adaos, se
sugereaza necesitatea ca solutiile de cogenerare propuse sa produca tot abur. Producerea de
caldura sub forma de apa fierbinte ar atrage dupa sine modificarea unor parti din instalatia
termica a fabricii, inclusiv pentru preancalzirea apei de adaos, care asa cum s-a mentionat,
foloseste in acest scop un aparat schimbator de caldura cu amestec.
In cele ce urmeaza, vor fi analizate si variante ce utilizeaza motoare cu piston ce
preancalzesc apa de adaos a cazanelor intr-un aparat de schimb de caldura apa-apa, cu fluxuri
separate. Pentru a evidentia sarcina termica necesara pentru aplicarea unei astfel de solutii, se vor
lua in considerare cantitatile lunare de apa de adaos si faptul ca preincalzirea are loc de la 15 la
85 oC. Cantitatile de caldura lunare necesare preancalzirii apei de adaos, ca valori medii orare,
care pot servi la dimensionarea sarcinii termica a unui motor cu piston sunt prezentate in Fig.21.
Pentru anul 2004, s-a calculat pentru primele 5 luni conform datelor existente, o crestere
medie (9,47 %), care a fost alocata celorlalte luni.
Fig.21 Clasare valori medii ale sarcinii termice necesare preincalzire apa ados pentru 2003 si
estimata pentru 2004
In toate cazurile de utilizare a motoarelor cu piston, vor trebui luate in considerare
introducerea de aparate de schimb de caldura noi atat pentru preancalzirea apei de adaos Pentru
anul 2004, tinand cont ca la calculul valorilor medii din 2003 nu s-au luat in considerare
perioadele lunare de revizie (2-3 zile) care ar conduce la majorarea valorilor medii cu
aproximativ 10 %, si considerand ca asa cum arata cifrele de productie consumul de energie
termica ar trebui sa creasca in 2004 cu aproximativ 10%, atunci pentru instalatia cogenerativa
aceste date initiale de consum garantat ar trebui sa fie respectiv: 2,28 Gcal/h pentru 8000 ore/an
si 3 Gcal/h pentru 7000 ore/an.
Pentru a da un plus de obiectivitate in stabilirea performantelor termice a viitoarei
instalatii cogenerative, propunem ca sarcina ei termica de baza sa fie cea a unui cazan de abur
DANSTOKER, si max. 1,1 din aceasta sarcina, respectiv 2,64 Gcal/h si max. 1,1 x 2,64 = 2,9
Gcal/h. Ne bazam pe aceasta alegere analizand orele de functionare ale celor 3 cazane existente
in 2003 si 2004, care reprezinta singurele date certe referitoare la producerea de energie termica.
O alta conditie ce se desprinde din analiza acestor date ar fi ca sarcina termica a utilajului
de cogenerare sa poata varia intre 2,64 3 Gcal/h, astfel incat acesta sa poata functiona si
produce in ciclu cogenerativ un numar cat mai mare de ore, fara a fi necesara pornirea unui cazan
existent (se observa ca exceptand lunile iunie, iulie, cel mai adesea se mai porneste un cazan
pentru anumite perioade de timp)
Pretul de producere al Gcal comunicat de aproximativ 17 $/Gcal trebuie verificat
deoarece in realitate ar putea fi sensibil mai mare, si in consecinta folosit ca atare pentru
aprecierea indicilor economici ai propunerilor de proiecte de cogenerare ar putea vicia rezultatele
finale.
Referitor la consumul garantat de Energie Electrica, se poate aprecia ca datele avute la
dispozitie sunt precise si au fost suficiente pentru caracterizarea consumurilor fabricii; din
analiza curbelor clasate, instalatia cogenerativa poate produce fara probleme de garantare a
consumului 3 MWhe pentru 8000 ore/an. si 4 MWhe pentru 6700 ore/an
In concluzie, conform consideratiilor de mai sus, se contureaza ca interesante de a fi
produse prin cogenerare, urmatoarele valori orare de baza:
3 (max. 4) Mweh 2,64 (max.3) Gcal 8000 ore/an

CAPITOLUL V
Descrierea generala a instalatiilor de cogenerare propuse
Tema proiectului o reprezinta identificarea solutiei optime de retehnologizare a

procesului de producere a energiei termice, prin inlocuirea echipamentului care functioneaza in
baza cu un echipament de cogenerare care sa ofere si energie electrica in limita consumurilor
orare ale societatii S.C. OTEL S.A. Targoviste.
Identificarea unei astfel de solutii ar justifica realizarea unei investitii in sectorul mecanoenergetic al SC OTEL SA Targoviste.
Pentru identificarea (la modul general) instalatiilor cogenerative care pot satisface
cerintele specifice ale unui proiect de cogenerare, se poate folosi valoarea raportului HTP =
HEAT / POWER [MWht / MWhe].
Pentru cazul proiectului, valorile HTP, in ipotezele acceptate mai sus, se inscriu in
limitele : HTPmin.= 3 / 4 = 0,75 si HTPmax.=3 / 1 = 3.
Deci valorile raportului energie termica/energie electrica caracteristice sunt : HTP = 0,75
3 [MWht / MWhe]
In Tabelul 3 sunt prezentate limitele valorii raportului HTP ce pot fi realizate de catre
diferite tipuri de instalatii cogenerative.
Conform acestui tabel am putea lua in considerare pentru acest studiu cazurile CCTG,TG,
MAC, MAS.
De la inceput insa, valoarea limitata a investitiei impune excluderea cazului
CCTG (cicluri combinate cu turbine cu gaze). Dintre cele doua posibilitati referitoare la folosirea
motoarelor cu piston, vom pastra varianta MAS, in mod usual MAC folosesc in permanenta si o
anumita proportie de combustibil lichid.
Tabelul 3
TIP INSTALATIE
VALOARE HTP
RANDAM.
ELECTRIC
RANDAM.
GLOBAL
CALITATE
CALDURA
TAC
3-8
10 20%
80%
ABUR
TACP
3 - 10
7 20%
80%
ABUR
CCTG
1-3
35 55%
73 90%
ABUR, AF
TG
1,5 - 5
35 45%
65 90%
ABUR, AF
MAC
0,5 - 3
35 45%
65 90%
ABUR, AF
MAS
1-3
25 43%
70 92%
AF
Legenda : TAC turbine cu abur cu condensatie si prize, TACP turbine cu abur cu

contrapresiune, CCTG cicluri combinate cu turbine cu gaze, TG turbine cu gaze, MAC
motoare cu aprindere prin comprimare, MAS motoare cu aprindere prin scanteie.
Deci variantele ce vor fi studiate in prezentul studiu se vor baza pe utilizarea Turbinelor
cu Gaze TM si a Motoarelor cu Piston - MP tip mas, functionand pe baza de combustibil
gazos.
Faptul ca energia electrica este preponderenta in consumurile orare, a condus la ideea ca

puterea electrica instalata a sursei de energie a unitatii de cogenerarte propuse sa nu coboare sub
valoarea 1 MWe. Din acelasi considerent, in cele ce urmeaza se va analiza si cazul unei puteri
electrice instalate de 4 MWe.
Principiile de baza ce caracterizeaza solutiile ce vor fi tratate in continuare sunt :
utilizarea cogenerarii pentru producerea de energie termica si electrica care sa

