INSTALAŢII DE CAZANE

Captarea şi evacuarea
cenuşii şi zgurii

1
Cenuşa
Conţinutul de cenuşă în combustibili

Nr. Combustibilul Ar, %

1. Antracit 10…30

2. Huilă 10…45

3. Lignit 14…32

4. Lemne 0,5…1,5

5. Paie 4,5

6. Păcură 0,05…0,20
2
Cenuşa
Din focar se elimină sub formă de:
zgură – 10…80 %,
cenuşă zburătoare – 20…90 %.
Limita admisibilă a prafului în aerul atmosferic este
degajării de scurtă durată (30 min.) - 0,15…0,50 mg/m3;
degajării medii zilnice - 0,05…0,15 mg/m3.
Gazele sunt curăţate de cenuşa zburătoare, dar captarea
absolută a cenuşii din gaze nu-i posibilă.
Cenuşa ca praf este periculoasă pentru oameni şi animale, dar
în gazele de ardere particulele de cenuşă servesc în calitate de
centre de condensare a vaporilor şi a oxizilor de sulf şi nitrici,
transformându-se astfel în mici bureţi îmbibaţi cu acizi care,
căzând la pământ distrug tot pe ce nimeresc.

3
Cenuşa
Particulele mai mari de 10 microni relativ repede cad
la pământ sub acțiunea gravitației.
Particulele cu un diametru de 4 până la 10 microni,
se ridică cu fumul la o înălțime de 1 km, iar curentul
de aer poate călători peste sute de kilometri.
Particulele de 1-4 microni se depun încet, ajungând
la suprafața pământului în cursul anului.
Particulele mai mici de 1 micron sunt distribuite ca
moleculele de gaz.

4
Cenuşa
Evacuarea zgurii din focar
În focarele cu grătar zgura se acumulează în buncărele de zgură ale
focarelor de unde cu screpere se transportă la buncărul de stocare a
Centralei. La unele Centrale transportul se efectuează cu vagonete.

1- cazan, 2- şanţ de zgură, 3- screper, 4- cablu, 5- troliu, 6- şuber, 7-

buncăr de zgură.

5
Cenuşa
Evacuarea zgurii din focar
În focarele cu arderea în flacără a cărbunelui praf zgura se scurge în formă solidă
sau lichidă în partea de jos a focarului întro cadă cu apă unde se solidifică şi se
răceşte. Din cadă cu un transportor zgura este evacuată în canalele de transport
spre staţia de bagger.

a) focar cu evacuarea
solidă a zgurii,
b) focar cu evacuarea
lichidă a zgurii.

6
Cenuşa
Evacuarea zgurii din focar

Baie de zgură:
• cu şnec, b) cu raclete;
1- baia cu apă, 2- şnec, 3- motor
electric, 4- racord de evacuare,5-
acţionarea concasorului, 6-
concasor, 7- transmisie cu lanţ.

7
Cenuşa
Evacuarea zgurii din focar

Dispozitiv cu șnec pentru îndepărtarea mecanică a zgurii

8
Cenuşa
Evacuarea zgurii
Transportul zgurii şi cenuşii pe teritoriul Centralei
Metode:
 Manuală
 Mecanică,
 Pneumatică,
 Hidraulică
 Combinată.

Manual zgura se evacuă şi se transportă la Centrale cu cazane mici.

Transportul mecanic, periodic sau continuu, se efectuează cu screpere
orizontale, înclinate şi verticale, şnecuri, transportoare cu raclete.

9
Cenuşa
Transportul zgurii şi cenuşii pe
teritoriul Centralei

Vagonetă basculantă:
1- caroserie, 2- tamă, 3- eclisă pentru fixarea
poziției caroseriei.
10
Cenuşa
Evacuarea zgurii
Transportul zgurii şi cenuşii pe teritoriul Centralei

Canal de transport hidraulic a zgurii şi cenuşii:

1- duză de antrenare, 2 şi 3 – dale de protecţie din bazalt.
11
Cenuşa
Evacuarea zgurii
Transportul zgurii şi cenuşii pe teritoriul Centralei

Înclinarea canalelor, în %:
Pentru cenuşă – 1,0;
Pentru zgură la evacuarea
solidă – 1,0;
Pentru zgură la evacuarea
lichidă – 1,8…2,0.

