I

I ~ Lc_od_d_oc_um_e_nt
I-r-09_1_.2._OO..,..O_1_-G_O_-_OO_2_-:;- !._--7_L. L I_L-.... p_a9_.5_-"

I krt<+ (Ylol rep r'ol /)d-JI/ J

I 1. DATE GENERALE 3f /J j j
nI <

...-
d--
I 1.1 Denumirea investitiei

I Marirea stabilitatii depozitului de zqura ~i cenusa mal drept ~i mal stanq Jiu, folosind
tehnologia de fluid dens la S.E. lsalnita.
I
1.2 Elaborator
I
s.c. ISPE SA Bucuresti - Sucursala TIMISOARA
I
1.3 Ordonator principal de credite
I
s.c. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.A.
I
1.4 Autoritatea contractanta
I
s.c. COMPLEXUL
I
ENERGETIC CRAIOVA S.A.

I 1.5 Amplasamentul.;'

I
Centrala electrica de termoficare lsalnlta este arnplasata la circa 10 km NORD - VEST de
Municipiul Craiova, pe perimetrul comunei tsalnita, judetul Dolj.

I Depozitele de zqura ~i cenusa aferente centralei sunt amplasate astfel:

Depozitul de zgura ~i cenusa MAL DREPT la 0 distant. de circa 2 km VEST de centrale,

I pe malul drept al raului Jiu, aval de baraiul de captare a apelor industriale;

Depozitul de zqura ~i cenusa MAL STANG la 0 distanta de circa 2,5 km NORD - VEST

I ~
de centrale, pe malul stang al raului Jiu, langa barajul de captare a apelor industriale.
Accesulla cele doua depozite se face din soseaua CRAIOVA - FILlA~1 (DN6) pe drumul
0
'"
I ..
,;,
" tehnologic ce lnsoteste estacada de evacuate hidraulica a zgurii ~i cenusii,
0
u,
i:i
0
c
;;;
s
E0
u,
 Serie de modificare
I-091.20.001-GO-002
I I I I I Pag.6 ]

1.6 Tema cu fundamentarea necesititii Ii oportunitatii investiliei

Situatia actuala a sistemului de evacuare, transport si depozitare a zgurii si cenusii la eET

Isalnita

CET I$ALNITA este echipata cu urmatoarele unitati energetice pe carbune - lignit din
bazinul Oltenia:
- 2 blocuri de 315 MW fiecare prevazute cu cate 2 cazane de 510 tlh pe grup, in
condensatie,
Evacuarea zgurii ~i cenusii se face prin intermediul a doua statii de pompe Bagger, cate
una pentru fiecare grup.
Zgura ~i cenusa rezultata din arderea carbunelui la CET lsalnita este evacuata hidraulic
In depozitele de zgura ~i cenusa mal drept ~i mal stang Jiu. Hidroamestecul realizat In
raportul 1:6 -1 :10 (zgura ~i cenusa/apa) este deversat In depozit. Aici are loc decantarea

I zgurii ~i cenusii, apa fiind colectata de puturi deversoare ~i reintrodusa in circuitul de

evacuare a zgurii i cenusil de la centrale. Procentul de recirculare a apei este de 80-90%.

I Cantitatea medie de zgura ~i cenusa evacuata anual este de circa 840.000 tlan.

I evacuarea
Zgura rezultata in procesul de ardere este colectata si evacuata in sistem umed.
transportorului cu lant sl racleti (kratzer) al fiecarui cazan sunt montate concasoare
Sub

I pentru maruntirea bulgarilor de zgura ce apar in anumite situatii. Zgura

transportata hidraulic la statiile de pompe bagger prin conducte, cu ajutorul ejectoarelor montate
maruntita este

I la cota -4,50. Tot in sala cazane este colectata si cenusa grosiera de la tirajul transversal si este
evacuata hidraulic la statiiile de pompe baqqer. Langa peretele salii cazane sunt amplasate ee!e

I trei palnii colectoare ale tirajului II (pentru fiecare cazan) . Cenusa grosiera colectata aici este
transportata hidraulic la statiile de pompe bagger. Conductele de transport hidraulic a zgurii si

I cenusii grosiere sunt in numar de una pe fiecare cazan (conducta este comuna pentru zgura de
la kratzer si pentru cenusa grosiera de la tirajul transversal si tirajul ll). Initial pe fiecare conducta

I ~
' 9"
de cenusa din amonte de ejector au fost montate dozatoare celulare. In prezent doar dozatorul

0 celular de pe conducta de cenusa de la tirajul transversal este in functiune.

