DETERMINAREA SI MASURAREA UZURII

MOTOARELOR CU
ARDERE INTERNA

UZAREA SI TIPURILE DE UZURI CE APAR IN

FUNCTIONAREAMOTOARELOR CU ARDERE INTERNA
Prin proces de uzare, se intelege orice pierdere de material de pe
suprafetele solide in frecare, avand ca urmare modificarea
dimensiunilor, a formei geometrice si a jocurilor. Acest proces
apare ca un fenomen complex, datorat unor cauze diverse si este
determinat de un numar mare de factori si conditii (proprietatile
mecanice, particularitatile micro sau macrogeometrice ale
suprafetelor, parametrii functionali, calitatea ungerii, lubrifiantii
folositi).
Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese
aflate in miscare relativa una fata de cealalta, la nivelul acestor
suprafete apar forte de frecare. Dupa cum intre suprafetele in
miscare exista sau nu substante de ungere, frecarea poate fi:
uscata, semifluida si fluida.

Frecarea uscata apare n cazul n care contactul dintre piese este direct,
nemijlocit, fara existenta unui film de lubrifiant, fara oxizi, praf sau apa
In cazul unui motor oprit ,din cauza sarcinii de pe arbore, lubrifiantul este
indepartat dintre cele doua suprafete ale fusului si ale cuzinetului, contactul
facandu-se direct pe varful asperitatilor suprafetelor respective, ramanand o
cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile dintre asperitati. Astfel, la pornire,
avem de-a face cu frecarea uscata
Frecarea semifluida este un fenomen ce apare la limita frecarii fluide, atunci
cnd stratul gros de fluid se rupe si se reface succesiv.( poate sa apara ca urmare a
ungerii defectuoase sau insuficiente,)
La pornirea si oprirea motorului , datorita vitezei prea mici ale arborelui, nu se
poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare
relativa.- La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sub el lubrifiant,
care, avand forma de pana si o oarecare presiune, incepe sa se ridice ; in acest caz,
frecarea va fi semifluida)
In mod normal, la functionarea de regim a motoarelor se produce frecarea
fluida, frecare ce se poate mentine cand : intre suprafete se realizeaza deplasari cu
viteze mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod
continuu cu lubrifianti.

Procesul de frecare dintre suprafetele in

contact ale pieselor componente ale motoarelor
are ca efect pierderea de energie manifestata prin
caldura produsa si uzarea fizica, rezultat al
desprinderii de material si al modificarii starii
initiale a acestor suprafete.
Uzura fizica conduce la modificarea
dimensiunilor si a formei geometrice a
suprafetelor pieselor in contact. In anumite
conditii de temperatura pot interveni simultan si
modificari structurale ale straturilor superficiale.

1.Uzarea de adeziune
Se produce prin sudarea i ruperea punilor de sudare ntre
microzonele de contact, caracterizndu-se printr-un coeficient
de frecare ridicat i o valoare mare a intensitii uzrii.
O consecin a uzrii de adeziune este griparea, care apare la
sarcini mari n lipsa lubrifiantului sau la strpungerea
peliculei n urma unor temperaturi locale ridicate( de exemplu
n perioada de rodaj). Sub aciunea sarcinii, suprafeele se
apropie la o distan de interaciune atomic. Adeziunile,
microjonciunile puternice ce se creeaz, nu mai pot fi
forfecate i deplasarea relativ ntre suprafee nceteaz.

Gripajul poate avea diferite forme, n funcie de temperatura

la care se produce. Astfel:
griparea la temperaturi joase (griparea atermic)
este caracteristic unor viteze reduse de deplasare; apar
deformaii plastice ale stratului superficial al suprafeei de
frecare . Aceast form se caracterizeaz prin valori mari ale
coeficienilor de frecare i fenomenul are o evoluie rapid.
griparea la temperaturi nalte (griparea termic)
este caracteristic unor viteze mari i apare ca urmare a
energiei termice acumulate n zona de contact; coeficientul de
frecare este mai mic (0,20,5), iar viteza uzrii mai redus.
Apariia gripajului poate fi produsa de un rodaj
necorespunztor, jocuri prea mici ntre suprafee sau de
suprafee superfinisate, lipsite de posibilitatea crerii
micropungilor de ulei, utilizarea unui lubrifiant neindicat,
depirea unor parametri funcionali (sarcin, vitez etc.),

2.Uzarea de oboseal
Se produce n urma unor solicitri ciclice a suprafeelor n
contact, urmate de deformaii plastice n reeaua atomic a
stratului superficial, de fisuri, ciupituri sau exfolieri. n general.
aceste uzri apar sub form de desprinderi de particule din
material, lsnd urme caracteristice fiecrui gen de asemenea
uzare. Uzrile de oboseal sunt:pittingul, uzarea prin exfoliere
i uzarea prin cavitaie.
Pittingul este o form a uzrii de oboseal a suprafeelor cu
contacte punctiforme (de exemplu, cile de rulare a lagrelor de
rostogolire) sau liniare (de exemplu, flancurile roilor dinate) i
se recunoate sub forma caracteristic de gropie sau ciupituri
(diferite de cele de adeziune provocate prin smulgeri).