acopere o parte din consumul societatii (cantitatile maxime cu durata cea mai mare de acoperire
in timp)
utilizarea cogenerarii pentru producerea energiei termice si electrice chiar la

nivelul actual al productiei de laminate la costuri mai mici decat in prezent
echipamentele utilizate pentru producerea de energie electrica sunt turbomotoare

cu gaze sau motoare cu piston
cantitatea de apa de adaos suplimentara poate fi asigurata cantitativ cu mijloacele

existente, dar impune suplimentarea capacitatilor existente de tratare a apei.
cazanele recuperatoare in oricare din variante produc abur saturat la 7 bar care
poate fi folosit direct in procesul tehnologic sau poate fi folosit pentru obtinerea apei calde
incalzire/menajera ;
energia electrica produsa de turbogeneratoare sau motogeneratoare este la 10.5

kV, frecventa de 50 Hz si cos = 0.8
durata de timp, acoperita de un consum simultan si semnificativ de energie

termica si electrica, pe care se face analiza tehnico-economica este dictata in cazul OTEL de
curba clasata a consumurilor de energie termica
cantitatea de gaze naturale necesara functionarii oricarei variante de echipare a

centralei cogenerative este acoperita de cota de gaz de care dispune societatea
nu sunt necesare modificari in statia electrica de 110/10 kV pentru a lega

turbogeneratoarele la SEN
centrala cogenerativa va debita energie electrica (si in consecinta se va incerca

amplasarea ei in vecinatate) in zona SM 1, aici existand toate utilitatile necesare functionarii ei.
Vor fi analizate 7 variante de retehnologizare, prim implementarea cogenerarii, ca
ecchipamente, fiind luate in considerare atat motoare cu piston cat si turbomotoare.
Variantele bazate pe Turbomotoare cu Gaze vor analiza comportarea turbomotoarelor cu
putere instalata de 1 MWe, 1,8 MWe si 3,8 MWe.
Variantele cu Motor cu Piston vor lua in calcul un motor tip mas. ce ofera o putere
electrica de 1,160 MWe.
Simbolizarea variantele de retehnologizare prin cogenerare analizate in proiect este
urmatoarea:
1. 1 TM 1,0 FPC
2. 1 TM 1,0 PC
3. 2 TM 1,0 FPC
4. 1 TM 3,8 FPC
5. 1 TM 1,8 FPC
6. 1MP 1,16
7. 2MP 1,16
5.1 Prezentare a variantelor propuse. Mod de exploatare nivele de productie
1. 1 TM 1,0 FPC
Aceasta varianta propune instalarea unui turbomotor cu gaze din clasa 1 MWe.
Turbomotorul deserveste un cazan recuperator fara instalatie de postardere care produce 1,88
Gcal/h sub forma de abur saturat la 7 bar (0,66 Gcal/tona) numai din recuperarea caldurii din
gazele arse evacuate din turbomotor. Consumul de gaz al instalatiei cogenerative
(turbomotorului) este 400 Nmc/h.
Centrala cogenerativa mai cuprinde instalatii auxiliare proprii cazanului (statie de tratare,
statie de pompe, degazor, instalatie de postardere), instalatii auxiliare proprii turbomotorului
(statie de ridicare a presiunii gazelor de combustie), instalatie centralizata de comanda si control
a procesului.
Puterea termica instalata de 1,88 Gcal/h, poate fi modificata la nevoie prin doua metode:
-reglaj cantitativ: folosirea tubulaturii de by-pass a gazelor evacuate de turbomotor
-reglaj calitativ, prin temperature gazelor evacuate, datorita modificarii puterii electrice
data de turbogenerator.
Modul de acoperire al curbelor clasate de EE si ET utilizat in analizele economice este

urmatorul :
1 TM 1,0 FPC
8000
ore
1,065
MWe
1,88
Gcal/h
ore
MWe
Gcal/h
ore
MWe
Gcal/h
2. 1 TM 1,0 PC
Turbomotorul deserveste un cazan recuperator dotat cu instalatie de postardere care care pe
ansamblu poate produce 1,88 - 3 Gcal/h sub forma de abur saturat la 7 bar (0,66 Gcal/tona) din
recuperarea caldurii din gazele arse evacuate din turbomotor, si din utilizarea postcombustiei.
Consumul de gaz al instalatiei cogenerative (turbomotorului + instalatiei de postardere) este 400
+ 145 = 545 Nmc/h.
Centrala mai cuprinde instalatii auxiliare proprii cazanului (statie de tratare, statie de
pompe, degazor), instalatie de postardere, instalatii auxiliare proprii turbomotorului (statie de
ridicare a presiunii gazelor de combustie), instalatie centralizata de comanda si control a
procesului.
Puterea termica instalata de 3 Gcal/h, poate fi variata prin doua metode:
-reglaj calitativ, prin temperatura gazelor evacuate, datorita modificarii puterii electrice
si /sau a instalatiei de postardere.
urmatorul :
1 TM 1,0 PC
5880
ore
1,065
MWe
Gcal/h
1440
ore
1,065
MWe
2,5
Gcal/h
680
ore
1.065
MWe
1,9
Gcal/h
3. 2TM 1,0 FPC

Aceasta varianta propune instalarea a doua turbomotoare cu gaze din clasa 1 MWe. Cele
doua turbomotoare deservesc un cazan recuperator fara instalatie de postardere care pe ansamblu
poate produce 3,76 Gcal/h sub forma de abur saturat la 7 bar (0,66 Gcal/tona) din recuperarea
caldurii din gazele arse evacuate din turbomotor. Consumul de gaz al instalatiei cogenerative
( cele 2 turbomotoare ) este 2 x 400 = 800 Nmc/h.
statie de pompe, degazor), instalatii auxiliare proprii turbomotoarelor (statie de ridicare a
presiunii gazelor de combustie), instalatie centralizata de comanda si control a procesului.
Puterea termica instalata de 3,76 Gcal/h, poate fi modificata prin doua metode:
avand la dispozitie de data aceasta, doua turbomotoare care pot debita energie electrica in mod
independent.
urmatorul :
2 TM 1,0 FPC
5100
ore
2,13
MWe
3,77
Gcal/h
1440
ore
2,13
MWe
2,85
Gcal/h
1460
ore
2,13
MWe
2,10
Gcal/h
4. 1 TM 3,8 FPC
a procesului.
urmatorul :
1 TM 3,8 FPC
3000
ore
3,850
MWe
5,46
Gcal/h
2880
ore
3,850
MWe
4,45
Gcal/h
1220
ore
3,850
MWe
2,45
Gcal/h
900
ore
3,426
MWe
1,90
Gcal/h
5. 1 TM 1,8 FPC

a procesului.
urmatorul :
1 TM 1,8 FPC
5880
ore
1,88
MWe
3,10
Gcal/h
1440
ore
1,88
MWe
2,45
Gcal/h
680
ore
1,88
MWe
1,9
Gcal/h
6. 1 MP 1,16
Aceasta varianta propune instalarea unui motor termic cu piston tip mas.de 1160 kWe,
care are un disponibil termic total de 1,128 Gcal/h si care in cazul aplicatiei de fata, pentru a fi
cat mai bine exploatat, produce 0,555 Gcal/h ce vor fi folositi la preancalzirea apei de adaos (de
la 14, la 84oC) si 0,573 Gcal/h sub forma de abur saturat la 7 bar (0,66 Gcal/tona). Preancalzirea
apei de adaos se face folosind circuitele de racire al uleiului si cel al cilindrilor motorului, iar
obtinerea aburului se face folosind caldura din gazele de evacuare ale motorului. Consumul de
gaz al instalatiei cogenerative este 297 Nmc/h.
Capacitatile instalate ale centralei cogenerative sunt :
-putere electrica : 1,160 MWe
-putere termica totala : 1,128 Gcal/h, din care:

0,555 Gcal/h apa calda,
0,573 Gcal/h - abur
Centrala cogenerativa mai cuprinde instalatii auxiliare proprii micro cazanului de
obtinere a aburului, (statie de tratare, statie de pompe, degazor in cazul in care instalatiile
existente nu permit suplimentari de capacitate), schimbatoarele de caldura proprii motorului,
instalatie centralizata de comanda si control a procesului, transformatoare ridicatoare de
tensiune.
Motorul cu piston va functiona intotdeauna cu un cazan de abur existent in functiune.
-reglaj cantitativ: folosirea tubulaturii de by-pass a gazelor evacuate de motor
data de motogenerator.
-folosirea echipamentelor proprii de racire ale motorului care regleaza in permanenta
temperatura lichidului de racire.
urmatorul :
1 MP 1,16
2900
ore
1,160
MWe
1,12
Gcal/h
2900
ore
1,160
MWe
0,98
Gcal/h
2200
ore
1,160
MWe
0,79
Gcal/h
7. 2 MP 1,16
Aceasta varianta propune instalarea a doua motoare termice cu piston tip mas. de 1160
kWe. Un motor cu piston are un disponibil termic total de 1,128 Gcal/h si care in cazul aplicatiei
de fata, pentru a fi cat mai bine exploatat, produce 0,555 Gcal/h ce vor fi folosite la preancalzirea
apei de adaos (de la 14, la 84oC) si 0,573 Gcal/h sub forma de abur saturat la 7 bar (0,66
Gcal/tona). Preancalzirea apei de adaos se face folosind circuitele de racire al uleiului si cel al
cilindrilor motorului, iar obtinerea aburului se face folosind caldura din gazele de evacuare ale
motorului. Consumul total de gaz al instalatiei cogenerative este 2 x 297 = 594 Nmc/h.
Capacitatile instalate ale centralei cogenerative sunt :
-putere electrica : 2,32 MWe
-putere termica totala : 2,256 Gcal/h, din care:
1,11 Gcal/h apa calda,
1,146 Gcal/h - abur
Centrala cogenerativa mai cuprinde instalatii auxiliare proprii micro cazanului de
obtinere a aburului, cumun celor doua motoare, (statie de tratare, statie de pompe, degazor in
cazul in care instalatiile existente nu permit suplimentari de capacitate), schimbatoarele de
caldura proprii motorului, instalatie centralizata de comanda si control a procesului,
transformatoare ridicatoare de tensiune.
Motoarele cu piston vor functiona intotdeauna impreuna cu un cazan de abur existent in
functiune.
Puterea termica totala instalata de 2 x 1,128 = 2,256 Gcal/h, poate fi modificata la nevoie
prin doua metode:
-reglaj cantitativ: folosirea tubulaturii de by-pass a gazelor evacuate de motor
data de motogenerator.
-folosirea echipamentelor proprii de racire ale motorului care regleaza in permanenta
temperatura lichidului de racire.
urmatorul :
2 MP 1,16
2900
ore
2,320
MWe
1,71
Gcal/h
2900
ore
2,320
MWe
1,55
Gcal/h
2200
ore
2,320
MWe
1,37
CAPITOLUL VI
Calcule tehnico-economice ale variantelor alese
6.1 Ipoteze generale pentru aplicarea indicatorilor economici bazati pe valori

actualizate
Selectarea solutiei optime de cogenerare se va face pe baza analizei tehnico-economice
comparative a solutiilor propuse, utilizand indicatorii economici (criterii) bazate pe valori
actualizate: VNA, RIR, DRA, criterii bancare, acceptate pentru evaluarea economica a
proiectelor de investitii. Indiferent de indicatorul economic calculat, pentru ca rezultatele analizei
economice sa fie corecte, iar concluziile obtinute in urma interpretarii rezultatelor sa fie
pertinente, este necesara aplicarea metodelor de analiza economica in urmatoarele ipoteze
generale:
- calculele se fac in moneda constanta. O consecinta directa a acestei ipoteze o constituie faptul
ca nu mai este necesara estimarea inflatiei si nici a efectelor ei asupra elementelor de natura
economica ce intervin in calcule - preturi (inclusiv investitii) rate de actualizare, dobanzi e.t.c.,
lucru care simplifica esential calculele. se estimeaza diferitele durate de realizare si de
exploatare a proiectului de investitii,
- se estimeaza costurile de investitii si de exploatare corespunzatoare pe toata durata de viata a
echipamentelor;
- de regula fiscalitatea nu este luata in consideratie. Atunci cand considerarea ei conduce la
aspecte particulare, acest lucru trebuie specificat si analizat pentru fiecare indicator in parte;
- sumele considerate in calcule sunt incasarile si platile (cheltuielile) reale efectuate si nu
beneficiile si cheltuielile contabile. In caz particular, cheltuielile de investitie sunt considerate in
momentul in care sunt facute (in cazul utilizarii fondurilor proprii) si nu prin intermediul
amortismentelor. Amortismentele se includ in cheltuielile anuale numai in cazul calculelor
costurile de productie specifice;
-se considera aceeasi durata de studiu, egala cu durata de viata pentru toate variantele analizate.
In cazul analizelor unor variante cu durate de viata diferite se considera drept durata de studiu
aceea a celui mai mic multiplu comun a duratelor de viata a variantelor comparate, cu
considerarea investitiilor de inlocuire in anii dinaintea expirarii duratelor de viata respective.
Gcal/h
Pentru fiecare indicator economic determinat apar ipoteze specifice care vor fi
mentionate la prezentarea fiecaruia.
6.2 Caracteristici tehnico-economice ale variantelor analizate