.;,

I (I;
....
u..

~
In zona PAR sunt pozitionate palniil!e de evaeuare cenusa de la cicloanele separecoa.e 8;
~
:; palniile inferioare ale preincalzitoareior de aero Cenusa care se colecteaza in aceste palnii este
I

transportata pneumatic prin conducte la silozurile intermediare de stoc. Instalatia de transport
0
u..

I
 d::
~
pneumatic
Cod document:
I-091.20.001-GO-002 Serie de modificare
I I I I
a cenusii a fost pusa in functiune in 1966( proiect Moller - instalatia originala de
7
pag~ ._

transport pneumatic a cazanelor), in prezent functioneaza in afara parametrilor din proiect cu

modificari substantiale atat pe partea de dozare-transport (au fost eliminate din schema
dozatoarele de cenusa cu surub care asigurau atat separarea intre silozul de stoc si conductele
de transport pneumatic cat si dozarea optima cenusa/aer transport) cat si pe partea de colectare.
In prezent nu este posibila 0 separare a fluxurilor de cenusa care sa permita ca cenusa fina de
electrofiltru sa fie colectata si transportata si depozitata separat in vederea comercializarii
ulterioare.
Silozul de stoc utilizat in prezent este amplasat de-asemenea in zona PAR, conul
inferior al acestuia fiind la cota -0,90. Din silozul de stoc fiuxul de cenusa poate fi directionat
catre sistemul actual de transport pneumatic la silozul final de stocare sau la 2 ejectoare
hidraulice care asigura amestecarea si transportul hidraulic la statia de pompe bagger aferenta .
( la unele cazane este in functiune doar un singur ejector hidrulic si doua instalatii simplificate de
transport pneumatic). Traseele de conducte aferente transportului pneumatic a cenusii grosiere
au fost modificate si au fost adaptate in decursul timpului. Silozul temporar de cenusa este
conectat la canalele de gaze arse prin intermediul unor conducte de legatura pentru a functiona
in depresiune. Datorita faptului ca nu toate dispozitivele de etansare dinamica si separare
functionala a segmentelor de instalatie ( dozatoarele celulare, clapete, pompe cu surub ) sunt in
stare perfecta de functionare, pot aparea situatii in care regimul de functionare a electrofiltrelor
este afectat.
Cenusa de granulatie medie si fina din gaze Ie de ardere este separata in rnecanofiltreie
si electrofiltrele aferente fiecarui c:azan. Cenusa este colectata in palniile inferioare si este
transportata pneumatic prin intermediul unor rigole pneumatice la buncarul de cenusa
intermediar. Debusarile cenusii in rigale se fac prin intermediul unor sibere si clapete
basculante. Rigolele sunt de constructie clasica cu material poros de tip tesatura textila fara
protectie la etansari. Datorita simplitatii constructive functioneaza fara probleme deosebite atata
I vreme cat cerintele de etanseitate si poluare nu primeaza.
Fiecare grup este deservit de cate 0 statie pompe Bagger, echipata cu:
I - Pompe Bagger tip BT 250-200-600, 4 bucati (2 in functlune: 2 de rezerva) avand

I ti
<
(')
9
urrnatoarele caracteristici : Q = 630 mc/h; H = 12 bar; n = 1500 rot/min; P = 500 kW;
0

I
.},
-e- - Pompe spalare tip KSB 100, 2 bucaf (1 in functlune; 1 de rezerva) avand urmatoarele
0
L " L
U
0
0

:;;
caracteristici : Q = 1200 mc/h; H = 5 bar; n = 1495 rot/min; P = 250 kW;
I
:;
E
0
LL - Pompe etansare tip Sadu 100, 2 bucati (1 in functiune; 1 de rezerva) avand urrnatoarele

I
I

~
Serie de modificare

I Cod document: I-091.20.001-GO-002 Pag.8

I caracteristici: Q = 50 mc/h; H = 18 bar; n = 3000 rot/min; P = 45 kW.

