Sunteți pe pagina 1din 34

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

Cap. V. Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra


mediului de activităţile unui şantier naval

V.1. Descrierea amplasamentului evaluat


1.1. Structura geologică şi topografia zonei amplasamentului
Şantierul naval se întinde pe două zone cunoscute sub numele de zona
veche şi respectiv zona nouă. Amplasamentul corespunzător zonei este
poziţionat pe teren natural. Zona nouă a Şantierului naval reprezintă un teren
câştigat din mare prin utilizarea de umpluturi organizate recent (1972), executate
în mare cu sterili de la carierea Ovidiu. În general grosimea stratului de umplutură
din zonă este de 6-8 m. Fundarea s-a realizat între – 1,00 m şi 2,30 m.
Presiunea admisibilă pe acest teren câştigat din mare este de 1,50 daN/cm2,
1,80 daN/cm2, repectiv 2,00 daN/cm2 în cele trei ipoteze de încărcare.

1.2. Informaţii generale privind apele de suprafaţă şi subterane


din zonă
Reţeaua hidrografică a zonei litorale este reprezentată de râuri, puţin
numeroase, complexul lagunar Razim-Sinoe, limanele maritime din sudul
litoralului apele subterane şi Marea Neagră. Toată reţeaua hidrografică este
tributară Mării Negre direct sau prin intermediul lagunelor sau limanelor.
Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag,
Casincea, cel mai important râu dobrogean, care se varsă în lacul Taşaul.
Lacurile sunt reprezentante în nord de complexul lagunar Razem-Sinoe, iar în
sud de limane maritime şi lagune: Siutghiol, Techirghiol, Tatlageac, Mlaştina
Mangalia, Lacul Mangalia. Apele subterane, reprezentate de acvifere carstice
sunt situate la adâncimi de 300-500 m, cantonate în calcare mezozoice. Pânza
freatică, aflată la adâncimi cuprinse între câţiva metri în apropierea mării şi 30-40
m spre interior se află în calcarele sarmaţiene.

167
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

V. 2. Identificarea agenţilor poluanţi şi a surselor de poluare


2.1. Descrierea procesului tehnologic
Activitatea specifică desfăşurată în cadrul şantierului naval evaluat constă
în construcţii şi reparaţii nave. Fluxul tehnologic existent a fost conceput ţinând
cont de spaţiul îngust (incintă port) în care este amplasat şantierul şi de existenţa
unor contrucţii realizate în anii 1920. Fazele fluxului tehnologic pentru activitatea
de construcţii şi reparaţii nave sunt următoarele:
¾ Construcţii nave: - descărcarea şi depozitarea materialelor;
- îndreptare, alicare, grunduire;
- debitare – fasonare semifabricate;
- confecţii şi asamblare;
- platformă de premontaj;
- montaj în doc;
- armare;
- probe.
¾ Reparaţii nave.

Prima etapă o constituie descărcarea materiilor prime care se realizează


cu ajutorul podurilor rulante cu electromagneţi. Materiile prime sunt aduse cu
vagoane CF şi se depozitează pe platforme special amenajate din beton.
Depozitarea se efectuează zonal, în funcţie de dimensiuni şi calitate.
Transportarea tablei din depozit în hala de confecţii se efectuează cu ajutorul
podurilor rulante cu electromagneţi sau ghiare. Foile de tablă sunt vehiculate cu
ajutorul dispozitivelor de antrenare cu role (rolganguri), care le direcţionează spre
hală. În continuare tabla este pregătită pentru debitare prin operaţiile de
îndreptare, alicare, grunduire.
Îndreptarea se realizează prin prin prese hidraulice şi sistemul de role
pentru tablele mari, drepte şi/sau prin încălzire oxigaz. După îndreptare tablele
sunt vehiculate cu ajutorul unui dispozitiv cu role prin instalaţia de alicare,
grunduire, în vederea pregătirii suprafeţei metalice pentru vopsire. Instalaţia este
automată cu funcţionare continuă. Înainte de a fi alicată (sablare cu alice) tabla
este supusă, în cadrul aceleiaşi instalaţii, unei operaţii de degresare cu un
emulsionant urmată de spălare în spaţiul închis şi uscare. Alicarea este
procedeul de îndepărtare a ruginii prin lovirea suprafeţelor cu alice de metal.
Alicele folosite în instalaţia de alicare-pasivare sunt din fontă, de formă
colţuroase, netratate, cu dimensiuni de cca. 1,2x1,2 mm şi clasa granulometrică
140.
Consumul specific de alice este de 0,300 – 0,400 kg/mp. Alicele se
reutilizează până îşi pierd proprietăţile caracteristicie (duritate, granulaţie).
Prin sistemul mecanizat de role (rolgang) tabla trece la următoarea operaţie
şi anume grunduirea. Grunduirea se realizează după operaţia de alicare şi este
un procedeu de protecţie anticorozivă a tablei pe o perioadă limitată, în timpul,
prelucrării ei până la vopsirea finală. Cu ajutorul rolgangului tabla este dirijată
într-un spaţiu ermetizant unde se realizează mecanizat, grunduirea. În funcţie de