In tabelul 4 pretul mentenantei considerat are in vedere incheierea obligatorie a unui
contract de Service-post garantie, cu producatorul de echipamante, platit la ora de functionare,
salarii, completare (schimburi) fluide de lucru, alte lucrari de intretinere regulamentare pentru
acest gen de echipamente. Unele modele de contract de service post-garantie prevad suportarea
de catre firma prestatoare de service (de regula furnizorul principalelor echipamente grupul
generator electric cu TM sau MP, cazanul) a tuturor pierderilor cauzate de defectiunile ce conduc
la intreruperea procesului de productie de energii electrica si termica.
Pentru puterea termica instalata s-a inscris capacitatea termica maxima pe care o poate
oferi ansamblul motor termic (TM sau MP) cazan recuperator; pentru puterea termica utilizata,
s-a inscris capacitatea termica maxima folosita de schema de exploatare a variantei in discutie;
Tabelul 4
CARACTERISTICA
VARIANTA
Denumire
UM
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
1 TM 1,0 FPC
1 TM 1,0 PC
2 TM 1,0 FPC
1 TM 3,8 FPC
1 TM 1,8 FPC
1 MP 1,16
2 MP 1 16
Putere electrica instalata - PE
MW
1.065
1.065
2.130
3.850
1.880
1.160
2.320
Putere termica instalata - PT
Gcal/h
1.88
1.88 - 3
3.76
6.20
3.1
1.14
2.28
UTILIZATA
Gcal/h
Productie agent termic

ABUR
t/h
2.85
2.85 4.54
5.70
9.4
4.7
0.8
1.6
APA CALDA
t/h
-
4-9
4-9
Consum comb.
Total (variatie PT)
TM/MP
Nmc/h
400
400
800
1342
654
297
593
PC
Nmc/h
0 - 145
-
TOTAL
Nmc/h
400
400 - 545
800
1342
654
297
593
Timp anual functionare
h
8000
Cost combustibil
Euro/1000
Nmc
100
Cost orar mentenanta
Euro /h
10
10.91
19.81
30
19
12.50
25
Costuri anuale
Combustibil
Euro /an
320000
416780
640000
1073421
523200
237200
474400
Mentenanta
Euro /an
80000
87320
158540
237880
151320
100000
200000
TOTAL operare
Euro /an
400000
504100
798540
1311301
674520
337200
674400
Cost producere
Energie electrica
Euro /MWh
15.70
14.76
17.13
19.63
16.60
19.31
21.02
Energie termica
Euro /Gcal
18.25
17.17
19.92
22.83
19.30
22.46
24.44
TOTAL PRODUCTIE
Energie electrica
MWh
7960
7928
15942
27368
13861
8820
17640
Energie termica
Gcal
15067
22544
26373
33914
23026
7430
12418
6.3 Obiective de investie

Obiectivul de investitie ce are ca obiect oricare din variantele enuntate anterior poate fi
impartit pe obiecte de investitie, dupa cum urmeaza:
Obiectul 01: Grupul generator electric
Obiectul 02: Tubulaturi de legatura, cosuri de by-pass si cosuri de evacuare gaze
Obiectul 03: Cazane recuperatoare, instalatii conexe
Obiectul 04: Statie de ridicare a presiunii combustibilului gazos
Obiectul 05: Instalatie centralizata de automatizare, urmarire si control
Obiectul 06: Instalatii, racorduri tehnologice de deservire: electrice, apa, aer,
canalizare
Obiectul 07: Fundatii, canale tehnologice, cladiri, drumuri
Obiectul 08: Instalatii electrice si de evacuare a puterii in sistem
Obiectul 01: Grupul generator electric
In cadrul oricarei variante de retehnologizare propuse in cadrul acestui proiect, grupul
generator electric reprezinta sursa de producere a energiei electrica si a caldurii ce urmeaza a fi
recuperata. Pentru cazul in care este vorba de un grup generator electric, cu motor cu piston,
aranjamentul general al skidului este principial asemenatoare in ceea ce priveste componentele
principale (motor, cuplaj, generator, instalatie de automatizare, sasiu comun, incinta
fonoabsorbanta). Un aranjament tipic motoarelor cu piston este aratat in Fig.22.
1 Turbomotorul
2 Reductorul
3 Generatorul electric
4 Cuplaj siguranta
5 Sasiul
6 Carcasa incinta insonorizata
7 Circuit aer aspirat
8 Atenuatorul de zgomot al aerului de
ardere
9 Filtru aspiratie
10 Amortizor zgomot aspiratie ventilatie
11Amortizor zgomot evacuare ventilatie
12 Dulap de comanda si control
13 Sursa 24 Vcc
14 Unitatea de spalare compresor
15 Sistemul de detectie gaze/fum/flacari
16 Sistem antiincendiu cu butelii de CO2
Figura 22
Caracteristicile tehnice principale ale grupului generator electric sunt urmatoarele:
Turbomotor cu Gaze
UM
TM 1,0
TM 1,8
TM 3,
Putere nominala (15 oC, 760 mmHg)
kW
1065
1880
3850
Presiune alimentare combustibil
bar
12
16
19
Consum combustibil (Hi=8550 kcal/Nm3)
Nm3/h
400
654
1342
Debit de gaze evacuate din turbomotor
kg/s
5,45
15,45
Temperatura gazelor evacuate
496
516
559
Nivel zgomot la distanta de 1 m
dB
75
75
75
TM 3,8
MP 1,
4800
1450
Motor cu Piston
UM
MP 1,16
Putere nominala (15 oC, 760 mmHg)
kW
1160
Presiune alimentare combustibil min.
bar
0,2
Consum combustibil (Hi=8550 kcal/Nm3)
Nm3/h
297
Debit de gaze evacuate din turbomotor
kg/s
1,9
Temperatura gazelor evacuate
496
Nivel zgomot la distanta de 1 m
dB
75
Generator Electric
UM
Tipul Generatorului
TM 1,0
TM 1,8
sincron - trifazat
Puterea
kVA
1350
Frecventa
Hz
50
2250
Tensiune
kV
10,5
10,5
10,5
0,4
Viteza de rotatie
rpm
1500
1500
1500
1500
Randament
96 - 97
Sistem de excitatie
fara inel si perii
Grupul generator electric poate functiona atat in paralel cu Sistemul Energetic National
(SEN) cat si insularizat.
Pentru cuplarea generatoarelor electrice ale motoarelor cu piston este nevoie de
transformator ridicator de tensiune pana la 10,5 kV tensiunea de alimentare a combinatului.
Grupul generator electric este livrat sub forma unui skid in care se afla motorul (fie
turbomotorul cu gaze, fie motorul cu piston) si generatorul electric impreuna cu instalatiile
aferente de automatizare si supraveghere a functionarii ansamblului, precum si instalatiile
electrice de inalta tensiune ce permit evacuarea puterii generatorului. Acest skid este dotat si cu
instalatiile anexe de deservire a ansamblului grup generator electric: de filtrare a aerului aspirat
de motor, de ventilatie a incintei, de prevenire si stingere a incendiilor, de monitorizare a
vibratiilor, etc. Conceptia intregului ansamblu este facuta cu masuri speciale de insonorizare,
astfel incat in timpul functionarii, nivelul maxim al zgomotului sa se situeze sub limitele maxime
admise.
Turbosuflantasupraalimentare
Generatorelectric
Sasiucomun
Motorcu piston
Figura 23
Amplasarea skidului continand grupul generator electric in cadrul centralei cogenerative
se face pe o fundatie specifica masinilor electrice rotative, sau motoarelor cu piston. Masa totala
a ansamblului grup generator electric este de aproximativ 20 tone.
Constructia grupului generator electric permite amplasarea si implicit functionarea
acestuia atat in interiorul unei cladiri (amplasare indoor), cat si in aer liber (amplasare
outdoor).
In cazul de fata, pentru varianta ce va rezulta ca optima se prevede amplasarea in incinta
societatii OTEL intr-o singura locatie posibila, in apropierea SM 1, varianta de amplasare fiind
Indoor.
Obiectul 02: Tubulaturi de legatura, cosuri de by-pass si cosuri de evacuare gaze
In cazul turbomotoarelor cu gaze, tubulatura de legatura realizeaza directionarea gazelor
arse, evacuate din grupul turbogenerator electric catre cazanul recuperator.Pentru perioade scurte
de functionare, in cazurile de avarie-interventie la cazanul recuperator, tubulatura de legatura
asigura directionarea gazelor catre un cos de by-pass situat intre grupul turbogenerator su
cazanul recuperator. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor clapeti comandati electric sau
pneumatic, din camera de comanda.
In acelasi timp, folosire cosului de by-pass reprezinta un sistem de reglare cantitativa a
incarcarii cazanului recuperator, si implicit de reglare a sarcinii termice a acestuia.
Parametrii de lucru la regim nominal ai tubulaturii de legatura si ai cosului de by-pass

