10/30/23, 10:39 AM Editing Page

1.1. Principii generale de organizare a instalaţiilor de combustibil solid

Orice instalaţie complexă (gospodărie) de combustibil solid cuprinde:

• staţie de descărcare cu excavatoare ce preiau cărbunele din depozitul primar;

• o mulţime de benzi care duc cărbunele spre concasoare, sala generatoarelor de abur sau depozit,
permiţând descărcarea lui în orice punct;

• un depozit (uzual în derivaţie) format cu instalaţii mobile sub formă de stive prismatice.

Orice centrală trebuie să dispună de cel puţin două stive de cărbune, între care se desfăşoară instalaţii de
extragere a cărbunelui din stivă.

Depozitul poate fi constituit şi în flux, de o parte şi de alta a axului principal.

O bandă are o acţionare activă şi una de rezervă, amplasate aproape de capul de bandă astfel încât, la
defectarea antrenării active să poată intra rapid în funcţiune cea de rezervă.

Benzile spre sala generatoarelor de abur se bazează pe concepţia de fiabilitate cu rezervare integrală, astfel
încât avem o linie activă 100 % şi o linie în rezervă 100 %, având posibilitatea interschimbării la fiecare
punct de încărcare.

Schema generală de amenajare a unei gospodării de cărbune, cu evidenţierea principalelor benzi de

transport, se prezintă în figura 1.1.

Sistemul complex de benzi trebuie comandat centralizat şi automatizat pe baza următoarelor principii:

• benzile să demareze, pe cât posibil, descărcate (goale);

• funcţionarea benzilor trebuie să fie astfel concepută, încât nici o bandă în funcţiune să nu deverseze pe o
bandă care stă;

• în caz de rupere a unei benzi, aceasta să se oprească imediat; toate benzile din aval continuă să
funcţioneze, iar toate benzile din amonte se opresc;

• pornirea se face din aval spre amonte: G → F → E → K (concasoare) → C → B → A;

• oprirea se face în direcţia de transport: A → B → C → K → E → F → G;

• este permisă funcţionarea unei benzi din amontele uneia oprite, dacă, în prealabil, a pornit rezerva celei
oprite;

• în caz de accident de muncă, se opresc benzile;

• instalaţiile electrice sunt prevăzute cu mijloace de evitare a exploziilor, astfel că motoarele electrice,
cablurile, întreruptoarele sunt capsulate (etanşe) şi asigurate împotriva exploziilor;

• curăţirea pâlniilor şi a planelor înclinate pe care curge cărbunele se face mecanizat, luându-se
următoarele măsuri pentru evitarea înfundării şi formarea bălţilor în stivă: prevederea unei pante a pereţilor
mai mare de 600 , forme asimetrice de siloz, lanţuri lăsate în cărbune, insuflarea de aer comprimat
(eventual sub un suport elastic), vibrator montat pe pereţii pâlniei (dar apare oboseala materialului, fiind de
evitat), iar, ca soluţie disperată, mici explozii.

https://archive.curs.upb.ro/2021/course/modedit.php?update=57113&return=1 1/8
10/30/23, 10:39 AM Editing Page

Fig. 1.1. Schema generală de amenajare a unei gospodării de combustibil solid

Notaţiile din figura 1.1 au următoarele semnificaţii:

A 1 , A 2 , A 3 , A 4 - benzi care primesc cărbunele de la staţia de descărcare;

B 1 , B 2 - benzi magistrale;

C 1 , C 2 - benzi scurte, pe care descarcă B 1 şi B 2 (benzile magistrale);

D 1 , D 2 , D 3 , D 4 - instalaţii de descărcare;

K 1÷4 - concasoare;

E 1 , E 2 - benzi care adună cărbunele de la concasoarele K;

F 1 , F 2 - benzi care duc cărbunele la C.T.E; ridică masa de cărbune la înălţime pentru a ajunge la silozurile
S b , prin G 1 , G 2 ;

M 1 , M 2 - benzi de distribuţie, care duc cărbunele de la concasoare la stive;

https://archive.curs.upb.ro/2021/course/modedit.php?update=57113&return=1 2/8
10/30/23, 10:39 AM Editing Page

L 1 , L 2 - benzi care preiau cărbunele de la stive şi-l distribuie pe F 1 , F 2 ;

O 1 ÷O 4 - benzi ce se pot deplasa în ambele sensuri, pentru introducerea cărbunelui în stive sau preluare;

ID 1 ÷ID 4 - maşină de încărcare-descărcare.