Uzarea prin exfoliere (cojire) este

caracterizat prin desprinderea de mici particule
metalice, care se produce la materiale metalice
plastice, cnd este depit rezistena la forfecare,
n zonele de contact cu frecri concentrate.
Uzarea prin cavitaie este definit ca fiind
un proces de distrugere a suprafeei (i deplasare
de material sub form de mici particule) produs
de mediul lichid sau gazos n contact cu metalul,
fr prezena celei de a doua suprafee de frecare
ca n celelalte forme de uzare. Se mai numete i
eroziune de cavitaie sau coroziune de cavitaie

3.Uzarea de abraziune
Este provocat de prezena particulelor dure ntre suprafeele n contact
sau de asperiti mai dure ale uneia dintre suprafeele de contact. Aceast
uzare este uor de recunoscut prin urmele lsate de microachiere, ea
accelernd uzarea prin coroziune.
Particulele dure pot proveni de la forfecarea prealabil a unor contacte
(uzare de adeziune), desprinderi de poriuni din stratul de suprafa mai
dur, prin desprinderea i evacuarea materialului unor ciupituri etc.,
precum i prin produsele metalice ale altor uzri.
Rezultatele cantitative ale uzrii abrazive sunt dependente de:
natura cuplului de materiale, n sensul c o duritate mai mare a suprafeei
opune o rezisten sporit aciunii de rodare i, dimpotriv, materialele
plastice permit mplntarea particulelor dure n ele;
natura abrazivului, dimensiunile i forma lor;
condiiile funcionale.

4.Uzarea de coroziune
Constituie deteriorarea suprafeei de frecare i deci pierderea de material, de
greutate, datorit aciunii simultane sau succesive a factorilor chimici agresivi din
componena mediului respectiv i a solicitrilor mecanice. Mecanismul uzriide
coroziune presupune corelarea a dou efecte de coroziune: coroziunea chimic i
coroziunea mecanochimic.
Coroziunea chimic este o aciune chimic continu a mediului ambiant asupra
suprafeelor elementelor componente ale mainii, utilajului sau instalaiei.. Ca
forme de coroziune chimice se disting:
Ruginirea, care este o coroziune electrochimic a fierului ce se datoreaz aciunii
combinate a oxigenului i apei i poate s apar n aer la temperatur normal.
Coroziunea n mediu lubrifiant, de natur electrochimic, apare n cazul
prezenei n lubrifiani a unor mici cantiti de ap care, n contact cu suprafaa,
formeaz microcelule electrolitice
Coroziunea mecanochimic (tribochimic) se refer la modificrile suferite de
suprafaa de frecare n timpul funcionrii

Etapele fenomenului de uzare

etapa I, corespunztoare perioadei de rodaj, n care
uzarea crete cu viteza relativ mare; spre sfritul
perioadei de rodaj viteza de uzare devine constant;
etapa II, corespunztoare perioadei de funcionare
normal, n care piesele se uzeaz lent, aproape uniform,
n limite care nc asigur respectarea condiiilor impuse;
etapa III, cu pant foarte mare, pe care uzarea crete
aproape instantaneu i care corespunde perioadei uzrii
totale sau catastrofale; abaterile de la dimensiuni, de
form i jocurile devenind att de mari, nct cuplul de
piese sau chir maina sunt n pericol.

Controlul uzarii
1. Metodele chimice de determinare a continutului de metal in lubrifiant, care
pot fi completate cu analiza spectroscopica pentru identificarea materialelor
respective; sunt metode foarte precise dar care cer un anumit timp si aparatura
adecvata;
2. Metodele micrometrice care permit masurarea dimensiunilor pieselor cu
instrumente curente( sublere de exterior, micrometre etc.) dupa un anumit timp
de functionare. Aceasta metoda impune demontarea pieselor;
3. Metodele cu amprente creeaza posibilitatea de a cunoaste evolutia uzarii
prin intermediul masurarii periodice a reducerii dimensiunilor unor amprente
imprimate initial pe suprafata de frecare cu un anumit poanson( bila, piramida
etc.). Din aceasta categorie face parte si amprenta in forma de semiluna( fig.1.3.),
produsa prin zgarierea suprafetei 1 cu un corp 2 din carbura de wolfram sau de
titan, in forma de piramida triunghiulara. Metoda are avantajul de a nu deforma
suprafata prin denivelari create de deformarea plastica a materialului in jurul
urmei, dupa extragerea penetratorului. Aceste metode necesita aparatura optica de
citire;