168
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

specificaţie, grunduirea se face cu pasivant sau cu vopsea. După operaţia de


grunduire urmează debitare-fasonare semifabricate. Panourile plane vehiculate
cu ajutorul rolgangurilor se şanfrenează la maşini oxigaz (oxiacetilenic) cu
program numeric (prelucrarea capetelor tablei în diferite forme de X, V). Tăierea
se realizează la posturi individuale cu oxipropan.
Panourile curbe şi plane, tot pe sistemul de role, ajung la maşina de debitat
cu plasmă sub apă, NUMOREX 800. Pentru programarea debitării se foloseşte o
parte a setului de programe TRIBON. Fasonarea tablelor şi profilelor se
realizează pe prese hidraulice de 200, 640 şi 1000 tf. şi pe valţul abkant de 2000
tf rezultând panourile curbe. De aici, cu poduri rulante cu electromagneţi sau cu
cârlige se sortează elementele şi se numerotează conform desenelor după care
sunt distribuite pe platforma de confecţii.
Confecţiile şi asamblarea secţiilor plane se execută pe linia mecanizată
tip ESAB. Pentru asamblare, profilele pregătite conform desenului de execuţie
sunt poziţionate în forma dorită şi sunt sudate electric în puncte de susţinere.
Apoi se verifică unghiurile de aşezare după care se execută sudarea finală.
Panourile plane şi cele curbe se asamblează cu elementele de osatură
după care se montează saturările. În urma asamblării se obţin secţiile curbe şi
secţiile plane. Asamblarea se realizează prin sudură semimecanizată în mediu
protector de CO2 şi prin sudura automată substrat de flux – linia ESAB. Fluxul
sinterizat este un material granulat, de dimensiuni cuprinse între 0,2 – 1,5 mm,
care se reciclează.
În cadrul şantierului, în procesul de producţie pe lângă aceste procedee de
sudură se mai utilizează:
¾ Sudură manuală cu arc electric şi electrozi tip SUPERBAZ;
¾ Sudură mecanizată sub flux.
¾ Sudură WIG în mediu protector de argon (la sudarea ţevilor de oţel
inoxidabil), utilizată într-o măsură redusă.
În funcţie de fazele tehnologice se montează echipamentele care sunt
fabricate, unele în cadrul şantierului (postamente, panouri, suporturi), iar altele,
prin intermediul birourilor de Aprovizionare şi Marketing – Export, sunt procurate
de la diferite firme. În hala de confecţii se montează postamentele şi se lasă loc
pentru echipamente. La asamblare se montează suporturile pentru pompe,
pentru motor, pentru tabloul electric, etc.
Din hala de confecţii, după asamblare, secţiile plane şi curbe sunt scoase
pe platformă cu ajutorul podurilor rulante sau cu ajutorul macaralelor sunt
încărcate pe autotrailer (pentru secţiile mari) fiind tranportate în acest mod pe
platformă. Secţiile plane şi curbe sunt asamblate pe platforma de premontaj
rezultând blocsecţiile: prova, pupa şi cele din zona centrală a navei. În acelaşi
timp se pregătesc în docul uscat schele metalice care vor înconjura blocsecţiile
transportate în doc. După caz, se aduc şi se montează în paralel, echipamentele
necesare navei: motoare, pompe, instalaţii .
Următoarea fază tehnologică pe care o constituie montajul în doc. Cu
ajutorul instalaţiilor de ridicat (macarale de 480 tf) blocsecţiile sunt poziţionate şi

169
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

amplasate pe calajele pregătite şi amplasate conform planului de osatură al


viitoarei nave. Blocsecţiile sunt fixate cu tiranţi cu ajutorul cărora se pot apropia
unele de celelalte. În momentul în care blocsecţiile sunt poziţionate corect se
execută sudura continuă pentru fixarea finală. În continuare se pregătesc
suprafeţele metalice în vederea vopsirii, apoi se execută vopsirea.
Pregătirea suprafeţelor metalice pentru vopsire se realizează prin sablare.
Drept material abraziv utilizat în sablare este folosit gritul – importat din Grecia,
de compoziţie variabilă în funcţie de firma furnizoare (conţine oxizi de siliciu, de
fier, de aluminiu, de crom, de magneziu, de mangan, de nichel, etc.). Pentru a
obţine eficienţa dorită, particulele de grit trebuie să aibă dimensiunile cuprinse
între 0,8 –1,2 mm, pentru a asigura o rugozitate de 50 - 60 microni recomandată
pentru majoritatea grundurilor şi vopselelor. Presiunea de lucru trebuie menţinută
la minimum 7-7,5 atm.
În timpul operaţiei de sablare trebuiesc asigurate condiţii de climă:
¾ Temperatura de aplicare conform fişei pasivantului;
¾ Temperatura suprafeţei metalice să fie mai mare cu 30 faţă de punctul de
rouă;
¾ Umiditatea relativă să fie maximum 85%.
Sablarea nu poate fi executată pe timp de ceaţă sau ploaie. La aplicarea
grundului şi a vopselei după operaţia de sablare trebuiesc respectate anumite
condiţii:
¾ Asigurarea timpului maxim dintre sablare şi grunduire;
¾ Temperatura minimă de aplicare raportată la gradul de umezează, etc.
Toate grundurile şi vopselele, care se utilizează în şantier pentru construcţii
noi sunt de provenienţă străină. Pentru vopsire se foloseşte sistemul de
pulverizare cu aer comprimat, în acest scop grundurile şi vopselele fiind diluate în
prealabil până la o anumită consistenţă. Vaporii de diluant (solvent) sunt
dispersaţi în atmosferă, unde urmare a dinamicii atmosferice sunt dispersaţi. Tot
în doc se realizează şi montarea motorului principal. După terminarea lucrărilor
din doc nava este lansată şi armată la cheu. În continuare sunt montate şi
ultimele echipamente ce fac funcţională nava.
Ultima operaţie a fluxului tehnologic o constituie executarea de probe cu
nava. Se fac două tipuri de probe: probe de cheu (pentru şantier în vederea
depistării deficienţelor “la rece”) şi probe de mare care sunt probele reale (pntru
client).
În ceea ce priveşte reparaţiile de nave, procesul tehnologic utilizat este
dependent de tipul şi starea tehnică a navei. Societatea aplică tehnologii
specifice de curăţare a carenei navelor cu jet de apă de înaltă presiune (instalaţii
WOMA), de reparaţii agregate şi echipament electric, cât şi tehnologii de
recondiţionare prin metalizare, etc. Succesiunea operaţiilor tehnologice la
reparaţii nave este următoarea:
¾ Se inundă docul uscat sau se scufundă docul plutitor, în funcţie de
mărimea navei;

170
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

¾ Se introduce nava în doc şi se fixează blocurile de chilă, aranjate în


prealabil, apoi se scoate apa din doc;
¾ Se curăţă cu jet de apă suprafaţa metalică, se sablează şi se vopseşte;
¾ Se repară instalaţiile şi echipamentele defecte la bordul navei sau în
atelierele şantierului;
¾ Se lansează nava şi se remorchează la cheiurile de reparaţii, unde se
continuă lucrările de reparaţii şi montaj – echipamente;
¾ Se predă nava cientului.