Schema evacuării hidromecanice a zgurii şi cenuşii:

1- focar, 2- şnec cu concasor, 3– captator de cenuşă, 4- dispozitiv de spălare a
cenuşii, 5- canal, 6- protecţia antieroziune, 7- duze de antrenare, 8- concasor, 9-
separator de metal, 10- pompă de bagăr, 11- conductă. 12
Cenuşa
Evacuarea zgurii
Transportul zgurii şi cenuşii pe teritoriul Centralei

Transportul hidraulic sub presiune se efectuează prin conducte,

hidromasa (pulpa) fiind antrenată de aparate Moscalcov, care reprezintă
o pompă de tip ejector. Viteza – 0,5…1.5 m/s.

13
Cenuşa
Evacuarea zgurii
Transportul zgurii şi cenuşii pe teritoriul Centralei
Alt tip de aparate de antrenare sunt ejectoarele Coandă

Ejector exterior

Sistem de antrenare a zgurii cu ejectoare

Coandă:
1- canal de zgură, 2- baie cu apă, Ejector interior
3- pompă, 4, 5- ejectoare.
14
Cenuşa
Evacuarea zgurii
Transportul zgurii şi cenuşii pe teritoriul Centralei
Transportul pneumatic se efectuează sub presiunea aerului
comprimat, creată de un compresor, mai rar sub vid, creat de
pompe speciale. Viteza – 5…15 m/s.
Dezavantajul principal al transportului pneumatic constă în
eroziunea sporită a conductelor şi fisurarea lor urmată de
creşterea consumului de energie la compresoare şi pompe de vid,
iar la conductele sub presiune şi de degajări de praf în încăpere.

15
Cenuşa
Transportul pneumatic

16
Cenuşa
Transportul pneumatic. Cu aerojgheab

17
Cenuşa
Transportul pneumatic. Sistemul Fluidcon

18
Cenuşa
Transportul pneumatic. Sistemul Turbuflow

19
Desprăfuirea gazelor

Deosebesc următoarele tipuri de instalaţii de

despăfuire a gazelor:
 mecanice,
 electrostatice.
Cele mecanice pot fi:
 uscate,
 umede.

20
Desprăfuirea gazelor

Caracteristicile tehnologice ale instalaţiilor de

desprăfuire:
 Randamentul, în %; caracterizează raportul dintre
cenuşa reţinută în instalaţie şi cea iniţial prezentă în
gaze;
 Rezistenţa gazodinamică (pierderile de sarcină), în Pa.

21
Desprăfuirea gazelor

Dintre cele mecanice uscate cele

mai răspândite sunt cicloanele.

Randamentul lor ajunge la 85 %.

Pierderile de sarcină 450 Pa

Cu creşterea volumului de gaze

dimensiunile ciclonului se
măresc şi randamentul scade.

22
Desprăfuirea gazelor

1- corpul ciclonului, 2- canal de intrare,

3- camera de separare, 4- cilindrul
interior, de ieşire a gazelor curate, 5-
dispărţitura de colectare a cenuşii, 6-
gura de ieşire a cenuşii.

23
 Desprăfuirea gazelor
La debite mari de gaze prăfuite se
utilizează baterii de cicloane.
Cicloanele sunt fabricate din fontă.
Randamentul lor este de peste 80 %.
Pierderile de sarcină – 500 Pa.
Se utilizează la cazane cu
productivitatea până la 250 t/h.