Transportul zgurii !?i cenusii rezultate in urma arderii carbunelui se face hidraulic prin
I intermediul a 5 (4+1) conducte On 350 mm pfma la limita incintei, pozate pe suportl de beton
armat prefabricat de mare inaltime(5-7)m.
I Oepozitarea zgurii !?i cenusil se realizeaza in doua depozite: depozit mal drept Jiu !?i
depozit mal stang Jiu.
I La limita incintei CET a fost realizat un nod de vane de legatura intre estacada de
evacuare zgura i cenusa de la depozitul mal drept i cea aferenta depozitului mal stang.
I Estacada dintre limita incintei CET !?i depozitul de zgura !?i cenusa mal drept Jiu este
fermata din 4 conducte metalice On 350 mm, pozate pe suporti de beton armat prefabricat, de
I mare inaltime(5-7)m.
Oepunerea de zgura i cenusa se face din conducte On 400 amplasate
I perimetral pe digul de contur (cate 2 conducts On 400 pentru fiecare compartiment i una pe
digul de compartimentare), din care din 80 In 80 m sunt prevazute pe fiecare fir conducte de
deversare On 350 in fiecare compartirnent.
Pe fiecare conducta de deversare sunt prevazute vane de inchidere - deschidere On
350 i On 400 pe inel.
De la nodul de vane de legatura tntre estacada aferenta depozitului mal drept Jiu i cea
aferenta depozitului mal stang Jiu, au fost inlocuite 2 din firele de evacuare hidroamestec On 500
cu conducte On 350, montate pe estacada exlstenta. La depozitul mal stang Jiu cele doua
conducte On 350 formeaza un inel de distributie hidroarnestec amplasat pe coronamentul digului
de suprainaltare de contur de la cota 119,00. Celelalte doua fire, On 500, sunt racordate In inelul
de la cota 116,00(fostul inel de stropire) diin acest inel realizandu-se deversarile de la cota
119,00.
Captarea apelor din fiecare compartiment se face prin intermediul puturilor colectoare (4
la depozitul mal drept Jiu !?i3 la depozitul mal stang Jiu).
Apele astfel captate sunt transportate gravitational cu ajutorul conductei de recirculare
din otel la CET.
Conducta de recirculare de la depozitul mal drept Jiu este On 800 rnrruinitial a fost On
500 mm), iar cea de la depozitul mal stang Jiu este On 600 mm.
~
9
<>
oh
~
it
~
iii
:;