2.2. Date experimentale


Numărul probelor recoltate a depins de mărimea suprafeţei
amplasamentului şi a surselor de poluare. Pentru componenta de mediu sol au
fost prelevate un numar de2 4 probe de sol din incinta amplasamentului (la 5 cm
şi la 30 cm) şi o proba martor la cca. 5 km de amplasamentul evaluat. Pentru
componenta de mediu apa de suprafaţă (Marea Neagră) s-au analizat un numar
de 3 probe, de asemenea s-au analizat 2 probe de apă subterană de pe
amplasamentul evaluat, iar pentru componenta de mediu aer s-au facut 5
determinari la emisie, respectiv 5 determinări la imisie.

2.2.1. Agenţi poluanţi şi surse de poluare pentru componenta de


mediu aer
Având în vedere caracteristicile activităţii şantierului naval şi ţinând cont de
prevederile legislaţiei naţionale româneşti privind calitatea aerului (Ordinul nr.
463/1993, Ordin nr. 592/2002, H.G. nr.699/2003 ) s-au recoltat 5 probe de aer la
emisie. Fluxurile gazoase la emisie au fost analizate folosind analizorul automat
OLDHAM MX 21 Plus (analizorul a fost verificat metrologic în cadrul Insitutului
Naţional de Metrologie Bucureşti, în noiembrie 2003). Determinarea
concentraţiilor poluanţilor la emisie are avantajul că permite evitarea
interferenţelor cu noxe similare, provenite din alte surse. Pentru caracterizarea
imisiilor au fost recoltate 5 puncte de control, practicându-se recoltarea de probe
de scurtă durată (1 oră). Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelul 5.1.

171
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

Tabel 5.1. Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie, respectiv imisie


1 2
Nr. Poluant Ce C.M.A.* Ci C.M.A.
crt. (mg/mc) cf. Ordin 463/1993 (mg/mc) cf. Ord.592/2002
(mg/mc) (mg/mc)
1. - COV 52 - 38 -
- NOx 12 350 0,01 0,2
- CO 32 100 0,09 10
- Pulberi 7,4 5 0,03 0,05
- Zinc 2,4 5 - -
2. - COV 36 - 48 -
- NOx 16 350 0,01 0,2
- CO 25 100 0,08 10
- Pulberi 6,5 5 0,025 0,05
- Zn 6,5 5 - -
3 - COV 70 - 1 -
- NOx 14 350 0,01 0,2
- CO 28 100 0,09 10
- Pulberi 6,5 5 0,02 0,05
- Zn 12 5 - -
4 - COV 28 - 35 -
- NOx 18 350 0,01 0,2
- CO 35 100 0,09 10
- Pulberi 12 5 0,015 0,05
- Zn 16 5 - -
5 - COV 65 - 23 -
- NOx 12 350 0,01 0,2
- CO 36 100 0,1 10
- Pulberi 7,5 5 0,03 0,05
- Zn 12 5 - -
1
– concentraţia determinată la emisie, 2 – concentraţia determinată la imisie,
*
- concentraţia maxim admisă conform legislaţiei în vigoare.

Emisiile care rezultă din activitatea de depozitare deşeuri pot afecta


calitatea factorului de mediu aer şi, de asemenea, pot afecta sănătatea
oamenilor şi mediului din zonă, având în vedere faptul că zona evaluată prezintă
un mare interes turistic.

2.2.2. Agenţi poluanţi şi surse de poluare pentru componenta de


mediu apa
S-a considerat necesar efectuarea de investigaţii privind modul în care a
fost afectată calitatea apei de suprafaţă, Marea Neagră. Astfel, au fost recoltate 3
probe de apă şi efectuându-se analiza acestora şi comparându-se valorile
indicatorilor determinaţi cu valorile maxim admise, s-a constat că activităţile
şantierului naval influenţează negativ calitatea Mării Negre.
Probele de apă de suprafaţă au fost prelevate din 3 bazine cu deschidere
la Marea Neagră. Toate analizele efectuate au fost realizate după metode
standardizate conform Hotărârii de Guvern nr. 188/2002 pentru aporbarea
normelor privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (NTPA

172
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

001), Legea apei 410/2002, Legea apei potabile 458/2002, precum şi Ordinului
nr.1146 din 10.12.2002 pentru aprobarea normativului privind calitatea apelor de
suprafaţă. Pentru caracterizarea apelor subterane s-au recoltat 2 probe de pe
amplasamentul evaluat, de la adâncimi de 2,5-5 m. Rezultatele analizelor
probelor de apă de suprafaţă şi a probelor de apă subterană de pe amplasament
sunt prezentate în tabelele 5.2, 5.3.

Tabel 5.2. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probele de apă de suprafaţă


Nr. Indicator de calitate A1 A2 A3 Ordin 1146 /
crt. 2002
Calitatea II
1 pH 7,96 7,9 8,2 6,5 – 8,5
2 Materii totale în suspensie, mg/l 67 43 42 -
3 CCO-Mn, mg O2/l 31,96 18,15 21,43 10
4 CBO5, mg/l 360 150,7 124,5 5
5 CCO-Cr, mg/l 13,76 894 536 25
6 Fosfaţi, mg/l 0,79 0,99 1,09 0,3
7 Substanţe extractibile, mg/l 18 14,8 15,6 0,10
8 Fier, mg/l 1,55 0,14 0,11 0,10
9 Zinc, mg/l 1,66 0 0,10 0,10

Tabel 5.3. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apă subterană


Nr. Indicator de calitate A1 A2 Legea apei Ordin 1146/2002
crt potabile Calitatea I
458/2002
1 pH 7,25 7,4 6,5- 9,5 6,5-8,5
2 Materii în suspensie, mg/l 22 20 - -
4 CCO-Cr, mgO2/l 5,89 6,5 10 10
3 Fosfor total, mg/l 0,46 0,3 0,1 0,1
4 Fenol, mg/l 0,17 0,13 - 0,01
5 Sulfuri şi H2S, mg/l 1,5 1,2 0,1 -
6 Fier total, mg/l 2,54 1,96 0,2 0,10
7 Substanţe extractibile, mg/l 17,2 16,5 - 0,10
8 Reziduu fix, mg/l 958 850 min.100 800
max.800