Schema bateriei de cicloane:

1- racord de intrare, 2- cameră de distribuţie,
3- cicloane, 4- ţevi de ieşire, 5- aparate
directoare, 6- găuri pentru praf, 7- buncăr de
colectare a cenuşii, 8- camera gazului
desprăfuit, 9- grile de sprijin, 10- grinzi de
sprijin.
24
Desprăfuirea gazelor

Cicloane cu registre sau

spirale elicoidale
25
 Desprăfuirea gazelor
Filtre cu saci
Se utilizeaza pentru separarea particulelor materiale prin trecerea
gazelor prin materiale filtrante. Sacii filtranţi au diametrul de 200-300
mm şi lungimea de 5-10 m. Sensul de curgere a gazelor prin
materialul filtrant poate fi din exterior spre interior sau invers.
Materialul poate fi din bumbac, mai des – sintetică cu proprietăţi
speciale antiaderente.
Pentru Înlaturarea particulelor depuse pe saci se folosesc doua
metode: prin purjare cu un jet puternic de aer şi mecanic prin
scuturare.
Randamentul – până la 98 %.
Pierderile de sarcină – peste 1 kPa.

26
 Desprăfuirea gazelor
Filtre cu saci

Schema unui filtru cu saci cu două

compartimente:
1- conductă de alimentare a filtrului, 2- dispozitiv
de evacuare a prafului, 3- buncăr de colectare a
prafului, 4- supapă de închidere a gazului la
compartiment (se închide la suflare), 5- sac filtrant,
6- compresor, 7- ventil (deschis automat la suflare
1…2 minute.

27
Desprăfuirea gazelor

Scrubere umede
Prezintă un ciclon, cu mişcarea ascendentă
a aerului, pe pereţii căruia curge o peliculă
de apă. Gazele, introduse tangenţial, în
prealabil trec printr-un alt mecanism de
curăţare: grilă irigată sau tuburi Venturi cu
injecţie de apă.
Randamentul 95 %.
Rezistenţa gazodinamică – 800 Pa.

Scruber cu grilă irigată:

1- corpul scruberului, 2- canal de intrare, 3- duze de
formare a peliculei de apă, 4- tub inelar de
distribuţie, canal de ieşire a apei cu cenuşă, 6- grilă,
7- duze de irigare a grilei

28
Desprăfuirea gazelor

Scrubere umede

Scruber cu tub Venturi:

1- canal de intrare, 2- duze de irigare,

3, 4 şi 5- confuzorul, gâtul şi difuzorul
tubului Venturi.

29
Desprăfuirea gazelor
Filtre electrostatice
Principiul de separare se bazeaza pe actiunea campului electric intens asupra
particulelor. Particulele se incarca cu sarcina electrica negativa datorita unor electrozi
“emisivi” si se depun pe electrozii legati la pamant. Mecanismul precipitarii particulelor
are loc prin combinarea actiunilor campului electric, curgerii gazului si a particulelor.
Se instalează în serie 3…5 grupuri cu parametrii pentru particule de diferite compoziţii
şi dimensiuni.
Randamentul 98…99 %.
Rezistenţa gazpdinamică – 150…200 Pa.
Gazele epurate sunt transparente.

30
Desprăfuirea gazelor
Filtre electrostatice
Principiul de separare a cenusii in electrofiltre
Separarea cenusii din gaze în electrofiltre se bazeaza pe principiul
ionizarii particulelor intr-un cimp electrostatic. Un astfel de cimp ia nastere
c/nd un fir intins intre 2 placi legate la pamint, se duce la un potential electric
negativ superior potentialului de ionizare. Ionii negative emisi de fir
polarizeaza particulele care incep sa se deplaseze spreplacile receptoare.
Aici datorita faptului ca sunt legati la pamint se aglomereaza, isi pierd sarcina
electrica si cad gravitational in pâlnii.
Deoarece pierderea sarcini ieste functia de conductibilitatea
electrică dintre placă și particule, este necesar ca aceasta sa fie în
permanență menținută la anumite valori pentru o buna funcționare. Această
condiție se realizează prin scuturarea electrozilor receptori. Pentru a avea un
câmp electrostatic de suficientă intensitate este nevoie ca electrozii emisivi
să fie periodic scuturați.
Se folosește un câmp electrostatic negativ deoarece ionii negativi
sunt mai mobili decît cei pozitivi, iar diferența de potențial admisibilă fărâ
amorsări este mult mai mare.
31
Desprăfuirea gazelor
Filtre electrostatice
Electrofiltrele sunt echipamente electrice de înaltă tensiune. Ele
sunt alimentate de la unităţi de ridicare-redresare cu o tensiune
de 80 kV, 110 kV, 150 kV.