sunt (pentru un modul de cogenerare):
-
temperatura gazelor arse: max. 550 0C;
debitul de gaze arse: max. 15,45 kg/s;
viteza gazelor arse: max. 40 m/s;
Tubulatura de legatura este formata din tronsoane metalice, de sectiune patrata, in

constructie sudata, confectionate din table de otel refractar de grosime 4-5 mm. Imbinarea
tronsoanelor se face prin flanse si suruburi.
Tubulatura de legatura multifunctionala include mecanisme de actionare electromecanice
pentru comandarea de la distanta a clapetilor de distributie a gazelor arse.
Preluarea dilatarilor tubulaturii se face prin asigurarea unor puncte fixe si cu ajutorul mai
multor compensatori de dilatare lenticulari.
Cosul de evacuare si cosul de by-pass au inaltimi cuprinse intre 20 30 m, cu mase
cuprinse intre 6 8 tone, fiind ancorate in patru puncte, necesitand fiecare, o fundatie
corespunzatoare.
Pentru cazul motorului cu piston acest obiect de investitie se refera la toate
subansamblele ce fac legatura cu exteriorul pentru aerul aspirat de motor si pentru gazele
evacuate dupa schimbatorul de caldura final.
Obiectul 03: Cazane recuperatoare
Cazanul recuperator transforma o parte din caldura continuta in gazele de ardere ce

provin de la grupul turbogenerator electric, in energie termica utila, sub forma de abur. Cazanul
recuperator preia gazele evacuate.
In cazul de fata, cazanele recuperatoare ale variantelor luate in calcul produc abur saturat
la 7 bar si sunt de tip ignitubular.
Cazanul recuperator se compune in principal din:
-
corpul de presiune
structura de sustinere
instalatia de automatizare, armaturi
instalatia de tratare si alimentare cu apa
invelis, izolatii, scari
Reglarea sarcinii cazanului recuperator se poate face prin reglarea debitului de gaze ce
trece prin cazan si/sau prin reglarea debitului de combustibil in instalatia de postcombustie.
Cazanul recuperator necesita o fundatie corespunzatoare separata de a celorlalte utilaje.
Obiectul 04: Statie de ridicare a presiunii combustibilului gazos
Acest obiect de investitie este propriu doar variantelor de cogenerare ce utilizeaza TMG
pentru echiparea grupurilor generator electric1[1].
Statia de ridicare a presiunii conbustibilului gazos are rolul de a asigura alimentarea cu
gaz combustie a TM.
In acest caz, Statia de ridicare a presiunii combustibilului va trebui sa poata asigura un
debit continuu de gaz intre valorile 250 - 1350 Nmc/h, la o presiune de 12 19 bar, constanta, si
la o temperatura de max.70 oC, pentru o presiune de aspiratie de min. 0,2 bar.
Pentru satisfacerea acestor cerinte, statia de ridicare a presiunii combustibilului gazos va
fi echipata cu un electro compresr cu surub, si cu echipamentele aferente (separatoare,
epuratoare, schimbator de caldura final, armaturi, retele de conducte, etc.)
Statia de ridicare a presiunii astfel definita va fi amplasata intr-o cladire tip hala
industriala-constructie usoara, cu respectarea normelor din domeniul statiilor de pompare gaze
naturale.
Statia de ridicare a presiunii combustibilului gazos poate fi amplasata in incinta OTEL in
vecinatatea Statiei de Reducere Masura existenta.
Obiectul 05: Instalatie centralizata de automatizare, urmarire si control
Instalatia centralizata de automatizare urmarire si control asigura functionarea in conditii

de maxima siguranta a unitatii cogenerative; supravegeaza, controleaza, regleaza, monitorizeaza
si prelucreaza informatiile din procesul tehnologic in oricare din situatiile normale de functionare
ale acestuia.
Instalatia centralizata de automatizare urmarire si control semnalizeaza prompt iesirea din

limitele normale a parametrilor de functionare iar cand sunt atinse una sau mai multe din cele de
avarie, asigura oprirea utilajului respectiv in conditii de siguranta.
Instalatia centralizata de automatizare urmarire si control completeaza sistemele locale de
comanda, urmarire si control care sunt prinse in furniturile utilajelor ce compun unitatea
cogenerativa (grupurile generatoare cu TMG sau MP, cazanele recuperatoare, compresoarele de
combustibil gazos, etc), monitorizand functionarea tuturor echipamentelor, luate in parte, si in
ansamblul unitatii cogenerative.
Sistemul de automatizare al unitatii cogenerative va fi alcatuit din urmatoarele
componente:
-sistemul de conducere a procesului, centralizat, situat in camera de comanda a centralei
(existenta sau special construita)
-sisteme locale de conducere incluse in furniturile echipamentelor
-aparatura locala
Obiectul 06: Instalatii, racorduri tehnologice de deservire: apa, aer, canalizare
Instalatiile , racordurile tehnologice de deservire: apa, aer, canalizare, se refera la

racordurile unitatii cogenerative cu toate aceste utilitati, existente in incinta SC OTEL
Targoviste.
Aceste racorduri vor asigura alimentarea unitatii cogenerative cu :apa tehnologica, apa de
incendiu, apa potabila, aer comprimat.
In cadrul acestui obiect sunt cuprinse si instalatiile ce deservesc cazanele recuperatoare.
Obiectul 07: Fundatii, canale tehnologice, cladiri, drumuri
Lucrarile de executie a fundatiilor se refera la toate utilajele termomecanice grupul