E
o
u,
..'."..I'8iT3 \
~~~ Lc_od_d_oc_um_e_nt: I-_09_1_.2_0_.0_0_1_-G_O_ ._.OO_2
Sene de modificare
~_1L-L-I~I~I L_I~pa_g_.9

DEPOZITUL MAL DREPT JIU

Depozitul de zgura ~i cenusa mal drept Jiu este un depozit de ses ~i a fost realizat prin
Tndiguirea unei suprafete orizontale de teren cu diguri de contur ~i dig de compartimentare, Tn
interiorul acestora deversandu-se amestecul hidrauiic de zgura ~i cenusa cu apa,
Digurile de baza i compartimentare ale depozitului sunt din pamant local iar cele de
supratnaltare sunt din miez de zgura i cenusa placate cu pamant argilos paramentul amonte i
parnant vegetal paramentul aval,
Pe coronamentul digurilor atat de baza cat i de supralnaltare este executat un drum
tehnologic.
Digul de baza executat din parnant are 0 lnaltime medie de 5,50 m.
l.atirnea coronamentului pentru digul de contur de baza al depozitului este de 4,50 m ~i
taluzele de 1:3 atat la interior cat ~i la exterior,
Oigurile de supratnaltare avand Tnaltimea pe treapta de supralnaltare de 3,5 m, sunt
executate din miez de zgura ~i cenusa placate cu parnant vegetal (paramentul aval) i parnant
argilos (paramentul amonte). Latimea coronamentului este de 4,50 m, iar drumul are 0 latime de
3,50 m pe toata lungimea digurilor de supralnaltare. Panta taluzelor amonte ~i aval este de 1:3,
astfel tncat la cota finala depozitul va avea 0 panta generala de 1:5,5.
Coronamentul digurilor de compartimentare este prevazut cu 0 platforrna balastata
pentru circulatie avand 0 grosime de aproximativ 30 cm ~i 0 latime de 3,50 m.
Digurile de compartimentare nu au prevazuta saltea drenanta.
Digurile de contur de supralnaltare au urmatoarele caracteristici: 8=25,50 m; H = 3,50 m;
b =4,50 m.
La paramentul aval al digurilor de contur de supratnaltare de la digul de baza pana la
cota 114,00 s-a prevazut un prism drenant ~i 0 saltea drenanta de 50 cm grosime din balast de 0
- 70 mm pe 0 lungime eqala cu 1/3 din 8 pe toata lungimea digurilor, ~i 0 rigola la piciorul aval al
digurilor.
De la cota 114,00 s-a prevazut realizarea unui dren exterior(la piciorul aval al digurilor
de supralnaltare de contur) realizat din tub PVC riflat On 110 mm , geotextil, material drenant
(refuz de ciur 30 - 70 mm) ~i balast de protectie 0,2 - 70 mm. Acest drenaj este colectat tn
carnine de colectare amplasate din 75 Tn '75 de metri, camine ce colecteaza ~i drenul interior.
Drenul interior(amplasat la piciorul amonte al digurilor de supratnaltare de contur) este
realizat din teava PEHD lituita ON 100 mm, geotextil, material drenant (refuz de ciur 30 - 70

mm), baJast de protectie 0,2 - 70 mm ~i conducta de oescarcare din PVC On 150 pozata sub
I
I
I dig. Orenul interior colecteaza ~i apele preluate de breteaua drenanta arnplasata in depozit
perirnetral cu digul de contur la 50 m de piciorul acestuia.

I Apele
conductelor PVC
astfel colectate
intr-un
sunt evacuate din carninele de colectare
inel colector dispus perimetral depozitului,
prin intermediul
la cote diferite ~i avand

I diametre cuprinse intre On 200 ~i On 350 mm. Inelul colector este racordat la conducta de
recirculare ape decantate printr-o conducta On 350 mm prevazuta cu vana ~i clapet.

I Pana la cota finala toate digurile de supralnaltare au aceeasi alcatuire,

Captarea apelor decantate in depozit se face cu ajutorul puturilor deversoare prevazute

I cate 2 pe fiecare compartiment.

Fiecare celula este prevazuta cu cate doua puturi de colectare a apei limpezite, cele

I doua puturi fiind unite printr-o conducts On 600, racordata la conducta On 800, de recirculare a
apei limpezite spre centrala.

I Conducta de recirculare On 800, pe traseul de la depozit pans la centrals, in portiunea de

traversare a raului Jiu, este racordata la conducta de recirculare veche On 500. Pentru aceasta,
I inaintea traversarli raului Jiu (pe malul drept), se afls un carnln de vane in care sunt montate 3
vane: una On 800, pe conducta noua de recirculare, 0 alta On 500 pe conducta veche de