32
Desprăfuirea gazelor
Filtre electrostatice

Electrofiltru:
1- grilă de distribuţie, 2- electrozi
emisivi, 3- electrozi colectori,
4- mecanism de scuturare a
electrozilor emisivi, 5- mecanism
de scuturare a electrozilor
colectori (de depunere).

33
Desprăfuirea gazelor
Filtre electrostatice

34
Reducerea degajărilor de SOx

Procedeele de desulfurare a gazelor de ardere pot fi

clasificate în următoarele grupe:
• uscate
• semiuscate,
• umede.

Metodele uscate constau în injectarea în curentul de gaze a

pulberii de CaO, de nahcolite (mineral care conţine până la 80 %
NaHCO3), de tronă (mineral cu compoziţia Na2HCO3·H2O).
2CaO+2SO2 +O2 → 2CaSO4
2NaHCO3 +2SO2 +O2 → NaHSO4 +2CO2

35
Reducerea degajărilor de SOx

Procedeul semiuscat
constă în injectarea în
curentul de gaze a aditivului
Ca(OH)2 sub formă de
soluţie în apă sau Na2CO3
sub forma de suspensie.
Apa introdusă se
vaporizează şi sărurile
formate vor fi în formă
uscată.

Schema instalaţiei de
desulfurare a gazelor:
1- dozator, 2- preîncălzitor de
aer, 3- ventilator, 4- filtru cu saci,
5- buncăr de Na2CO3, 6- focar. 36
Reducerea degajărilor de SOx
Procedeul umed constă în spălarea gazelor cu
soluţie în apă de absorbanţi. Se folosesc ca
absorbant:
•amoniacul.
2NH3+SO2+H2O→ (NH4)2SO3
2(NH4)2SO3 +O2 → 2(NH4)2SO4
•substanţe alcaline şi alcalino-pământoase :
4NaOH + 2SO2 +O2 → 2Na2SO4 +
2H2O.
Un oarecare efect se poate obţine şi la spălarea
simplă a gazelor cu apă.

37
Reducerea degajărilor de SOx
Suprafaţa de contact între soluţia de absorbant şi
gaze se asigură în coloane de reacţie

Schemele unor coloane de reacţie:

a – cu umplutură, b – cu talere perforate, c – cu duze de pulverizare,
c- cu sistem Venturi.
38
Colectarea şi stocarea cenuşii şi zgurei
Se colectează:
•zgura din focar,
•cenuşa din pâlniile drumurilor de fum ale cazanului,
•cenuşa de la instalaţiile de desprăfuire a gazelor,
•cenuşa (gipsul) de la instalaţiile de desulfurare a gazelor.

39
Colectarea şi stocarea cenuşii şi zgurei

Schema gospodăriei de cenuşă şi

zgură a unei CTE:
1 - cazan; 2 - captatoare de cenușă; 3 - sistem
pneumatice de transport a cenușii; 4 - siloz de
cenușă; 5 - sistem hidraulic de transport a zguri;
6 - stație de pompare a zgurii; 7 - dispozitiv de
livrare a cenușii; 8 - mixer; 9 - stație de baggăr;
10 – conducta magistrală de pulpă; 11 – depozit de
cenușă şi zgură; 12 – livrare cenușă; 13 – livrare
zgură.
40
Colectarea şi stocarea cenuşii şi zgurei

Uzină de incinerare a deşeurilor

41
Colectarea şi stocarea cenuşii şi zgurei
În Centralele mici cenuşa şi zgura se
stochează în buncăre din care periodic cu
transportul auto se evacuă în exterior.
În Centralele medii stocarea se efectuează
în depozite interne din care se evacuă cu
transportul feroviar.