turbogenerator, cazane, rezervoare, instalatii, pompe, compresoare de gaz natural, s.a., precum si
la fundatiile tuturor cladirilor (eventual) ce intra in componenta unitatii cogenerative.
Canalele tehnologice vor servi la executarea traseelor de cable electrice de forta si de
automatizare, a diverselor conducte, precum si la evacuarea apelor uzate si pluviale din
perimetrul noii capacitati.
Lucrarile de constructii de cladiri se refera la executarea eventuala a unor hale-constructie
usoara pentru noile echipamente, si pentru diverse spatii anexe (camera de comanda, birouri,
vestiare, camere pentru echipamente electrice) precum si la hala statiei de ridicare a presiunii
combustibilului gazos in cazul folosirii TMG.
Lucrarile referitoare la drumuri, se refera la eventualele devieri sau
amenajari/reamenajari ale unor cai de acces din interiorul Fabricii de Hartie.
Obiectul 08: Instalatii electrice de deservire si de evacuare a puterii in sistem
Instalatiile electrice de deservire se refera la racordul si instalatiile ce asigura consumul

intern de energie electrica al unitatii cogenerative (instalatii de automatizare, iluminat, alimentare
statie de comprimare combustibil gazos).
Instalatiile de evacuare a puterii in Sistemul Energetic National (SEN) vor fi proprii
grupului generator, al unitatii cogenerative, pentru acestea fiind prevazute spatii de amplasare a
aparaturii de evacuare a puterii (transformator, celule, masura, etc.).
CAPITOLUL VII
Analiza rezultatelor obtinute in urma efectuarii calculelor tehnico economice
7.1 Cheltuieli cu investitia de baza
Estimarea cheltuielilor cu investitia de baza, defalcate in aceasta faza pe valori de utilaje,

C+M este prezentata centralizat in Tabelul 5.
In aceste tabel, pornind de la valoarea estimata a utilajelor s-a considerat ca valoarea de

C+M reprezinta un procent din cea dintai. S-a considerat ca acest procent are urmatoarele valori:
25 % pentru unitatile de cogenerare bazate pe TMG;
25 % pentru unitatile de cogenerare bazate pe MP.
MARIMEA
VARIANTA
Denumire
Estimare valoare
investitie
UM
1 TM 1,0
FPC
1 TM 1,0 PC
2 TM 1,0
FPC
1T
FPC
Utilaje
975.000
1.087.500
1.800.000
2.66
C+M
325.000
362.500
600.000
887
TOTAL VALOARE
1.300.000
1.450.000
2.400.000
3.55
Timp OPERARE
8.000
Cost COMBUSTIBIL
/ 1000
Nm3
100
Cost orar MENTENANTA
/h
10
11
19.8
29.7
TOTAL
PRODUCTIE
EE
MWh
7.960
7.926
15.942
27.3
ET
Gcal
15.136
22.544
26.373
33.9
CONDITII OPERARE
COSTURI
ANUALE
OPERARE
COST
PRODUCERE
COMBUSTIBIL
320.000
416.780
640.000
1.07
MENTENANTA
80.000
87.320
158.540
237
TOTAL
400.000
504.100
798.540
1.31
MWh - EE
/
MWhe
15.65
14.76
17.13
19.6
Gcal - ET
/ Gcal
18.20
17.17
19.92
22.8
CONDITII VANZARE PRODUCTIE Scenariul A

PRET VANZARE EE
/
MWhe
55
PRET VANZARE ET
/ Gcal
19
TOTAL INCASARI Din vanzare EE

ANUALE
313.226
319.012
603.618
968
Din vanzare ET
12.158
41.256
-24.263
-12
TOTAL
325.384
360.268
579.355
838
TRS
ani
4.0
4.0
4.1
4.2
TRA
ani
5.4
5.4
5.6
5.8
VNA
777.633
849.722
1.299.295
1.80
RIR
18.1
17.9
17.4
16.9
CONDITII VANZARE PRODUCTIE Scenariul B

PRET VANZARE EE
/
MWhe
50
PRET VANZARE ET
/ Gcal
19

ANUALE
273.426
279.373
523.909
831
Din vanzare ET
12.158
41.256
-24.263
-12
TOTAL
285.584
320.629
499.646
7.01
TRS
ani
4.6
4.5
4.8
5.1
TRA
ani
6.4
6.3
6.9
7.4
VNA
523.503
596.678
790.332
928
RIR
16.5
15.7
14.6
13.7
CONDITII VANZARE PRODUCTIE Scenariul C

PRET VANZARE EE
/
MWhe
45
PRET VANZARE ET
/ Gcal
19

ANUALE
233.626
239.735
444.200
694
Din vanzare ET
12.158
41.256
-24.263
-12
TOTAL
245.784
280.991
419.937
564
TRS
ani
5.3
5.2
5.7
6.3
TRA
ani
7.9
7.6
8.9
10.4
VNA
269.373
343.633
281.370
55.2
RIR
12.9
13.3
11.7
10.2
Conform aprecierilor din Tabelul 5 valorile totale ale investitiei se situeaza intre
1.100.000 Euro (Var. 6) si 3.550.000 Euro (Var. 4) pentru variantele cu un echipament de
cogenerare si intre 2.000.000 Euro (Var.7) - 2.400.000 Euro (Var.3) pentru 2 echipamente de
cogenerare.
Valorile de C+M se situeaza intre 275.000 Euro si 875.000 Euro iar valoarea utilajelor cu
montaj intre 825.000 Euro si 2.662.500 Euro.
Tinand cont de puterile electrice instalate, valorile Investitiei Specifice inregistreaza
valori cuprinse intre 926 Euro/kWe (var.4) 1368 Euro/kWe (var.2) pentru echipamentele dotate
cu TM si 833 - 917 Euro/kWe pentru cele dotate cu MP, valori uzuale pentru aceasta gama de
puteri electrice instalate.
Sintetic, estimarile referitoare la valorile investitiilor propuse sunt prezentate in Tabelul
6:
Tabelul 6
1 grup generator
2 grupuri generatoa
Nr. varianta din

Tabel 5.
Simbolizare
1 TM 1,0
FPC
1 TM 1,0
PC
1 TM 3,8
FPC
1 TM 1,8
FPC
1 MP 1,16
2 TM 1,0
FPC
2 MP
Utilaje
975.000
1.087.500
2.662.500
1.687.500
825.000
1.800.000
1.500
C+M
325.000
362.500
887.500
562.500
275.000
600.000
500.0
Total
valoare
1.300.000
1.450.000
3.550.000
2.250.000
1.100.000
2.400.000
2.000
Valoare
investitie
specifica
/kWe
1.226
1.368
926
1250
917
1132
833
7.3 Indicatori economici ai variantelor