I recirculare ~i cea de-a treia On 150, pentru golirea conductei in caz de nevoie, apa din carnin
urmand a se evacua cu ajutorul unei pompe portabile.
I Dupa traversarea raului Jiu, conducta veche de recirculare On 500 se racordeaza la

I conducta noua de recirculare On 800, intr-un alt camin de vane in care sunt montate alte 3 vane
de aceleasi dimensiuni ~i cu acelasi rol ca vanele din caminul de pe malul drept.

I Conducta de recirculare On 800 este subterana, paralela cu firele de evacuare

hidroamestec, pe partea dreapta a acestora. Pe teritoriul centralei, conducta de recirculare are

I doua portiuni subterane, in zona canalelor de cable de la turnurile de racire et.l ~i cea de-a doua
la Sectia chimica.
I La iesirea din depozit se afla un carnin de vane in care sunt amplasate 2 vane On 800,

I una pe racordul de evacuare la raul Jiu ~i cealalta pe conducta de recirculare spre centrals.

in dreptul MHC-ului, la iestrea canalului de evacuare din centrala, pe conducta de

I 13
-c
'9;;"
recirculare mal drept rau Jiu se afla 0 legatur;a cu conducta de recirculare mal stang raul Jiu,
prevazuta cu vana. l.eqatura permite ca apa recirculata sa ajunga la statia pompe spalare etapa

I
ob
~'"
U I, in caz de nevoie.
n
-0
c

'"
: ;
E

I
0
U-

f
~ Cod document:
I-091.20.001-GO-002
Sene de modificare

In dreptul cabinei de miscare CFU, Inainte de subtraversarea caii ferate uzinaie, se afla
Pag.11

un carnin de vane In care, pe conducta de recirculare se afla rnontata vana On 800 i Pn 25

care prin inchidere realizeaza sectionarea traseului, pentru eventuale lucrari.

Evacuarea apelor colectate de puturile de deversare se face gravitational.

Pentru rnasurarea deplasarilor In plan i pe verticala au fost prevazuti prin proiecte
reperi mobili de tasare -deplasare pe fiecare treapta de supratnaltare pe conturul depozitului.
Pe teren sunt realizate bornele de la cota 90,00 In partea depozitului vechi majoritatea
fiind distruse.
Pana la cota 114,00 nu s-au mai realizat bornele de tasare - deplasare prevazute prin
proiecte. Odata cu realizarea supratnaltarii depozitului intre cotele 111 ,00 - 114,00 s-au realizat

pe teren i bornele prevazute In protect,

Pentru urmarirea curbei de infiltratie a apei In depozit s-au prevazut prin proiecte puturi
piezometrice pe fiecare treapta de supralnaltare pe conturul depozitului.
Pe teren sunt realizate numai cele de la cota 105,00. Odata cu realizarea suprainaltarii
depozitului intre cote Ie 111,00 - 114,00 s-au realizat pe teren i puturile piezometrice prevazute
in proiect.
Tn vederea prevenirii spulberarii de catre vant a zgurii i cenusii din depozit s-a prevazut
realizarea unui sistem de stropire prin realizarea unei conducte de stropire. Inelul de dlstributie a
apei de stropire este realizat la cota 117,0.
Evenimentele aparute Tn decursul timpului Tn exploatare s-au datorat Tn general depasirii
nivelului coronamentului digului de contur de nivelul depunerilor din compartimente, lucru ce a
dus la deversarea hidroamestecului in exteriorul depozitului i formarea de oqasurl in taluzul
exterior al depozitului.
Nu a fost periclitata stabilitatea generala a depozitului i nici functionarea depozitului.
In decursul exploatarii i functionarii depozitului de zgura i cenusa la compartimentele
din prima etapa - in compartimentul dinspre baraj la a doua supratnaltare - s-a prabusit putul de
captare, lnfundand canalul ovoidal de evacuare ape recirculate. Putul a fost remediat iar
recircularea desfundata.
La digul de contur dinspre sud dintr-o eroare de exploatare a avut loc 0 deversare ce a
produs spalarea digurilor de contur i formarea de oqase. Defectiunea a fost rernediata,
La functionarea in compartimentul 1 au aparut in cursul exploatarli extiltratii de apa, in
coltul aval dinspre Jiu. Aceste exfiltratii nu s-au soldat cu antrenare de material din depozit ci
numai apa curata.
 '"'" rc=riT3 \
~~~ Lc_Od_d_oc_um_e_nt: I-_09_1_.2_0_.0_0_1_-G_O_-_OO_2
Serie de modificare
~_1L-L-I~I~I ~I~p_ag_.1_2