MOTORUL CU ARDERE INTERNA

ANEXA

Schema de principiu
a unui motor cu
ardere interna in
patru timpi

1 bloc motor;
2 chiulas;
3 garnitur de chiulas;
4 capacul chiulasei;
5 garnitura capacului chiulasei;

Blocul motor - defectiuni

a cu chiulas;
b cu chiulas individual;
1 capacul frontal;
2 garniture chiulasei comune;
3 chiulasa;
4 capacul chiulasei;
5 cmaa de cilindru;
6 inel de etanare;
7 blocul cilindrilor;
8 garnitura chiulasei individuale;
9 chiulasa individual;
10 garnitura capacului;
11 capacul chiulasei;
12 urubul de fixare a capacului;
13 urub de fixare a chiulase

1.Deformarea sau corodarea suprafeei

de asamblare a blocului cu chiulasa.
2. Fisuri, crpturi sau spargeri de diferite
forme i mrimi pe suprafeele laterale
3. Uzura gurilor filetate pentru prezoane
sau uruburi
4. Prezoanele rupte n bloc
5. Locuurile cuzineilor pentru lagrele
paliere uzate sau deformate
6. Lagrele arborelui cu came uzate
7. Locaurile tacheilor uzate

Chiulasa - defectiuni

1. Fisuri, crpturi pe suprafaa exterioar

2. Scurgeri de ap prin orificiile de trecere a
prezoanelor de prindere
3. Deformarea suprafeei de aezare pe blocul
motorului
4. Uzura suprafeelor interioare aghidurilor supapelor
de admisie i evacuare
5. Uzura locaurilor ghidurilor supapelor de admisie i
evacuare
6. Ciupituri, uzuri sau sufluri pe suprafaa de aezare a
supapei de admisie sau de evacuare
7. Ciupituri, rizuri sau uzura suprafeei de aezare a
injectorului

a rcire cu ap;
1 caviti pentru camera de ardere ;
2 cavitate pentru termostat;
3 cavitate pentru traductorul termometrului de ap;
4 suprafaa inferioar plan;
5 orificii pentru prezoane;
6 orificii filetate;
7 orificii pentru colectorul de admisie;
8 orificii pentru colectorul de evacuare;
9 ghid supap;
10 injector;
11 suprafee laterale;
12 scaun supap;
b rcire cuap;
13 loca bujie;
14 aripioare rcite cu aer

Cilindru motor - defectiuni

a cilindri inamovibili (turnai direct n bloc);
b cmaa de cilindru (umed);
c cmaa de cilindru uscat;
d cilindru cu aripioare pentru motor rcit cu aer (n doi
timpi):
1 bloc motor;
2 camera de rcire;
3 cmaa de cilindru;
4 Inele de cauciuc;
5 guler de sprijin;
6 aripioare de rcire;
7 partea activ a cilindrului;
8 fant baleiaj;
9 canal baleiaj;
10 fant evacuare;
11 prezoane fixare chiulas;
12 bloc motor

1. Deformarea cilindrului
2. Uzura oglinzii (suprafata interioara)
cilindrului
a) uzura corosiva
b) uzura abraziva
c) uzura adeziva

Organele mobile ale mecanismului motor defectiuni

1 piston;
2 segmeni;
3 bolul pistonului;
4 biel;
5 Semicuzineii lagrelor de biel;
6 arborele cotit;
8 volantul;
9 amortizorul oscilaiilor

Piston - defectiuni
1. Uzarea pistonului(uzarea adeziva,
uzarea abraziva, uzarea de contact si
uzarea prin oboseala.)
2. Griparea pistoanelor
3. Cocsarea segmenilor
4. Ruperea segmenilor

Biela -defectiuni
1.
2.
3.
4.

Defiletarea parial a uruburilor de fixare

a capacului de biel
Ruperea bielei
ncovoierea sau torsionarea bilei
Griparea sau topirea cuzineilor din lagre

Arbore cotit - defectiuni

1-capatul anterior,
2-fusurile paliere (de sprijin),
3-fusurile manetoane (de biela),
4-bratele manetoane (de biela),
5-contragreutatile (masele de echilibrare),
6-capatul posterior,
7-flansa de fixare a volantei,
8-canal de pana,
9-locasul arborelui primar al cutiei de viteze,
10-racul de pornire

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Ruperea arborelui cotit.

ncovoierea i rsucirea
Uzarea fusurilor
Canalul de pan uzat
Locaul bucei arborelui primar uzat
Btaia frontal a flanei
Semicuzineti exfoliati