42
Evacuarea cenuşii şi zgurei
La Centralele mari evacuarea în exterior se efectuează de către
staţiile de bagăr din depozite mici (silozuri) interne sau direct din
sistemele de transport interne.

Sistem de colectare şi evacuare separată a zgurii a) şi cenuşii b):

1- buncăr de zgură, 2- duză de spălare a zgurei, 3- duze de antrenare, 4- separator de
metal, 5- grilă, 6- concasor de zgură, 7- pompă de bagăr, 8- buncăr de cenuşă, 9-
alimentatot de cenuşă, 10- pompă de şlam. 43
Evacuarea cenuşii şi zgurei
Bagger

Staţiile pompelor de bagăr se situează în încăperi separate sau în

secţia de cazane la cote mai jos de 0.

44
Evacuarea cenuşii
şi zgurei
Bagger

45
Evacuarea cenuşii şi zgurei
Bagger

Eroziunea intensă a elementelor pompelor impun o

grosime mare a acestora

46
Evacuarea cenuşii
şi zgurei

Cantitatea de zgură şi cenuşă evacuată din centrală în cursul unui an este

de cca. 1 milion de tone. În acest scop se folosesc două depozite situate în
albia majoră a Râului Mureş pe malul drept, pe o suprafaţă de cca. 70 ha şi
altul în locul denumit Valea Bejan-Tîrnăviţa, la cca.4km de termocentrală,
ocupând o suprafaţă de cca. 130 ha. Zgura şi cenuşa se captează şi se
transportă hidraulic într-un amestec de cca. 10 părţi apă la o parte solid.
În prezent centrala este dotată cu următoarele instalaţii: o staţie de 4 pompe
de tip Bagger, având caracteristicile Q=1085 m3/h şi P=765 kPa, o altă staţie
care funcţionează în serie cu prima, echipată de asemenea cu patru pompe
de tip Bagger de 1085 m3/h şi P=785 kPa.

47
Evacuarea cenuşii
şi zgurei

Staţiile sunt proiectate şi realizate pentru funcţionare cu două linii, celelalte

două fiind de rezervă; pentru blocurile 4, 5 şi 6 sunt realizate de asemenea
două staţii care funcţionează în serie: prima echipată cu trei pompe Bagger
de 1085 m3/h şi 765 kPa împreună cu o pompă de 1085 m3/h, 785 kPa, iar a
doua staţie cu trei pompe Bagger de câte 1085 m3/h, 765 kPa. De
asemenea se funcţionează cu două linii de rezervă.
Pompele de apă de spălare în circuitul de zgură şi cenuşă sunt amplasate în
sala de maşini, la cota -4,00 m. Transportul hidraulic al amestecului se face
prin 5 conducte metalice. Apa utilizată la transportul hidraulic al zgurii şi
cenuşii, după limpezirea în depozit, se captează prin puţuri la o staţie de
pompe de recirculare, în zona barajului. De aici, apa se trimite prin pompare
în două conducte la staţia de spălare din incintă, care are 5 pompe de câte
900 m3/h şi 166,7 kPa.

48
Evacuarea cenuşii şi zgurei
Transportul la depozitele exterioare se efectuează prin conducte. Consumul de
apă este de 10…20 tone de apă la o tonă de cenuşă. Consumul de energie
electrică la transport – 30…60 kWh/t.
O problemă acută la hidrotransportul cenuşii şi, mai ales, zgurei o constituie
uzura abrazivă a conductelor.

Se uzează intens
părţile laterale de jos a
conductei. Pentru a
compensa această
uzură conductele
periodic se rotesc la
90-120 de grade.