La sistemul de transport ~i depunere in primavara anului 1984 a avut loc 0 avarie a

podului de conducte peste Jiu ce a dus la torsionarea estacadei meta lice dintre pilele podului ~i
incllnarea puternlca a unei pile.
Conductele de evacuare zqura ~i cenusa precum l?i conducta de recirculare de pe podul
de conducte nu au avut de suferit, centrala functionand in continuare. Au fost facute remedierile
necesare la podul metalic, aducandu-se la sltuatia initiala iar pila din albia Jiului a fost
consolidata, podul functionand in bune conditluni de la acea data.
in decursul functionarii la estacada de zgura l?i cenusa nu s-au produs dedit avarii
curente - abraziuni ale conductelor ~i defectiuni la imbinarea cu flanse, acestea fiind remediate
de catre serviciul exploatare al CET ..

DEPOZITUL MAL STANG JIU

Depozitul de zgura l?i cenusa mal stang Jiu este un depozit de ses amplasat pe bucla
abandonata a Jiului in urma executiei barajului pentru captarea apei industriale. in faza initiala
zgura l?i cenusa a fost evacuate direct in albia abandonata a Jiului fara 0 amenajare prealabila,
Dupa umplerea albiei s-a trecut la executia digurilor de contur pentru depozit. La baza digului ~i
a depozitului nu s-au prevazut sisteme de drenaj, drenarea apelor facandu-se prin stratul
drenant natural existent in albia abandonata,
Digurile de baza l?i supralnaltarea 1 ale depozitului sunt din parnant local iar celelalte
supralnaltari sunt din miez de zgural si cenusa, placate cu pamant argilos paramentul arnonte ~i
parnant vegetal paramentul aval.
Pe coronamentul digurilor atat de baza cat l?i de suprainaltare este executat un drum
tehnologic.
Digul de baza executat din parnant are 0 lnaltirne medie de 3,50 m.
t.atirnea coronamentului pentru digul de contur de baza al depozitului este de 4,50 m ~i
taluzele de 1:3 atat la interior cat l?i la exterior,
Digurile de supralnaltare avand tnaltlmea pe treapta de supralnaltare de 3,50 m, sunt
executate din miez de zgura ~i cenusa placate cu pamant vegetal (paramentul aval) l?i pamant
argilos (paramentul amonte). Latimea coronamentului este de 4,50 m, iar drumul are 0 latime de
3,50 m pe toata lungimea digurilor de supralnaltare. Panta taluzelor amonte l?i aval este de 1:3,
!
9
astfel lncat la cota finala depozitul va avea 0 pants generala de 1:5,5.
~ Coronamentul digurilor de eompartimentare este prevazut eu 0 platforma balastata
~
~ pentru circulatie avand 0 grosime de! aproximativ 30 em ~i 0 latime de 3,50 m.
1 Digurile de eompartimentare nu au prevazuta saltea drenanta,
;;;
I I I I I I I I I I I I I I
I ti
-c
eo
9

I
0
.;,

I
I
 e de contur de supralnaltare au urmatoarele caracteristici: 8=25,50 m; H = 3,50 m;
b = 4,50 m.
La paramentul aval al digurilor de contur de supratnaltare de la digul de baza pan a la
cota 116,00 s-a prevazut un prism drenant ~i 0 saltea drenanta de 50 cm grosime din balast de 0
O - 70 mm pe 0 lungime eqala cu 1/3 din 8 pe toata lungimea digurilor, ~i 0 rigola la piciorul aval al
i
g digurilor.
u De la cota 116,00 s-a prevazut realizarea unui dren exterior(la piciorul aval al diqurilor
r
i de supralnaltare de contur) realizat din tub PVC riflat On 110 mm , geotextil, material drenant
l
(refuz e 0,2 - 70 mm. Acest drenaj este colectat in carnine de colectare amplasate din 75 in 75 de
de ciur metri, carnine ce colecteaza ~i drenul interior.
30 - Orenul interior(amplasat la piciorul amonte al digurilor de supratnaltare de contur)
70 realizat din teava PEHO ~lituita ON 100 mm, geotextil, material drenant (refuz de ciur 30 - 70
mm) ~i mm), balast de protectie 0,2 - 70 mm ~i conducta de descarcare din PVC On 150 pozata sub
balast dig. Orenul interior colecteaza ~i apele preluate de breteaua drenanta arnplasata in depozit
de perimetral cu digul de contur la 50 m de piciorul acestuia.
protecti Apele astfel colectate sunt evacuate din caminele de colectare prin intermediul
conduct ral depozitului, la cote diferite !?i avand diametre cuprinse lntre On 200 ~i Dn 350 mm. Inelul
elor colector este racordat la conducta de recirculare ape decantate printr-o conducta On 350 mm
PVC prevazuta cu vana ~i clapet.
intr-un Pana la cota finala toate diqurile de supralnaltare au aceeasi alcatuire.
inel Captarea apelor decantate in depozit se face cu ajutorul puturilor deversoare prevazute
colector 1 in compartimentul 1 ~i 2 in compartimentul 2.
dispus Conductele colectoare din depozit sunt racordate in conducta de recirculare On 400
perimet permitand recircularea apelor decantate gravitational.
 in plan !?i pe verticala au fost prevazuti prin proiecte reperi mobili de tasare -cleplasare pe
P
fiecare treapta de supralnaltare pe conturul depozitului.
entru
Pe teren nu sunt realizate aceste lucrari.
rnasur
La executia supralnaltarii depozitului intre cote Ie 116,00 ~i 119,0 au fost realizate ~i
area
lucrarile prevazute la aceasta treapta de supralnaltare pentru urrnarirea lucrarilor.
deplas
arilor Pentru urmarirea curbei de infiltratie a apei in depozit s-au prevazut prin proiecte puturi
piezometrice pe fiecare treapta de supralnaltare pe conturul depozitului.
C5
-e Odata cu realizarea supratnaltarll depozitului intre cotele 116,00 - 119,00 s-au rsalizat
U-
ti
0
o pe teren ~i puturile piezometrice prevazute in proiect.
 :u
:;

I E
0
U-
ln vederea prevenirii spulberarii de catre vant a zgurii !?icenusii din depozit s-a prevazut