In Tabelul 5. se face o centralizare a parametrilor economici calculati pentru cele 7
variante de unitati de cogenerare pe baza valorilor estimate ale investitiei si pe baza
caracteristicilor de functionare anuale proprii fiecarei variante.
Aprecierile asupra costurilor de producere a energiilor EE si ET s-au facut luand in
considerare costurile combustibilului si cel al mentenentei unitatilor de cogenerare.
S-a considerat astfel ca pretul de cumparare al combustibilului gaze naturale de 100
Euro/1000 Nmc, pretul mentenantei fiind caracteristic fiecarei variante.
Pentru calculul veniturilor anuale rezultate din vanzarea cantitatilor de EE si ET produse,
si pentru a putea aprecia si compara indicatorii economici TRS, TRA, VNA, RIR, s-au
considerat:
- rata de actualizare in valoare de 10 % pentru toate cazurile analizate, cu 20 de ani
termen de amortizare
- 3 scenarii posibile referitoare la preturile de vanzare ale energiilor catre beneficiar. (55 /
19, 50 / 19 si 45 / 19 Euro/MWe / Euro/Gcal)
- pretul gazului metan s-a considerat 100 Euro/1000Nmc
Toate scenariile au urmarit in principal asigurarea unui TRS minim (de preferinta sub 6
ani) pentru investitor, si in acelasi timp, preturile energiilor oferite spre vanzare beneficiarului sa
fie atractive pentru acesta din urma.
Costurile de producere a energiilor au fost calculate impartind cheltuielile totale la total
energie produsa (electric + termic).
-Scenariul A: pret vanzare energie electrica 55 Euro/MWh si pret vanzare energie termica
19 Euro/Gcal;
-Scenariul B: pret vanzare energie electrica 50 Euro/MWh si pret vanzare energie
termica 19 Euro/Gcal;
-Scenariul C: pret vanzare energie electrica 45 Euro/MWh si pret vanzare energie
termica 19 Euro/Gcal;
7.4 Durata de realizare a investitiei
Se poate aprecia ca durata de realizare a investitie in oricare varianta de realizare a unei
unitati de cogenerare, cu TM sau MP este de maxim 10 luni de la data semnarii contractului cu
antreprenorul general, care in mod uzual este si furnizorul principalelor echipamente (grupul
generator electric, cazanul recuperator).
CAPITOLUL VIII
Alegerea variantei optime si incadrarea instalatiilor in schema societatii
1. Prezentul proiect si-a propus identificarea solutiei optime de unitate cogenerativa care
instalata la SC OTEL SA Targoviste sa asigure beneficii anuale investitorului (si sa asigure un
TRS acceptabil in cazul de fata mai mic de 6 ani) si in acelasi timp sa permita acestuia sa ofere
spre vanzare beneficiarului energiile electrica si termica produse, la preturi mai mici decat in
situatia actuala (de ex. 48 Euro/MWh si 18 Euro/Gcal).
2. S-a considerat ca satisfacerea unor astfel de cerinte poate fi realizata prin cogenerare.
De aceea toate variantele analizate in cadrul prezentului proiect se bazeaza pe principiul
producerii prin cogenerare a energiilor electrica si termica. Au fost analizate 7 variante bazate pe
solutii de cogenerare cu motor cu piston (MP) 2, si cu turbomotoare cu gaze (TM) 5.
3. S-a propus ca unitatile de cogenerare luate in discutie sa nu depaseasca in functionare
nivelele definite prin curbele clasate ale consumurilor actuale de energii electrica si termica
(inregistrate in anul 2003 si primele luni din anul 2004), dar, in limita posibilitatilor, sa le
acopere intr-o cat mai mare masura.
4. Datorita alurii curbei clasate de energie electrica puterea instalata a sursei primare de
energie a unitatilor de cogenerare (MP sau TM) a fost extinsa la valoarea de 3.834 MWe,
deoarece pentru aceasta putere timpul de acoperire la regim nominal este bun (7500 ore), restul
pana la 8000 ore functionand la regimuri partiale.
5. Conform datelor recapitulative prezentate in Tabelul 5 clasificarea solutiilor este
urmatoarea :
TRS min.
TRA min.
VNA max.
RIR max.
1 MP 1,16
1 MP 1,16
1TM 3,8 FPC
1 MP 1,16
1 MP 1,16 & 1TM
1TM 1,0 PC
1TM 3,8 FPC
1TM 1,0 FP
Scenariul A
55 /MWe; 19 /Gcal
Scenariul B
50 /MWe; 19 /Gcal
1,0 PC
Scenariul C
1 TM 1,0 PC
1TM 1,0 PC
1TM 3,8 FPC
45 /MWe; 19 /Gcal
6. Datele prezentate in Tabelul 5. sugereaza la prima vedere ca solutia bazata pe
motorul cu piston este mai buna. Acest lucru se intampla intr-adevar in cazul in care se poate
negocia un pret foarte bun pentru vanzarea energiei electrice (in cazul de fata >50 Euro/MWhe)
si pret un pret mic la energie termica (in cazul de fata <18 Euro/Gcal).
Pentru cazurile insa in care pretul de vanzare negociat pentru vanzarea energiei
electrice este mai mic, este preferabila adoptarea unei solutii bazata pe utilizarea
turbomotoarelor cu gaze ; aceasta situatie se datoreaza faptului ca solutiile cu turbomotoare cu
gaze produc cantitati mai mari de energie, care isi au locul in acoperirea curbei clasate de energie
termica, si de aceea aceste solutii sunt mai putin sensibile la variatia pretului de vanzare a
energiei electrice.
7. Daca in viitor, cresterea de productie si implicit de consum de energie termica se va
mentine conform estimarilor facute pentru anul 2004, atunci introducerea unei capacitati
suplimentare de producere a aburului se va impune ca necesara. In aceste conditii, solutia de
cogenerare cu MP nu rezolva problema unei suplimentari suficiente a consumului de abur
1TM 1,0 PC
Fig.24 Schema termica de principiu- situatia actuala
Fig.25 Schema termica de principiu a variantei cu o turbina cu gaze tip Turbomeca

de 1 Mwe
Fig.26 Schema termica de principiu a variantei cu motor cu piston
CAPITOLUL X
Norme de tehnica securitatii muncii in instalatiile cu ciclu inversat
10.1 Consideratii generale

In cadrul exploatarii curente a instalatiilor, personalul de serviciu asigura supravegherea acestora,
controlul lor periodic si manevrele necesare. Supravegherea se asigura prin urmarirea parametrilor din
instalatiile respective si completarea evidentei acestora. Personalul executa de asemenea operatiile legate
de curtenia locului de munca. In intreaga activitate se vor respecta cu strictete normele de protectie a
muncii indicate in cele ce urmeaza:
- personalul de exploatare operativa a instalatiilor este cu desavarsire interzis sa scoata din proprie
initiativa ingradirile de protectie, sa patrunda dincolo de acestea, sa execute lucrari sau manevre fara a
exista o autorizatie de lucru si instructiuni tehnice sau dispozitii in acest sens.
- cand schimbul este format din doua persoane, una din ele poate participa la lucrari, fiind inclusa
in echipele de revizii sau reparatii
- in timpul executarii controlului, in instalatiile electrice, instalatia trebuie considerata ca aflata in
functiune, chiar atunci cand se cunoaste ca ea este scoasa de sub tensiune. Aceasta prevedere are in vedere
faptul ca instalatia nu este legata la pamant si ca exista eventualitatea punerii ei sub tensiune
La efectuarea tuturor manevrelor pentru Prevenirea accidentelor umane sau tehnice datorita arcului
electric, se vor respecta urmatoarele reguli:
- manevrele se efectueaza numai in ordinea intrerupatoare-separatoare
se efectueaza intai manevrele cu separatoarele de linie si apoi cu cele de bare, la operatiile de deschidere si
invers la operatiile de inchidere
-
pozitia personalului in timpul manevrei trebuie sa fie laterala fata de sigurantele fuzibile,
precum si fata de separatoarele care nu sunt prevazute cu dispozitive de blocaj
10.2 Norme de protectie a muncii specifice la executarea de lucrari la generatoare,