Se poate ca O 1 ÷O 4 să lipsească, M 1 , M 2 şi L 1 , L 2 mergând până la capăt.

În concluzie, trebuie să existe un sistem de automatizare care să îndeplinească funcţiile anterioare,

concentrat într-o cameră de comandă a gospodăriei de cărbune.

1.2. Funcţiile instalaţiei de alimentare cu cărbune

Instalaţia de alimentare cu cărbune depinde, în principal, de consumul orar de combustibil al centralei,

distanţa dintre sursa de combustibil şi centrală, modul de transport şi numărul de grupuri.

De menţionat că instalaţia de alimentare cu cărbune nu aparţine blocului, ea fiind unitară pe centrală.

Schema funcţiunilor unei instalaţii de alimentare cu combustibil solid, cărbune, se prezintă în figura 1.2.

Fig. 1.2. Schema funcţiilor instalaţiilor de alimentare cu cărbune

Operaţia de aducere a cărbunelui poate fi continuă sau discontinuă. Aducerea continuă se realizează cu
benzi de transport, cu funicularul sau hidraulic. Aducerea discontinuă se face prin transport rutier (cu
autocamioane pe pneuri), pe cale ferată (cu vagoane), maritim sau fluvial.

Se alege aducerea discontinuă a cărbunelui, pe cale ferată cu ecartament normal.

Calea ferată cu ecartament normal (cu distanţa dintre şine de 1453 mm) este cea mai utilizată pentru orice
distanţă de transport şi foloseşte vagoane cu o încărcătură utilă de 50÷60 t (pe o osie sub 80 t) cu
lungimea unui vagon de circa 10 m, între tampoane. O garnitură de tren are 2000÷2400 t, adică 40
vagoane a 60 t sau 50 vagoane a 50 t fiecare, iar cărbunele transportat este brut.

Se aleg pentru aducerea cărbunelui vagoane de 50 t şi un număr de 50 vagoane într-o garnitură.

Rezultă deci

Mvag =50 t ; Nvag =40; Mtren = Mvag*Nvag = 50*50 = 2500 t

https://archive.curs.upb.ro/2021/course/modedit.php?update=57113&return=1 3/8
10/30/23, 10:39 AM Editing Page

Cântărirea constituie operaţiunea de evidenţă a cărbunelui şi are loc în două etape din schema funcţiunilor
şi anume o cântărire primară şi una finală.

Cântărire sau evidenţa primară constă în cântărirea vagoanelor pline şi goale, cantitatea de cărbune fiind
diferenţa celor două mărimi. Corectitudinea operaţiei depinde de precizia cântarului. Foarte elegantă este
cântărirea din mers dar dă imprecizii mai mari. Se poate face cântărirea pe bandă, folosind
cântare integratoare (electronice).

Cântărirea sau evidenţa finală se face tot cu cântare electronice integratoare şi în interesul centralei.

În timpul iernii sosirea garniturilor de tren cu cărbune umed şi îngheţat îngreunează descărcarea, putând
conduce chiar la reducerea puterii efective disponibile a centralei.

Pentru aceasta sunt două variante:

• organizarea transportului pentru evitarea îngheţului, astfel încât durata transportului să fie sub 6÷8 h sau
stropirea interioară a pereţilor vagonului, la încărcare, cu substanţe care să evite aderarea cărbunelui
îngheţat, precum motorina sau clorura de var (CaCl 2 );

• dimensionarea şi prevederea unei staţii de dezgheţ , în care să se dezgheţe numai cărbunele.

La actualele cantităţi consumate este exclusă descărcarea manuală. Descărcarea cărbunelui de pe benzi nu
prezintă o problemă deosebită, fiind o operaţie relativ simplă şi similară cu cea care va fi prezentată la
benzile de transport interior.

Se alege o staţie de descărcare a vagoanelor de cale ferată (C.F.) cu front lung, supraterană, putând primi
1/1 sau 1/2 garnituri simultan. Acestea necesită vagoane auto-descărcătoare lateral sau prin fund, la care
se poate face o curăţire manuală).

Schema unei staţii supraterane (C.F cu estacadă înaltă) este redată în figura 1.3. Pe fiecare parte se pun
două maşini de descărcare cu cupe rotative.

Capacitatea de transport pe zi depinde de numărul de maşini de prelucrat şi timpul de funcţionare al

acestora.