49
Evacuarea cenuşii şi zgurei

50
Evacuarea cenuşii şi zgurei
Pentru a prelungi durata de vață a conductelor ele se confecțioează din
materiale mai puțin predspse la erodare sau se captușează cu așa
materiale.
Țevi din fibră de sticlă
- diametrul interior al țevii - de la 100 la 8000 mm;
- lungimea unei secțiuni - până la 6000 mm;
- temperatura produselor de pompare - până la 300 ° С
- temperatura ambiantă - - 60 ° C până la + 50 ° С
- durata de utilizare - până la 50 de ani

51
Evacuarea cenuşii şi zgurei
Țevi din fibră de sticlă

1. Mediu pompat:
- zgură densitate pastă abrazivă la 2200 kg / m3, cu un pH de
6 până la 12;
- solide de concentrație de volum până la aproximativ 20%,
microduritate până la 11000 MPa.
2. Temperatura mediului pompat de la 5 la 300 de grade;
3. Presiunea de lucru în conductă până la 2,4 MPa.
4. Viteza de transport este de 1,5 - 3,0 m / s.
5. conductă de coajă interioară are o suprafață netedă, ceea ce
permite reducerea semnificativă a pierderii de frecare, și, prin
urmare, consumul de energie al pomparea pastei.
6. Conectarea țevilor cu flanșă prin garnitura de etanșare.
7. Diametrul interior al conductei 300-361 mm (la ordinul poate fi
ajustat), lungimea unui 5m secțiune.

52
Depozite de cenuşă şi zgură
Pentru depozitul exterior de cenușă și zgură, în împrejurimile Centralei se
alege o vale sau o râpă care, fiind îngrădită din părțile de scurgere cu diguri,
ar asigura un volum de stocare pentru 30 de ani de funcționare a Centralei.
Pulpa se introduce întrun capăt al depozitului, cenușa se sedimentează, iar
apa se extrage din partea opusă și se întarce la Centrală

53
Depozite de cenuşă şi zgură

54
Depozite de cenuşă şi zgură

55
Depozite de cenuşă şi zgură
Depozitele – surse de poluare a mediului:
• cu cenuşa antrenată de vânt de la suprafaţă,
• cu apa infiltrată în sol împreună cu substanţele nocive
dizolvate în ea.

56
Depozite de cenuşă şi zgură
Agenția pentru Protecția Mediului a SUA a constatat că locuirea
în apropierea depozitelor de cenuşă şi zgură mărește de mai
multe ori riscul de cancer, pentru a fi mai precis, de 50 de ori.
S-a dovedit că deșeurile de cenușă și zgură contaminează
solul și apa cu arsenic, plumb, cadmiu și alte metale grele.
Există opinia că cenușa cărbunelui este mai radioactivă decât
deșeurile nucleare. Cenuşa volatilă, care nimereşte în
atmosferă și apoi se stabilește pe sol, conţine de 100 ori mai
multă radiație decât centralele nucleare cu un indicator similar
de generare a energiei.

57
 Depozite de cenuşă şi zgură
Conţinutul metalelor şi săririlor în cenuşă

Radioactivitatea probelor măsurate nu prezintă pericol radiologic.

În urma interpretării rezultatelor analizelor chimice privind concentraţia de metale
grele/toxice/periculoase (componenţi minori) rezultă următoarea concluzie:
Indicatorii Cu, Pb, Ni, Cr, Mn depăşesc valorile pragului de alerta pentru soluri
amplasate în zone cu folosinţă mai puţin sensibilă;
58
 Depozite de cenuşă şi zgură
3 depozite de la CTE Cuciurgan ocupă o suprafaţă de 272,8 hectare.

Potrivit spitalului central de la Belyaevka, în perioada 2000-2002, indicatorii

de sănătate ai populaţiei din zona raionului adiacentă CTE s-au deteriorat
semnificativ, și anume:
- mortalitatea depășește indicatorul mediu cu 20,2%;
- rata natalității - cu 19% mai mică;
- incidența tuberculozei depășește indicele mediu pe raion cu 44%;
- incidența bolilor infecțioase - cu 26,6%;
- incidența bolilor sistemului circulator - cu 57%;
- incidența bolilor oncologice - cu 44%;
- incidența bolilor respiratorii - în diferite sate, de la 1,7 la 27%.