173
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

2.2.3. Surse de poluare pentru componenta de mediu sol


Pentru caracterizarea amplasamentului evaluat, s-au efectuat determinări
fizice, chimice şi biologice ale probelor de sol, pentru două adâncimi de recoltare:
5 cm şi 30 cm. În urma analizelor probelor de sol de la adâncimi de 5, respectiv
30 cm, s-a considerat că nu mai sunt necesare recoltarea de probe de sol din
foraje de adâncime (8- 10 m).
Pentru caracterizarea probelor de sol s-au aplicat următoarele
tehnici de analiză:
a. Determinarea substanţelor extractibile în eter
Probele de sol prelevate au fost analizate din punct de vedere al
conţinutului total de substanţe extractibile în eter, utilizându-se metoda extracţiei
cu eter de petrol conform STAS 7587-96. Probele de sol au fost uscate la
temperatura camerei, mojarate şi sitate prin sita cu ochiuri de 2 mm. Circa 10 g
de sol sitat, cântărit analitic, au fost contactate sub agitare cu 50 ml eter de
petrol. După cca. 20 minute de extracţie s-a filtrat suspensia peste 1 g de sulfat
de sodiu anhidru. Extractul s-a colectat într-un creuzet tarat, după care s-a
introdus în etuvă pentru evaporarea solventului (maxim 400 C). Când reziduul de
evaporare a ajuns la pont constant s-a determinat cantitatea de extract.
b. Determinarea conţinutului de metale grele (Cr total, Zn, Cu)
2 g de sol uscat la temperatura camerei şi mojarat s-au introdus într-un
pahar Berzelius peste care s-a adăugat cca. 5 ml acid azotic concentrat şi s-a
acoperit cu o sticlă de ceas. S-a mineralizat proba pe o baie de nisip, la nişă,
până ce reziduul a fost complet alb. Dacă reziduul nu a fost mineralizat după
evaporarea acidului azotic, s-a adăugat 2 cm3 de acid percloric şi s-a continuat
mineralizarea (conform SR ISO 11047/1999). A avut loc distrugerea componentei
organice a solului. Reziduul s-a reluat cu o soluţie de acid azotic 4%, încălzindu-
se uşor pentru a favoriza dizolvarea. După răcire, s-a filtrat pe hărtie de filtru cu
porozitate 0,45 µm. Conţinutul de ioni de crom, zinc, cupru s-a determinat
folosind spectrofotometria de absorbţie atomică, funcţie de curbele de etalonare
pentru fiecare ion studiat (s-a lucrat cu spectrofotometru de absorbţie atomică
Perkin Elmer şi s-a folosit la etalonare sărurile ionilor studiaţi, de tip azotaţi sau
sulfaţi).
Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelele 5.4 – 5.8.

174
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

Tabel 5.4. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 5 cm


Adâncimea de recoltare 5 cm
Proba Substanţe extractibile
de sol pH (mg/kg)
*
Valori normale Prag de alertă CMA Valori determinate
S1 7,85 < 100 1000 2000 1290
S2 7,80 < 100 1000 2000 1080
S3 7,88 < 100 1000 2000 1030
S4 7,93 < 100 1000 2000 19160
S5 7,90 < 100 1000 2000 1800
S6 7,90 < 100 1000 2000 1600
S7 8,05 < 100 1000 2000 1720
S8 8,05 < 100 1000 2000 680
S9 7,90 < 100 1000 2000 320
S10 7,90 < 100 1000 2000 280
S11 8,05 < 100 1000 2000 3080
S12 8,00 < 100 1000 2000 31680
S13 7,60 < 100 1000 2000 3400
S14 7,72 < 100 1000 2000 5620
S15 7,82 < 100 1000 2000 2800
S16 7,90 < 100 1000 2000 7180
S17 8,14 < 100 1000 2000 42710
S18 8,20 < 100 1000 2000 20180
S19 8,00 < 100 1000 2000 3040
S20 7,95 < 100 1000 2000 2800
Martor 7,54 < 100 1000 2000 120
*
- concentraţie maxim admisă conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind
evaluarea poluării mediului, pentru sol mai putin sensibil

Tabel 5.5. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 30 cm


Adâncimea de recoltare 30 cm
Proba de
Substanţe extractibile (mg/kg)
sol pH *
Valori normale Prag de alertă CMA Valori determinate
S1 7,85 < 100 1000 2000 1284
S2 7,80 < 100 1000 2000 1005
S3 7,88 < 100 1000 2000 1015
S4 7,93 < 100 1000 2000 17820
S5 7,90 < 100 1000 2000 1720
S6 7,90 < 100 1000 2000 1630
S7 8,05 < 100 1000 2000 1810
S8 8,05 < 100 1000 2000 720
S9 7,90 < 100 1000 2000 305
S10 7,90 < 100 1000 2000 278
S11 8,05 < 100 1000 2000 3200
S12 8,00 < 100 1000 2000 32300
S13 7,60 < 100 1000 2000 3430
S14 7,72 < 100 1000 2000 5710
S15 7,82 < 100 1000 2000 2840
S16 7,90 < 100 1000 2000 6980

175
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

Tabel 5.5.(continuare)
S17 8,14 < 100 1000 2000 40300
S18 8,20 < 100 1000 2000 21220
S19 8,00 < 100 1000 2000 3115
S20 7,95 < 100 1000 2000 2940
Martor 7,54 < 100 1000 2000 118

Tabel 5.6. Conţinutul de crom total din probele de sol la 5 şi 30 cm


Proba de Cr total (mg/kg)
sol Valori Prga de CMA Valori determinate la Valori determinate la
normale alertă 5 cm 30 cm
S1 30 300 600 2,8 2,7
S2 30 300 600 3,0 3,0
S3 30 300 600 3,4 3,1
S4 30 300 600 4,8 4,6
S5 30 300 600 4,7 4,5
S6 30 300 600 3,1 3,2
S7 30 300 600 3,9 3,6
S8 30 300 600 4,1 3,8
S9 30 300 600 4,2 3,9
S10 30 300 600 4,6 4,2
S11 30 300 600 4,7 2,4
S12 30 300 600 2,2 2,7
S13 30 300 600 2,8 2,6
S14 30 300 600 2,9 3,0
S15 30 300 600 3,1 3,1
S16 30 300 600 3,8 3,0
S17 30 300 600 2,9 2,6
S18 30 300 600 2,7 2,5
S19 30 300 600 2,4 2,6
S20 30 300 600 3,1 3,0
Martor 30 300 600 2,2 2,1

