Universitatea din Petrosani

Facultatea de Mine
Ingineria si protectia mediului (IM41)

Tehnologi de valorificare a
carbunelui

Student:
TUFĂ MIHAELA
 Cuprins
1. Formarea carbunilor
2. Instalatia de preparare
a.SECŢIA “SEPARAŢIE„
b.SECŢIA SPĂLARE
c.STAŢIA DE EPURARE A APELOR
3. Tehnologia de producere a cărbunelui sortat
4. Concuzii
 Capitolul 1
1.Formarea carbunilor

Cărbunii sunt constituiţi dintr-o masă organică complexă şi bogată în carbon alături
de care se găsesc în cantităţi variabile, hidrogen, oxigen, sulf, azot. Deasemenea ei
contţn compusi minerali (care la ardere formeaza cenusă) şi umiditate
Cărbunii pe care îi găsim astăzi s-au format din generaţii de plante ce au murit şi s-
au acumulat pe fundul unor vechi mlaştini tropicale.
Acolo, sub acţiunea presiunii şi temperaturii, vegetaţia a suferit un proces de
încarbonizare (creşterea conţinutului de carbon şi scăderea conţinutului de oxigen şi
hidrogen),
Capitolul 2
Instalatia de preparare

Uzina de preparare a cărbunelui Coroeşti, procesează cărbunele brut

provenit de la toate exploatările miniere din cadrul C.N.H.-S.A. Petroşani.
Cărbunele brut este recepţionat de la majoritatea exploatărilor miniere
prin intermediul vagoanelor de tip: proprietate E.P.C.V.J., C.F.R., G.F.R., iar de
la exploatarea minieră Aninoasa prin intermediul funicularului (până în 2006
când aceasta s-a închis).
U.P.Coroeşti are în componenţă 3 secţii principale, respectiv separaţia,
spălarea, S.E.A şi un atelier electro-mecanic.
Cărbunele brut, recepţionat la U.P.Coroeşti în vederea procesării constă
în general în cărbune care nu poate fii livrat ca sortat spre beneficiari datorită
calităţii necorespunzătoare a acestuia.
a.SECŢIA “SEPARAŢIE Vagoanele cu cărbune brut sunt
descărcate prin intermediul celor două
culbutoare după care cărbunele este
trecut prin grătarele fixe cu ochiuri de 200
x 200mm, fiind extras din cuvele acestora
cu ajutorul unor descărcătoare cu benzi
metalice ( culbutor nou) sau a unor
descărcătoare oscilante ( culbutorul
vechi). În continuare cărbunele este
transportat printr-un sistem de
transportoare cu benzi în vederea
clasării, claubării şi concasării acestuia.
Schema fluxului tehnologic al
secţiei “SEPARAŢIE” o prezint în figura 1.
Sistemul de benzi transportoare
aferent culbutorului nou este următorul:
extractoare cu benzi metalice, B02, B03-
lungă, B03-scurtă, B04.
Sistemul de benzi transportoare
aferent culbutorului vechi cuprinde:
descărcătoarele oscilante, B0, B01-lungă,
B01-scurtă, B04.
b.SECŢIA SPĂLARE
Cărbunele brut clasat la dimensiunea de 40 mm
este extras din silozurile de cărbune brut cu ajutorul a 6
descărcătoare cu braţe ( câte două pentru fiecare şir
de silozuri ), poz. 2Br1, 2Br6 şi deversat pe benzile
transportoare 3Br2, 4Br, 3Br1. De pe aceste benzi
cărbunele este preluat şi transportat în secţia de
spălare cu ajutorul sistemului format din următoarele
benzi: 5Br……10Br.
Secţia de spălare cuprinde 3 linii tehnologice
dintre care două în conservare ( liniile II şi III) şi una în
funcţiune ( linia I ). Linia I (figura 2) a fost modernizată
în cadrul proiectului ITOCHU- KOPEX , fiind pusă în
funcţiune în anul 2003.
Noua linie modernizată este alimentată cu
cărbune brut concasat la dimensiunea de 40 mm, prin
intermediul transportoarelor cu bandă poz. 5Br şi 10Br
care deversează cărbunele într-un siloz tampon cu
două compartimente, 10.01. Din silozul tampon
cărbunele este preluat de două alimentatoare rotative
cu tobă poz. 10.02 şi 10.03 şi deversat pe ciururile
vibratoare de deşlamare cu şpalturi cu ochiurile de 0,8
mm, poz. 10.04, 10.05.
c. STAŢIA DE EPURARE A APELOR
Apa împreună cu materialul argilos din prea
plinul hidrocicloanelor cu diametrul de 350mm este
dirijată, gravitaţional, printr-o conductă cu diametrul de
400mm înspre cele 3 decantoare de limpezire tip
DOR cu diametrul de 50m fiecare.
Alimentarea decantoarelor se face direct din
conducta de alimentare ( fără utilizarea conului
omogenizator) prin ramificaţii corespunzătoare ale
acesteia. În vederea măririi vitezei de sedimentare a
suspensiilor materiale din apa uzată se utilizează
două tipuri de reactivi, respectiv reactivul coagulant
ZETAG 7195 şi reactivul floculant MAGNAFLOC 919
care sunt dozaţi în conductele de alimentare ale
decantoarelor nr. 2 şi 3.
În figura 3. prezint schema fluxului tehnologic al
Staţiei de Epurare a Apelor Coroeşti.
Îngroşatul decantorului nr.3 este pompat cu
ajutorul pompelor D 3.1 şi D3.2 (tip WARMAN) iar
îngroşatul decantoarelor nr.1 şi 2 este pompat cu
ajutorul pompelor româneşti în cisternele de nivel
constant 26.11 şi 26.12 din staţia de filtre în vederea
filtrării. Din cisterna 26.11 materialul este alimentat cu
pompele 26.01 şi 26.02 în filtrele presă cu plăci poz.
26.05 şi 26.06. Din cisterna 26.12 materialul este
alimentat cu pompele 26.03 şi 26.04 în filtrele presă
cu plăci poz. 26.07 şi 26.08.
Capitolul 3
Tehnologia de producere a cărbunelui sortat
Strategia de dezvoltare a industriei miniere are în vedere pe lângă necesităţile pieţei interne,
creşterea eficienţei economice a activităţilor din domeniu, creşterea parametrilor calitativi, astfel ca
produsele companiilor miniere să se poată ridica la standardele şi normele impuse de regulile
economiei de piaţă.
Produsul minier comercializabil este rezultatul numai a uneia din activităţile de extracţiei, sau a
activităţilor de extracţie şi prelucrare-preparare, luându-se în considerare condiţiile în care produsul
respectiv satisface necesităţile pieţei, respectiv existenţa potenţialilor clienţi care să cumpere marfa
produsă.