59
Depozite de cenuşă şi zgură
Redare în circuitul peisagistic şi silvic al depozitelor se efectuează
prin acoperire cu argilă.
Imediat după umplerea şi nivelarea unei celule de depozit, se aplică
o acoperire cu un strat de argilă cu o grosime de minimum 0,50 m.
Stratul de acoperire constă din argilă uşor coezivă. Peste stratul de
acoperire se aplică un strat de cca. 15 cm sol fertil, pe care se
plantează imediat gazon, pentru iniţierea procesului de formare a
stratului de sol vegetal.

60
Utilizările cenuşii şi zgurii
la nivel mondial se produc, anual, peste 500 milioane tone de
cenusa de termocentrala.
• cenusa de termocentrala a patruns in domeniul constructiilor, mai
intai in SUA, la inceputul deceniului trei, ca material de umplutura si
de stabilizare a pamanturilor, (in lucrari de infrastuctura rutiera), iar
ulterior, in industria cimentului respectiv a constructiilor din beton
masiv si a elementelor din beton in general.
• prin cantitatile enorme si posibilitatile din ce in ce mai extinse de
utilizare, prin promovarea criteriilor economice, tehnice si ecologice,
cenusa de termocentrala constituie un important deseu industrial a
carui valorificare reprezinta o necesitate nationala. Tari precum SUA,
Canada, India, China, Anglia, Franta, Germania, Olanda, Belgia
utilizeaza cantitati importante de cenusi in domenii precum:
• umpluturi in lucrarile de terasamente pentru constructia drumurilor si
cailor ferate

61
Utilizările cenuşii şi zgurii
• inlocuitori de lianti (ciment) pentru stabilizarea pamanturilor si a
gregatelor naturale din straturile stabilizate ale structurilor rutiere
• in industria cimentului
• pentru agregate usoare sinterizate
• filer in mixturi asfaltice
• adaos in betoane cu aplicatii dintre cele mai diverse de la
constructia drumurilor, podurilor la prefabricate de beton si
constructii civile, acoperind o gama larga a domeniului de la betoane
de clasa inferioara si materiale stabilizate la betoane de inalta
rezistenţă.

62
Utilizările cenuşii şi zgurii
Modalităţile de utilizare a cenuşii zburătoare includ (aproximativ în ordinea
descrescătoare a importanţei) următoarele:
• aditiv în fabricarea cimentului;
• terasamente şi alte umpleri structurale (de obicei, pentru construcţia de
drumuri);
• mortar şi alte fluide de umplere;
• stabilizarea deşeurilor şi solidificare;
• clincher în producţia de ciment ;
• stabilizarea solurilor moi;
• construcţii rutiere;

63
Utilizările cenuşii şi zgurii
• ca material înlocuitor (de exemplu, pentru producţia de cărămidă);
• minerale de umplere în betonul asfaltic;
• utilizări agricole: modificarea acidităţii solului, îngrăşăminte, stabilizare a
solului în şantierele de furaje în stoc;
• aplicarea pe carosabil pentru controlul formării de gheaţă;
• panouri structurale izolatoare,
• material abraziv pentru operaţii de sablare,
• stâlpi de utilităţi, traverse de cale ferată,
• bariere de sunet pentru autostrăzi,
• armaturi marine,
• uşi, rame ferestre, schele, coloane, pietre de pavaj…

64
Utilizările cenuşii şi zgurii
Cсуществуют 5 основных направлений переработки ЗШМ (в
порядке убывания популярности):
• строительные материалы (цемент, кирпич, блоки);
• дорожное строительство (наполнители для дорожного полотна);
• строительные проекты (стеновой материал);
• производство различных наполнителей;
• сельское хозяйство (стабилизаторы почвы).
5%
10%
35%
15%

20% 15%

materiale de construcţie agricultură construcţie drumuri

producţie umpluturi construcţii alte

65
Utilizările cenuşii şi zgurii

20-ти этажное жилое здание. Выполнено из шлако-щелочного

бетона (Липецк, Россия). Года постройки: 1987-1989
66
67