Fig. 1.3. Schema staţiei supraterane cu estacadă înaltă

1.3. Calculul consumului zilnic de combustibil

https://archive.curs.upb.ro/2021/course/modedit.php?update=57113&return=1 4/8
10/30/23, 10:39 AM Editing Page

Se consideră cunoscută puterea termică primită de abur la cazan

Q1 = 379481 kW

şi randamentul cazanului

ηcazan =0.883.

Rezultă consumul efectiv de combustibil,

Bef = (1+q 4 /100)*B = (1+2/100)*38.16 = 38.92 kg/s = 140.124 t/h

în care:

q4 = 2% - pierderi prin nearse mecanic;

Hii = 11262 kJ – puterea calorifică inferioară

B = Q1 / ηcazan / Hii = 379481 / 0.883 / 11262 = 38.16 kg/s

Debitul nominal de combustibil pe centrală este:

BnCET = 2* 38.92 = 77.84 [kg/s] = 280.2 [t/h]

Debitul maxim zilnic de combustibil pe centrală este:

Bzmax = cs *24*ng *Bn = 1.3*24* 2*280.2 = 1.7484 * 10 4 [t/zi]

în care: cs = 1.3 – coeficient de siguranţă; ng = 2 – numărul de grupuri din centrală (aici considerat 2).

Numărul de vagoane de transport necesare,

Nvagnec = Bzmax / Mvag = 17484 / 40 = 437.1 ≅ 440 vagoane/zi

Numărul de garnituri de tren,

Ngarniturinec = Nvagnec / Nvagtren = 440 / 50 = 8.8 ≅ 9 garnituri de tren

Durata de timp cât poate rămâne o garnitură la descărcare,

Timp descarcare = 24 / 9 = 2 ÷ 2.5 h

1.4. Calculul depozitului pentru stocarea cărbunelui

Cantitatea de cărbune din stocul de descărcare trebuie să acopere dificultăţile (întreruperile) sistematice
şi/sau aleatoare între aprovizionare şi consum. Acesta se dimensionează pentru 1÷3 zile de funcţionare.

Pentru stabilirea volumului stocului ar trebui făcut un calcul de risc, care să cuantifice riscurile datorate
accidentelor sau grevelor la sursă şi la transport, precum şi întreruperile datorate intemperiilor.

Din acest motiv trebuie ca în stocul de cărbune să fie o cantitate de cărbune pentru stoc aleator BA, care
depinde de durata maximă posibilă a întreruperii alimentării cu cărbune, τ = 6 zile (cărbunele fiind în zonă)
şi de consumul maxim zilnic al centralei, Bzmax , prin relaţia

BA = τ ⋅ Bzmax . = 6 * 17484 = 104904 [ t ]

https://archive.curs.upb.ro/2021/course/modedit.php?update=57113&return=1 5/8
10/30/23, 10:39 AM Editing Page

În general, durata maximă a întreruperii alimentării pentru dimensionare se consideră : 6 zile pentru o
distanţă de transport sub 50 km şi o întrerupere de sub trei zile; 10 zile pentru o distanţă de transport sub
50 km şi o întrerupere de 3÷5 zile sau distanţă de transport de 0÷150 km şi o întrerupere de sub trei zile;
15 zile pentru o distanţă de transport de 50÷150 km şi o intrerupere de 3÷5 zile sau distanţă de transport
peste 150 km şi o întrerupere de sub trei zile; 20 zile pentru distanţă peste 150 km şi o întrerupere de 3÷5
zile.

Începutul iernii trebuie să găsească depozitul de cărbune plin,

Bdepozit = nz * Bzmax + BA + ∆Bstoc +Bmin.depozit +Bamestec

unde: BA - stoc aleatoriu, depinzând de aprovizionare datorită riscului; ∆Bstoc - stocare în perioada de exces
de aprovizionare, rezultând din diferenţele între aprovizionare şi consum, ştiut fiind că iarna produc mai
multă energie, cu un consum mai mare de combustibil, şi vara, mai puţină energie, deci şi mai puţin că
rbune consumat (vezi figura 1.4); Bmin.depozit - rezerva minimă pentru cazuri excepţionale, similară cu
rezerva din lacurile de acumulare; Bamestec - cantitate necesară pentru amestecare în vederea omogenizării.

Fig. 1.4. Variaţia stocului

Se aleg:

• nz = 30 zile – numărul de zile pentru care se dimensionează depozitul (o lună );

• Bzmax = 17484 t - consumul maxim zilnic;

• BA = 104904 t – stoc aleator pentru reducerea riscului întreruperii aprovizionării;

• ∆Bstoc = Bzimax =17484 t – diferenţă ;

• Bmin.depozit = 2 * Bzimax = 34968 t – stoc rezidual ce nu se poate utiliza;

• Bamestec = Bzimax * 2 = 34968 t – cărbune pentru amestec.