Huilele de Valea Jiului au caracteristici slabe de cocsificare şi aglutinare, precum şi

conţinut ridicat de sulf (2 – 4 %) şi ca urmare s-a redus mult ponderea producţiei pentru cocs şi
semicocs şi a crescut cea a cărbunelui pentru producerea energiei electrice. Huilele energetice
produse de C.N.H. la puteri calorifice de cca 3400 kcal/kg, sunt mult sub nivelul de 5000 kcal/kg,
care se practică pe piaţa mondială, iar conţinutul de sulf depăşeşte de asemenea limitele maxime
acceptate la importurile şi exporturile de cărbune energetic.
Cărbunele importat reprezintă un segment important al pieţei de cărbune din România,
datorită calităţii mai bune şi preţului mai mic. Cărbunele importat este cel cocsificabil, la un nivel de
2,5 până la 3,5 mil. tone/an. În ultimii 10 ani, acest sort, s-a diminuat în producţia netă a uzinelor de
preparare aparţinând C.N.H. Petroşani, cărbunele în special rezultat în urma spălării cărbunelui brut
livrat sub formă de “huilă energetică preparată – HEP”.
Concluzii
În activitatea comercială, parametrii calitativi şi valoarea produsului comercializabil sunt stabiliţi prin negocieri,
fiind menţionate în contractul comercial sau în caietul de sarcini.
Contractele comerciale au o durată mult mai mică decât durata pentru care se acordă licenţa de exploatare, fapt care
impune ca, parametrii calitativi ai produsului minier comercializabil să fie apreciaţi după standardele de produs sau
caietele de sarcini.
Pentru producător încadrarea în condiţiile de calitate a unui produs poate fi o condiţie obligatorie, cumpărătorului,
nu îi pot fi impuse exigenţele din standard. Cumpărătorul, poate negocia condiţii de calitate a produsului minier,
diferite de cele din standardele în vigoare, atât în sensul unor parametrii superiori cât şi invers; furnizorul de produse
miniere comercializabile trebuie să aibă capacitatea tehnologică de adaptare operativă la asemenea cerinţe.
Cărbunele extras în cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, este destinat producerii de energie în
termocentrale cum ar fi Paroşeni sau Mintia, sorturile comercializabile au fost restrânse treptat.
Preţul de livrare al huilei sortate este practic minimal, la nivelul mixtelor energetice, pe când produsele rezultate din
preparare (HEP, huilă energetică spălată, spălat normal etc.) deşi mai puţine cantitativ, incorporează o putere
calorifică mult mai mare şi aceasta se regăseşte în preţurile de livrare aproape duble.
Livrarea directă de huilă energetică sortată ridică o serie de probleme pentru beneficiar, mai ales în sensul asigurării
unei constanţe a calităţii produsului.
Cărbunele brut, recepţionat la Uzina de preparare a cărbunelui Coroeşti, provenit de la toate exploatările miniere din
cadrul C.N.H.-S.A. Petroşani în vederea procesării, constă în general în vagoane cu cărbune care nu poate fii livrat ca
sortat spre beneficiari datorită calităţii necorespunzătoare a acestuia, fiind surse de cheltuieli suplimentare, uneori
cu o pondere semnificativă şi care diminuează valoarea producţiei marfă vândută şi încasată.
Dirijarea însilozării materii prime pe Exploatări Miniere, în silozurile de alimentare a Spălătoriei şi dozarea pentru
obţinerea unui amestec relativ constant al supusului preparării, facilitează reglajul în fluxul de concentrare,
constanţa calitativă a sorturilor tehnologice şi implicit a celor comercializabilea