I
~ ILC_O_d_dO_C_um_e_nt_: I-_09_1_._2_O_.IO_O_1_-G_O_-O_O_2 _L_I L
s en
_ ...J.li._Ldo_de_.lifiILa_re...J.I_.L-\p_a9_.1_4_---'

realizarea unui sistem de stropire prin realizarea unei conducte de stropire. Inelul de distributie a
apei de stropire este realizat la cot a 116,0.
Evenimentele aparute 'in decursul timpului 'in exploatare s-au datorat 'in general depasirii
nivelului coronamentului digului de contur de nivelul depunerilor din compartimente, lucru ce a
I dus la deversarea hidroamestecului 'in exteriorul depozitului ~i formarea de oqasuri In taluzul
exterior al depozitului.

I Nu a fost periclitata stabilitatea generala a depozitului ~i nici functionarea depozitului.

in timpul exploatani au fost semnalate mai multe avarii la conductele de evacuare zqura
~i cenusa ce pot fi lncadrate In doua categorii de avarii:
avarii curente _ au fost avariile ce au aparut datorita eroziunilor din conducte ~i
defectlunilor ce au aparut la lmblnarlle cu flanse. Aceste avarii au fost refacute prin
 lnlocuirea conductelor 'in zonele afectate sau refacerea etansarilor la flanse.
avarii exception ale - au aparut pe traseu 'in special la conductele de pe conturul
depozitului, ~i sau datorat In special dilatarilor neuniforme, loviturilor de berbec precum i
deplasarilor suportilor mobili 'in afara suportului de sprijin de pe estacada de susnnere.
Zona cea mai atectata este estacada de conducts din zona lacului de acumulare a
barajului de captare ~i zona dinspre statiunea agricola experirnentala dinspre sere. Defectiunile
aparute au fost defectiuni majore ce au scos din functiune conductele de pe aceasta portiune ~i
SMamanifestat prin:
 caderea conductelor de pe suporti;
deplasarea suportilor mobili peste limitele admise;
ruperea estacadei de beton armat 'in mai multe puncte;
fisurarea suportilor din beton armat prefabricat pe aproximativ 30% din zona indicata:
fisurarea suportilor ficsi sau deplasari vizibile ale acestora;
deplasarea conductelor 'in afara zonelor prevazute pentru asigurarea dilatartlor.
SMarefacut estacada ~i conductele 'in aceasta zona.
o alta zona 'in care au aparut defectiuni este zona din apropierea CAF sere ~i SMadatorat
urmatoarelor cauze:
nefunctionarea corespunzatoare a compensatorilor cu presetupa - lucru ce a dus la
deplasarea conductelor de pe suporti ~i caderea conductelor pe 0 lungime de 150 --
200m;
tasarea neunitorma a suportilor de beton armat ce a dus la deformatii 'in conducte ~i
apantia de eforturi suplimentare.

Tasarea SMadatorat existentei 'in zona a canalului de colectare a apelor drenate, canal
~ Cod document: I-091.20.001-GO-OO2

ce a fost executat dupa intrarea in functiune a depozitului.

ISerieI de modificare
I I I Pag.15 I

Defectlunlle aparute nu au oprit functionarea evacuarli hidraulice a zgurei ~i cenusii pe