Cantitatea de cărbune minimă necesară în depozit este:

https://archive.curs.upb.ro/2021/course/modedit.php?update=57113&return=1 6/8
10/30/23, 10:39 AM Editing Page
max
Bdepozit = nz * Bz + BA + ∆Bstoc +Bmin.depozit +Bamestec =

=30*17484+104904+17484+34968+34968 = 716844 [t ]

Volumul depozitului V, în m3 , este:

cu ρcarbune = 0.8 − 1 t/m3 (la lignit 1÷1.1, iar la huilă 0.8).

Se alege ρcarbune = 1. 05 t/m3

Prin urmare, volumul depozitului de cărbune este:

Depozitul de cărbune va fi format din cel puţin 2 stive , situate la distanţă faţă de alte instalaţii şi clădiri,
conform normelor de protecţie împotriva incendiilor.

Stivele de cărbuni se fac cu cărbune având caracteristici fizico-chimice apropiate.

Se aleg 8 stive, astfel încât volumul unei stive este: Vstiva = 98139.4 [m3 ]

Înălţimea maximă a cărbunilor netasaţi va fi de maximum 6÷8 m , fiind în stive descoperite, având forma
din figura 1.5.

Fig. 1.5 . Secţiune transversală prin stiva de cărbune

Se aleg :

H = 8 m, înălţimea stivei;
lmaxim = 40 m;
lmediu =38 m;
lmin = lmaxim – 2*H * cotg(35) = 40-2*8*1.428 = 40-11.4 = 17.2 m.
https://archive.curs.upb.ro/2021/course/modedit.php?update=57113&return=1 7/8
10/30/23, 10:39 AM Editing Page

Aria secţiunii transversale printr-o stivă este:

S = S1 + S2 = ( lmin + lmediu )* H / 2 + ( lmax + lmediu )*1 / 2 =

= (17.2+38)*8/2+(40+38)/2 = 259.8 [ m2 ]

Prin urmare, lungimea unei stive devine:

Lstivă = Vstivă / S = 98139.4 / 259.8 = 377.75 [ m ]

Se alege o valoare rotunjită , astfel încât:

lungimea unei stive ( din cele 8) Lstivă = 380 [ m ]

Se recomandă , la aceste valori mari, alegerea formării depozitului cu dispozitive mobile autopropulsate, iar
forma depozitului să fie a unui trunchi de piramidă dreptunghiulară . Ca mecanisme mobile sunt folosite
buldozere, cilindri compresori şi screpere.

Dificultăţi principale constau în condiţii de muncă grele (iarna, vara) şi consum de motorină în bilanţul
global al centralei. Au avantajul unei compactări bune a cărbunelui, evitând degradarea în contact cu aerul,
mă rind masa specifică şi reducând volumul depozitului.

În timpul stocării, poate apă rea pericolul autoaprinderii cărbunelui. Autoaprinderea cărbunelui este un
proces de oxidare lentă în contact cu aerul, fiind un fenomen exotermic.

Viteza de reacţie depinde de temperatură , fiind lentă sub 400C şi crescând rapid, astfel că , la depăşirea
valorii de 600C, pot apă rea centre de foc. Din această cauză se urmăreşte temperatura prin sonde de ţevi
de oţel îngropate în cărbune până la fundul stivei, în care se coboară termometre, măsurând temperatura
din 2 în 2 m adâncime, de obicei săptămânal. La depăşirea temperaturii de 40 0 C, controlul se face la
interval de 12 h, iar dacă temperatura depăşeşte 600C, cărbunele se consumă imediat.

Pentru a evita autoaprinderea, mai ales la depozite cu durate mari, cele pentru iarnă , se iau următoarele
mă suri:

• depozitul se face cu cărbune concasat (granula ţ ie de cca.30 mm);

• stiva se compactează , pentru a evita contactul cu aerul prin aşezarea cărbunilor în straturi tasate cu
buldozere sau cilindri, cu o presiune de 2,5÷3 daN/cm2 ;

• se evită introducerea materialelor străine în cărbuni, în special lemn;

• stivele se acoperă cu un strat de bitum care este eficient şi împotriva umidificării.

https://archive.curs.upb.ro/2021/course/modedit.php?update=57113&return=1 8/8