Tabel 5.7. Conţinutul de cupru din probele de sol de la 5 şi 30 cm


Proba Cu (mg/kg)
de sol Valori Prga de CMA Valori determinate la Valori determinate la
normale alertă 5 cm 30 cm
S1 20 250 500 88 86
S2 20 250 500 102 94
S3 20 250 500 98 92
S4 20 250 500 72 64
S5 20 250 500 65 66
S6 20 250 500 94 72
S7 20 250 500 168 112
S8 20 250 500 172 132
S9 20 250 500 170 120
S10 20 250 500 174 171
S11 20 250 500 170 166
S12 20 250 500 140 132

176
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

Tabel 5.7. (continuare)


S13 20 250 500 130 131
S14 20 250 500 105 94
S15 20 250 500 110 82
S19 20 100 500 98 71
S17 20 100 500 88 79
S18 20 100 500 64 59
S19 20 100 500 85 81
S20 20 100 500 44 41
Martor 20 100 500 32 30

Tabel 5.8. Conţinutul de zinc din probele de sol la 5 şi 30 cm


Proba de Zn (mg/kg)
sol Valori Prag de CMA Valori determinate la Valori determinate la
normale alertă 5 cm 30 cm
S1 100 250 1000 118 117
S2 100 250 1000 120 120
S3 100 250 1000 134 130
S4 100 250 1000 168 151
S5 100 250 1000 172 170
S6 100 250 1000 228 187
S7 100 250 1000 745 442
S8 100 250 1000 355 285
S9 100 250 1000 964 520
S10 100 250 1000 1168 780
S11 100 250 1000 770 371
S12 100 250 1000 634 234
S13 100 250 1000 328 226
S14 100 250 1000 230 186
S15 100 250 1000 218 187
S16 100 250 1000 130 124
S17 100 250 1000 132 127
S18 100 250 1000 224 123
S19 100 250 1000 221 180
S20 100 250 1000 148 115
Martor 100 250 1000 84 81

Se constată că solul amplasamentului evaluat este contaminat


semnficativ cu produse petroliere, ceea ce conduce la manifestarea unui risc de
contaminare ape subterane cu produse petroliere. În ceea ce priveşte
contaminarea cu metale grele, se observă că ionul de zinc în 5 probe de sol are
valoarea determinată apropiată şi uşor peste pragul de alertă, însă nu depăşeşte
concentraţia maxim admisă. În cazul ionului de cupru se constată că în 8 probe
de sol valoarea concentraţiei determinată depăşeşte de 3 -5 ori valoarea admisă,
conform Ordinului 756/1997. Se poate aprecia că prin emisiile sale, şantierul
naval evaluat determină o poluare cu zinc şi cupru, solul din incinta
amplasamentului având însă capacitatea de tamponare pentru acest nivel de
poluare.

177
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

V.3. Evaluarea impactului şi a riscului de mediu


3.1. Evaluarea impactului de mediu prin metoda indicelui de
poluare globală
3.1.1. Componenta de mediu apa de suprafaţă
Pentru aprecierea calităţii apelor de suprafaţă se apelează la prevederile
Ordinului Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 1146/2002
privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă,
precum şi la H.G. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care
trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA
013), detaliate şi nuanţate conform tabelului 5.9. Notele de la 10 la 1 s-au
acordat în funcţie de valorile următorilor indicatori de calitate: CCO-Mn, CBO5,
CCO-Cr, fosfaţi, fier total, zinc, substanţe extractibile cu solvenţi organici.
Concentraţiile de poluanţi, determinate în probe de apă de suprafaţă pentru
indicatorii de calitate specifici sunt următoarele:
• CCO - Mn este 23,84 mg O2/L;
• CBO5 – 211,75 mg O2/L;
• CCO-Cr – 935,33 mg/L;
• Fosfaţi – 0,96 mg/L;
• Fier total – 0,15 mg/L;
• Zinc – 0,11 mg/L;
• Substanţe extractibile cu solvenţi organici – 16,2 mg/L.

Considerând concentraţiile determinate pentru indicatorii de calitate


specifici, încadrate în scara de bonitate prezentată în tabelul 5.9 se acordă
următoarele note de bonitate:
o CCO – Mn – nota 6;
o CBO5 – nota 2;
o CCO-Cr – nota 1;
o Fosfaţi – nota 8;
o Fier total – nota 9;
o Zinc – nota 9;
o Substanţe extractibile cu solvenţi organici – nota 6.
Astfel, nota de bonitate calculată pentru componenta de mediu apa de
suprafaţă este 5,87.

178
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

3.1.2. Componenta de mediu apa subterană


În continuare, având în vedere specificul activităţii este important de
evaluat impactul asupra apelor subterane şi modul de influenţă al calităţii apelor
subterane identificate pe amplasamentul pe care are loc depozitarea controlată a
deşeurilor nepericuloase. Se menţionează că s-au recoltat probe de apă
subterană din 3 foraje permanente de pe amplasamentul evaluat, la adâncimi
cuprinse între 5-10 m. S-a propus următoarea scară de acordare a notelor de
bonitate, având în vedere concentraţiile maxim admise conform Legii apei
potabile 458/2002, Ordinului MAPPM nr. 1146/2002, H.G. 100/2002 şi H.G.
188/2002 (tabelul 5.9). Având în vedere concentraţiile determinate, s-a identificat
următoarea situaţie:
• CCO - Cr este 5,89 mg O2/L;
• Sulfuri şi hidrogen sulfurat – 1,35 mg O2/L;
• Fosfor total – 0,46 mg/L;
• Fier total – 2,54 mg/L;
• Reziduu fix – 958 mg/L;
• Substanţe extractibile – 17,2 mg/L.

Conform scării de bonitate propusă în tabelul 5.9, s-au acordat note de


bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat, calculându-se, pentru apa
subterană nota 6,83 detaliată astfel: CCO – Cr nota 10, fosfor total – nota 9, fier
total nota 6, sulfuri şi hidrogen sulfurat – nota 4, reziduu fix– nota 6, substanţe
extractibile – nota 6.