aceasta portiune.
Efectele nefavorabile legate de depozitarea zgurii ~i cenusii constau in :
- impurificarea apelor subterane ~i de suprafata:
- poluarea atmosferica;
- noxe pentru sol, flora ~i fauna;
- modificari de peisaj.
Impurificarea apelor subterane cat ~i a apelor de supratata este datorata exfiltrarii spre
panza freatica a apelor de hidrotransport sau a apelor decantate din halda. Noxele se datoresc
caracterului alcalin si continutului ridicat de sarurittn special sultati) a hidroamestecului.
Din analizele efectuate in puturile de control a apei freatice in decursul anilor, s-a
constatat 0 atenuare in timp a influentei depozitului asupra apelor subterane(ca urmare a
rnasurilor luate precum ~i a cresterii pe tnaltime a depozitului), valorile rnasurate lncadrandu-se
in limitele admise.
Principalul risc pentru calitatea aerului este antrenarea particolelor de zgura ~i cenusa
de catre vant si transportul lor la dlstanta, ceea ce conduce la contaminarea unui volum mare de
aer, implicit a unor suprafete de teren, ape de suprafata ~i veqetatie.
La poluarea zonelor adiacente haldei, un rol important revine pulberilor de granulatie
medie ~i mare care se depun mai repede. Pulberile de granulatie mai mica raman in suspensie
in aer 0 perioada mai mare de timp, afectand in acest fel organismele animale(aparatul
respirator) ~i plantele(leziuni foliare ~i astuparea stomatelor}. Raza de actiune a acestor pulberi
este mai extinsa decat a celor din prima categorie.
in ceea ce priveste modificarile de peisaj, generate de existenta acestui depozit, s-a
constatat schimbarea aspectului zonei datorate prezentei in sine a haldei, a conductelor de
transport hidroamestec, a utilajelor i drumurilor de santier.
Pentru protectia factorilor de mediu, prin proiect s-au prevazut urmatoarele lucrari:
captarea ~i recircularea ape lor decantate ~i drenate din depozit;
placarea taluzelor digurilor de supralnaltare cu parnant;
instalatie de stropire pe depozit;
borne de tasare ~i puturi piezometrice pentru urmarirea in exploatare a depozitului.
Impactul produs de depozitele de zgura ~i cenusa asupra asezarilor umane ~i a altar
obiective se rnanltesta in principal prin poluarea aerului prin spulberarea de catre vant a cenush.
Poluarea atmosferica cu suspensii datorate haldelor cu cenusa nu permite respectarea
 [E(}I3 Cod document: 1-091 ,,20.001-GO-002 Pag.16 ]

normelor de protectie a populatiel ~i este obligatorie luarea tuturor masurilor pentru diminuarea
sa.
Solutiile practicate pana aCLImpentru protectia mediului la depozite nu au dat rszultatsle
asteptate.
Lucrarile de supralnaltare 181 depozitul de zgura ~i cenusa mal drept Jiu (dig de contur ~'
compartimentare, puturi colectare, pasarele de acces) sunt executate pana la cota 120,00 rn -
compartimentull (In care se deverseaza) ~i In curs de execune tntre cote Ie 117.00 -120.00 m in
compartimentul II.
Prin supralnaltarile pana la cota finala(122,50) se creaza un spatiu de depozitare de
circa 3.500.000 mc ceea ce asiqura functionarea centralei In tehnologia actuala a perioada de
aproximativ 2 ani.
Lucrarile de suprainaltare la depozitul de zgura ~i cenusa mal stang Jiu (dig de contur ~i
compartimentare, puturi colectare, pasarele de acces) sunt executate pana la cota 119,00 m.
Nivelul depunerilor este pana la cota 118,50 m. Nu se fac deversarl In acest depozit, urmand a fi
suprainaltat.
Prin suprainaltarile pana la cota finala(122,50) se creaza un spatiu de depozitare de
circa 1.900.000 mc ceea ce asiqura functionarea centralei In tehnologia actuala a perioada de
aproximativ 1 an.
Din cele prezentate rezulta ca tehnologia clasica de evacuare ~i depozitare a zgurii !?i
cenusll cu apa In exces, nu asiqura pe termen lung siquranta necesara In exploatarea
depozitului ~i nici protectia mediului amblant,
Obiectul studiului 11constituie rnarirea capacltatil ~i stabilitatil depozitelor de zgura ~i
cenusa mal drept Jiu ~i mal stang Jiu pentru asigurarea contlnuttatli functionarii centralei.
Necesitatea ~i oportunitatea studiului decurge din urmatoarele considerente:
Actualele capacitati de depozitare l~i epuizeaza volumul disponibil, prin
supralnaltari pana la cota 122,50, In anul 2008.
Actuala tehnologie de evaeuare ~i depozitare, eu apa In exees nu se incadreaza in
cerintele de aceeptabilitate prevazute de Direetiva 1999/31 CE transpusa prin HG
349/2005 privind depozitarea deseurilor.
in Planul de Implementare pentru Direetiva 1999/31 CE privind depozitarea
<i
, .,
c-
deseurilor, adoptat de Guvernul Rornaniel, In eadrul perioadei de tranzitie, se
9
a,;,

I L "
-e
0

t;
0
c
L

in
prevede ca termen de! conformare pentru S.E.I~alnita data de 31.12.2009.
acest sens, S.C. ISPIE S.A. Sucursala Tlmisoara a elaborat un Stud!'J :6'9
aj"'
:;

I ,/pre~zabilitate pentru " Marirea stabilitatii depozitului de zQura i cenusa mal drept i mal stanq

0
LL