compensatoare, sincrone si motoare electrice
Generatoarele si compensatoarele sincrone aflate in turatie, chiar dezexcitate trebuie considerate ca
fiind sub tensiune. Se interzice atingerea sau executarea lucrarilor in circuitele statorului generatorului sau
compensatorului sincron aflat in turatie.
Manevrele pentru pornirea si oprirea masinilor electrice de inalta tensiune se executa de catre
personalul operativ de serviciu.
Inaintea executarii oricaror lucrari de reparatii la partea mecanica a unui motor electric, se va opri
motorul, se va realiza o separatie de lucru vizibila care se va bloca, iar pe dispozitivul de actionare se va
monta un indicator de interzicere.
Carcasele masinilor electrice si cele ale echipamentelor de pornire ale acestora trebuie sa fie legate
la pamant. Se interzice executarea de lucrari la aceste legaturi la pamant in timpul functionarii masinilor
electrice.
10.3 Metode de protectia muncii pentru partea termomecanica a centralelor

Instalatiile de gaze se pun in functiune si se exploateaza in conformitate cu normativul pentru
distribuirea gazelor naturale, numai de catre persoanele autorizate de unitatea de distributie a gazelor.
Se interzice determinarea prezentei gazelor in aer, in incaperi sau camine prin flacara libera.
Inainte de predarea in exploatare, toate conductele de gaze trebuie probate. Daca o conducta a ramas fara
gaze mai mult de doua luni, inainte de a fi pusa in exploatare trebuie probata din nou.
Este interzisa folosirea gazului in cazul cand presiunea in conducta de gaze a scazut sub 40mm
H2O.
10.4 Masuri generale de prevenire si extindere a incendiilor

Prin prevenirea incendiilor in centrale si statii electrice se intelege respectarea regulilor stabilite de
normele in vigoare si luarea tuturor masurilor menite sa elimine cauzele care pot provoca incendii.
Totodata, prevenirea incendiilor presupune si asigurarea din timp a unor masuri necesare pentru limitarea
dezvoltarii incendiilor, stingerea lor in faza initiala, evacuarea oamenilor si a bunurilor materiale.
Un mijloc esential de aparare contra incendiilor este obligativitatea instruirii periodice, in privinta
masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, a tuturor celor care lucreaza in sectorul energetic.
10.5 Procedee si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor
Lupta impotriva incendiilor cuprinde: prevenirea, detectarea, avertizarea, combaterea si stingerea.
In faza de prevenire se stabilesc punctele pericol de incendiu, cauzele posibile si masuri pentru
inlaturarea lor. Se intocmesc planuri de prevenire si lichidare a avariilor si se urmareste aprovizionarea cu
materiale de combatere si utilarea panourilor si punctelor PSI.
In faza de combatere si lichidare este necesar :
- stabilirea obiectului incendiului si determinarea cauzei aparitiei lui
- precizarea locului de aparitie (focarul)
- asigurarea securitatii personalului
- folosirea tuturor posibilitatilor de lichidare a focului
Pentru cazul in care incendiul nu se poate lichida imediat se va determina zon

Proiect Termo

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Termo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni introductive privind ciclurile

termodinamice ale motoarelor termice si

1.1 Tipuri si caracteristici ale turbinelor cu gaze utilizate pentru cogenerare

ciclului Brayton teoretic, pentru care se disting urmatoarele transformari

Din punct de vedere al modului de interactiune intre agentul termic si

ITG in circuit deschis

ITG in circuit inchis

Intr-o proportie covarsitoare, in centralele termoelectrice se utilizeaza ITG in circuit

Modul de functionare al unei ITG in circuit deschis poate fi descris astfel:

Dupa compresie, aerul patrunde in camera de ardere unde se amesteca

cu combustibilul. Energia necesara compresiei este furnizata de turbina cu gaze (compresorul si

Principalii parametrii care caracterizeaza ciclul termodinamic ce sta la baza

In ceea ce priveste efectul variatiei

asupra performantelor nominale ale ITG

conduce in mod nemijlocit la cresterea randamentului

) pentru care randamentul ITG devine

Exista o valoare a raportului de compresie (

Caracteristicile prezentate mai sus genereaza timpi de constructie-montaj foarte redusi in

Marirea temperaturii inainte de turbina, ca o masura de crestere a

este o diminuare a consumului de combustibil a ITG, in conditiile in care puterea produsa

Compresia fractionata combinata cu racirea intermediara

1.5 Tipuri si caracteristici de motoare termice utilizate pentru cogenerare

procedeul de aprindere a combustibilului;

procedeul de formare a amestecului aer-combustibil;

numarul de curse ale pistonului in care se realizeaza ciclul motor;

starea de agregare a combustibilului;

numarul de combustibili utilizati;

Motoarele cu ardere interna se compun din:

ansamblul de sisteme auxiliare;

aparatura de control si automatizare a functionarii.

Mecanismul motor este format din doua parti:

partea mobila numita mecanism biela-manivela si care cuprinde urmatoarele organe

partea fixa este compusa din cilindrul chiulasei si carter.

Ansamblul de sisteme auxiliare este format din:

sistemul de alimentare cu combustibil

FIG.5 Sectiune printr-un cilindru cu motor termic

pme- punct mort exterior.

Motoarele cu aprindere prin scanteie pot functiona cu doua tipuri de combustibil:

Motoarele cu aprindere prin comprimare difera de motoarele cu prindere prin scanteie

motoare diesel lente;

motoare diesel rapide.

Principiul motorului cu prindere prin comprimare este autoaprinderea combustibilului

randament mai bun;

pericol de incendiu, de explozie redus;

permite folosirea unui combustibil mai ieftin, mai greu volatile;

nu apar zone moarte si nici front de flacara.

Dezavantajele motorului cu aprindere prin comprimare este acela ca in combustibilul folosit se

Sunt folosite pentru minimizarea costului combustibilului, deoarece utilizeaza atat un

1.9 Analiza tehnica a solutiei de cogenerare cu motoare termice.

Ciclul motoarelor termice folosite pentru cogenerare se deosebeste de ciclul clasic de

pe parcursul ciclului de producere a lucrului mecanic, agentul de lucru nu isi schimba

producerea energiei termice se realizeaza cu schimbatoare recuperative;

se considera ca in cazul recuperarii de caldura din gazele de ardere, nu toata caldura

existenta recuperatorului de caldura pe traseul gazelor de ardere introduce o cadere

Analiza solutiei de cogenerare utilizand motoare termice se face in functie de tipul

izocor (ciclul Beau de Rochas, Otto) motoare cu aprindere prin scanteie;

izobar (ciclul Diesel) motoare cu aprindere prin comprimare;

Fig. 6 Diagramele entropice de stare p-V si T-s pentru arderea izocora

Fig.7 Diagramele entropice de stare p-V si T-s pentru arderea izobara

a-c proces de comprimare (transformare adiabatica);

c-y arderea combustibilului (transformare izocora);

yb / yb destinderea gazelor (transformare adiabata);

ba evacuarea gazelor de ardere (transformare izocora).