179
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

Tabel 5.9. Scară de bonitate pentru ape de suprafaţă (Marea Neagră) şi subterană
CCO- Fier Sulfuri, Susbtante
Notă Categorii de CCO-Cr CBO5 Ortofosfaţi Zinc Reziduu
Mn total H2S extractibile
bonitate apă (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L)
(mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L)
10 Apă potabilă <10 <5 <3 < 0,05 <0,1 <0,1 <0,1 1-5 fond
9 Categoria I 10 5 3 0,05 0,1-0,3 0,1- 0,1-0,3 5-7 fond
0,2
8 Categoria II 10-25 5-10 3–5 0,05-0,1 0,3-1,0 0,2- 0,3-0,5 7-10 200-500
0,3
7 Categoria III 25-50 10-20 5 – 10 0,1-0,2 1,0-2,5 0,3- 0,5-0,75 10-15 500-1000
0,4
6 Categoria IV 50-125 20-50 10–25 0,2-0,5 2,5-5 0,4- 0,75-1,0 15-20 1000-1300
0,5
5 Categoria V 125-175 50-125 25 - 30 0,5-0,75 5-10 0,5- 1,0-1,25 20-30 1300-1500
0,75
4 Degradat nivel 1 175-300 125- 30–50 0,75-0,85 10-15 0,75-1 1,25-1,5 30-35 1500-1700
200
3 Degradat nivel 2 300-500 200- 50–100 0,85-1,0 15-30 1-1,25 1,5-1,75 35-40 1700-1800
350
2 Apă uzată nivel 500-700 350- 100 – 1,0-1,25 30-50 1,25- 1,75-2,0 40-50 1800-2000
1 500 500 1,5
1 Apă uzată nivel >700 >500 > 500 >1,25 >50 >1,5 >2,0 > 50 >2000
2

180
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

3.1.3. Componenta de mediu aer


Pentru acordarea notelor de bonitate componentei de mediu aer se
studiază influenţa concentraţiei SO2 (µg/m3), NOx, CO şi depunerilor de pulberi
(µg/m3), după care se acordă notele de bonitate ţinând cont de concentraţiile
maxim admise la la emisie, conform Ordinului MAPPM nr. 463/1993 şi Ordinului
MAPPM nr. 592/2002 privind calitatea aerului ambiental (imisie). Diferitele
concentraţii ale acestor indicatori au efecte nefavorabile asupra omului,
vegetaţiei, vizibilităţii şi materialelor expuse, conform prezentării din tabelul 5.10.
În funcţie de gravitatea acestor efecte, aerul evoluează din punct de vedere
calitativ de la aer neafectat până la aer irespirabil, acordându-se în acest sens şi
note de bonitate de la 10 la 1. S-au considerat valorile medii determinate pentru
indicatorii menţionaţi: NOx – 16 mg/m3, CO – 32 mg/m3 şi pulberi în suspensie –
7,5 mg/m3. Conform acestor valori determinate (medii) şi încadrate în valorile
tabelului 5.10, s-a calculat nota de bonitate pentru aer- 3,00 (NOx –nota 1, CO –
nota 6, pulberi în suspensie – nota 2).

181
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

Tabelul 5.10. Scară de bonitate pentru aer


Pulberi în
Notă de SO2 NOx CO Efecte asupra
Tip de aer 3 Efecte asupra populaţiei suspensie
bonitate (µg/m3) (µg/m3) (mg/m ) 3 vegetaţiei
(µg/m )
10 Aer având calitatea 0 – 20 0-20 0-3 Starea de sănătate 0 Stare naturală de
naturală naturală a populaţiei echilibru
9 Aer curat – Nivel 1 20 – 50 20-30 3-5 Fără efecte sub 50 Fără efecte
8 Aer curat – Nivel 2 50 – 200 30-40 5-10 Fără efecte decelabile 50 – 100 Fără efecte decelabile
cazusitic cazuistic
7 Aer afectat – Nivel 1 200 - 500 40-60 10-25 Creşterea mortalităţii prin 100 – 160 Afectarea plantelor,
bronşită şi cancer căderea parţială a
pulmonar şi creşterea frunzelor
bolilor respiratorii la copii
6 Aer afectat – Nivel 2 500–700 60-150 25-35 Frecvenţă crescută a 160 – 350 Afectarea cronică
simptomelor respiratorii şi pentru plante moderat
boli pulmolnare cu până la sever prin
internări în spital acţiune sinergică cu
O3 sau NOx
5 Aer poluat – Nivel 1 700 - 150-500 35-50 Mortalitate crescută cu 350 – 750 Vizibilitate redusă
1000 accentuarea simptomelor până la 6 – 8 km
la cei cu boli pulmonare
4 Aer poluat–Nivel 2 1000– 500-1000 50-75 Creşterea ratei zilnice de 750 – Coroziunea oţelului
3000 mortalitate 1000
3 Aer degradat – Nivel 3000 – 1000-5000 75-100 Creşterea gravă a ratei 1000 – Efecte nocive asupra
1 5000 zilnice de mortalitate 5000 vegetaţiiei
2 Aer degradat – Nivel 5000 - 5000- 100-250 Efecte letale la durate 5000 - Efecte nocive asupra
2 10000 10000 medii de expunere 10000 plantelor, păşunilor şi
ierburilor
1 Aer irespirabil Peste Peste 250 Efecte letale la durate peste Instalare peisaj
10000 10000 scurte de expunere 10000 selenar.

182
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

3.1.4. Componenta de mediu sol


În ceea ce priveşte încadrarea indicatorilor de calitate ai solului într-o
scară de bonitate, s-a ţinut cont de următorii indicatori de calitate: carbonul
organic total din sol, conţinutul de compuşi fenolici şi substanţe extractibile în eter
de petrol (tabelul 5.11) şi de concentraţiile maxim admise pentru soluri sensibile,
conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluării mediului. Astfel,
s-a identificat următoarea situaţie: substanţe extractibile – concentraţia medie
determinată este 6413,75 mg/kg, cupru - valoarea determinată este 174 mg/kg,
zinc – 1168 mg/kg. Comparând valorile medii determinate pentru indicatorii de
calitate analizaţi cu scara de bonitate descrisă în tabelul 5.11 componenta de
mediu sol a obţinut nota 3,67 (substanţe extractibile – nota 7, carbon organic -
nota 3, compuşi fenolici - 9).

Tabel 5.11. Scară de bonitate pentru sol mai puţin sensibil, conform
Ord.756/1996
Nota Zn Cu Substanţe extractibile
bonitate (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg)
10 0 – 100 0 – 100 < 100
9 100 – 250 100–250 100,1-500,0
8 250,1–550 100–150 500,1-1000
7 550,1–750 250,1–500 1000,1-2000
6 750,1 –800 500,1–550 2000,1-3750
5 800,1 –850 550,1–600 3750,1-5000
4 850,1 – 900 600,1–650 5000,1-6250
3 900,1 – 950 650,1–700 6250,1-7500
2 950,1 – 1000 700,1 – 800 7500,1-10000
1 > 1000 > 800 > 10000

3.1.5. Calculul indicelui de poluare globală (IPG)


Următoarea etapa este cuantificarea impactului asupra mediului indus de
activităţile unui şantier naval, prin calculul efectiv al indicelui de poluare globală,
care se face ţinând cont de notele de bonitate calculate anterior pentru ficare
componentă de mediu (apă de suprafaţă – 5,87; apa subterană – 6,83, aer –
3,00; sol – 3,67;) (figura 5.1).
Aşa cum s-a prezentat în Cap.2.3.3. indicele de poluare golobală este
raportul dintre suprafaţa ideală şi suprafaţa reală descrisă de figura geometrică
dată de componentele de mediu analizate (Fig. 5.2). Valoarea calculată pentru
indicele de poluare globală este: IGP = 4,16.
Si
I PG =
Sr

183
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

6,83

5,87

3,67
3

Sol Apa subterana Apa suprafata Aer

Fig.5.1. Cuantificarea impactului de mediu pentru activităţile unui şantier


naval

Fig.5.2. Calculul indicelui de poluare globală: Si- starea ideală a mediului


(200 cm2); Sr- starea reală a mediului (63 cm2); 1 – componenta de mediu sol; 2
– componenta de mediu aer; 3 – componenta de mediu apa subterană; 4 –
componenta de mediu apa de suprafaţă.

184
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

3.1.6. Analiza rezultatelor


Conform datelor prezentate în tabelul 1.16, din cadrul Cap.I, paragraful
2.2.3.3 şi încadrând valoarea (4,16) indicelui de poluare globala indusă de
activităţile unui şantier naval se observă că mediul este afectat de activitatea
evaluată, producând tulburări formelor de viaţă. De asemenea, se constată că
cea mai afectată componentă de mediu este aerul, solul amplasamentului
evaluat, apa de suprafaţă (Marea Neagră) şi apa subterană de pe amplasament.
Cea mai mică notă de bonitate a fost obţinută de către componenta de mediu aer
(3,00), urmată de sol (3,67), apa de suprafaţa (5,87) şi apa subterană (6,83).
În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda indicelui de
poluare globală, se poate concluziona că activităţile unui şantier naval
influenţează în mod semnificativ negativ aerul din zonă şi solul pe care se
desfăşoara activităţile, iar apa de suprafaţă şi apa subterană sunt mai puţin
afectate. Deşi au fost identificate pe amplasament scurgeri de produse petroliere,
care pot fi antrenate în apa de suprafaţă, rezultatele evaluării impactului arată că
aerul este cel mai afectat, şi nu componentele de mediu sol, apa de suprafaţă.

3.2. Evaluarea riscului de mediu conform Ord.184/1997


3.2.1. Doze şi durate de expunere, concentraţii acceptabile (cf. Ord.
184/1997)
În Cap. V. 2, s-au identificat principalii poluanţi care sunt pulberile,
COVNM, monoxidul de carbon şi azot (gazele rezultate din procesele sudură,
debitare). Hidrocarburile petroliere nu influenţează sănătatea umană şi nu
prezintă un risc major de îmbolnăviri pentru persoanele de pe amplasament.
Persoanele de pe amplasament sunt expuse la riscul inhalării gazelor rezultate
din operaţiile de sudură, debitare, vopsire (CO, NO2, COVNM) şi a pulberilor.
Având în vedere că regimul de lucru în cadrul obiectivului evaluat este de 8
ore/zi, timp de 5 zile pe săptămână, aproximăm că durata de expunere a
oamenilor la poluare este de 7 ore/zi, adică aprox. 1500 ore/an.
Dozele de expunere (c) la poluanţii menţionaţi sunt:
o poluarea cu pulberi în suspensie este de 7,25 mg/m3.
o doza de expunere la oxizi de azot este de 16 mg/m3.
o doza de expunere la oxid de carbon – 32 mg/mc.
o doza de expunere la COVNM – 0,004 kg/mc (CMA = 1000
mg/mc cf. Normelor de Protecţia Muncii, iar pentru imisii
CMA = 50 mg/mc, cf. H.G. 699/2002).
Sursele de risc sunt procesele generatoare de pulberi (sablare), din
operaţiile de vopsire sunt emişi compuşi organici volatili, procesele de sudură-
debitare generează CO, NOx, iar receptorii sunt persoanele aflate pe
amplasament (până la 500 m distanţă de limita incintei obiectivului evaluat),
precum şi componentele de mediu aer, apa de suprafaţă şi subterană, sol,
subsol.

185
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

3.2.2. Identificarea riscurilor de pe amplasament


Factorii de risc (posibilitatea producerii de accidente şi îmbolnăviri
profesionale datorate expunerii la poluare cu pulberi si NMCOV- compusi
organici volatili nemetanici) pot apărea ca urmare a activităţilor desfăşurate în
unitate (la concentratii depăşite sau apropiate faţă de CMA). În cadrul şantierului
naval se foloseşte drept sursă energetică, gazul lichefiat de tip propan. De
asemenea, există stocat oxigen folosit în operaţiile de sudură. Ambele gaze
(propanul şi oxigenul) impun adoptarea şi practicarea unor măsuri riguroase în
ceea ce priveşte stocarea, vehicularea şi utilizarea, în vederea evitării producerii
unor accidente, incendii, explozii.
Riscurile legate de funcţionarea parcului de rezervoare de stocare a
oxigenului au în vedere în principal scurgerile de lichid, care pot apare la
executarea unor manevre legate de exploatare şi vehiculare. Pentru evitarea
apariţiei unor focare de incendiu ca urmare a unor scurgeri accidentale sunt
prevăzute măsuri speciale pentru a împiedica apariţia scânteielor. Parcul de
rezervoare dispune de sisteme de decontaminare tip cuşetă cu inundare cu apă.
Alte elemente de risc sunt reprezentate de depozitul de combustibil şi de
fabrica de acetilenă (în conservare). Fabrica de acetilenă are prevăzute o serie
de măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea unor evenimente nedorite şi
anume:
¾ Stocarea şi vehicularea carbidului în condiţii de protecţie împotriva
contactului cu apa;
¾ Utilizarea de scule şi dispozitive din aluminiu, bronz, alte materiale care nu
produc scântei la lovire;
¾ Suflarea unor trasee şi echipamente din dotare cu azot în vederea evitării
formării de amestecuri explozive;
¾ Folosirea de închideri de tip hidraulic şi poisibilitatea de înnecare rapidă cu
apă a vaselor de închidere hidraulică.
Depozitul de combustibili (produse petroliere) este organizat ca şi un
depozit de produse petroliere tip PECO. Activitatea desfăşurată în cadrul
depozitului de combustibil din dotarea şantierului a avut în vedere respectarea
prevederilor NP 004-2000.
Riscurile majore care derivă din activităţile desfăşurate pe acest
amplasament sunt: riscul de producere a exploziilor/incendiilor (relativ puţin
important) şi riscul de poluare accidentală a Mării Negre cu hidrocarburi
petroliere. Există, de asemenea, şi riscul îmbolnăvirii populaţiei în urma expunerii
la poluarea cu NMCOV (exprimaţi în toluen) şi la poluarea cu pulberi, riscuri
considerate ca fiind de nivel mediu/major.

Poluări accidentale pot avea loc atunci când nu se respectă întocmai


regulamentele de depozitare şi utilizare a hidrocarburilor petroliere, precum şi
atunci când apa folosită pentru spălarea rezervoarelor (a tancurilor de pe nave)
ajunge direct în apa mării fără să fie în prealabil epurată. În aceste situaţii

186
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

cantitatea de hidrocarburi petroliere care poate ajunge în mare rămâne pe luciul


apei, acestea nefiind solubile, cea mai parte se evaporă.
În cazul în care staţia de pompare a apelor uzate din cadrul obiectivului
analizat nu funcţionează, se pot deversa în mare, absolut accidental, ape uzate
cu urme de hidrocarburi petroliere ceea ce conduce la o poluare minoră a apei şi
ecosistemului marin. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care sunt deversate
în mare (accidental sau intenţionat prin lipsa de instruire) apele folosite pentru
spălarea rezervoarelor de carburanţi de pe nave.
Odată ajunse în mare, hidrocarburile petroliere nefiind solubile rămân pe
luciul apei, ducând la evaporarea unei anumite cantităţi de hidrocarburi
petroliere, transfromându-se, astfel şi în factori de poluare a aerului din zonă.
Datorită caracteristicilor climatice din zonă, poluanţii ajunşi în apă sunt
purtaţi şi în alte zone, ceea ce face greu de estimat efectul poluării cu
hidrocarburi petroliere generate de activităţile desfăşurate de şantierul naval.
Amplasamentul şantierului naval se află în zona portuară, care este o zona
industrială, la o distanţă apreciabilă de zona locuibilă sau de obiectivele turistice.
Se face menţiunea că în imediata apropiere a şantierului naval nu exista plaje
amenajate pentru turişti, astfel încât în cazul unei poluări accidentale (de orice
natură), aceştia nu sunt supuşi poluării şi nici expuşi unui risc de
imbolnăvire/contaminare.
Pentru identificarea riscurilor existente pe amplasament şi care derivă din
activităţile desfăşurate au fost elaborate diagrame arbore, având în vedere relaţia
sursă-cale-receptor pentru diverse situaţii, aşa cum se prezintă în figurile 5.3,
5.4, 5.5 (Robu s.a., 2003b).
Risc migrare
DA Risc afectare specii în alte
ecosistem zone

Poluare Marea
DA Neagra cu
hidrocarburi

Deversari ape Nu exista riscul de


Nave andocate în uzate, de NU poluare a mării sau
port spălare (cu de îmbolnăviri
hidrocarburi umane
petroliere)

NU Nu exista riscul de
poluare a marii sau
de imbolnaviri
umane
Fig. 5.3. Diagrama arbore pentru pentru producerea riscului poluării cu
hidrocarburi petroliere de la navele andocate

187
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

DA Nu exista riscul polarii


ecosistemului marin cu
hidrocarburi petroliere
Interventie/prevenire
DA deversare ape uzate
în mare

Poluare ecosistem marin


NU cu hidrocarburi petroliere
Statie
pompare Avarie Declansare
ape uzate cu statie avertizor sonor
continut de pompare Poluare ecosistem
hidrocarburi DA marin cu hidrocarburi
petroliere

NU Risc
deversare ape
uzate in mare

Nu exista riscul polarii


NU ecosistemului marin cu
hidrocarburi petroliere

Fig. 5.4. Digrama arbore pentru riscul poluării cu ape uzate tehnologice cu
conţinut de hidrocarburi petroliere

188
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

DA Nu exista risc
boli profesionale

DA Nu exista risc
poluare aer

DA Echipamente Risc boli


locale de NU profesionale
retinere/protecţ

Atelier vopsitorie DA Risc boli


Emisii profesionale
COVNM
NU Exista risc
poluare aer

NU Nu exista risc
boli profesionale

NU Nu exista risc
poluare aer, boli
profesionale

Fig. 5.5. Diagrama arbore pentru poluarea cu COVNM

189
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

3.2.3. Analiza calitativă a riscului de mediu


În tabelul 5.12 este prezentată matricea de evaluare calitativă a riscului
de mediu indus de activităţile de depozitare deşeuri, având în vedere relaţia
sursă-cale-receptor.

Tabel 5.12. Identificarea factorilor sursă-cale-receptori


Agent Pericol Sursa Cale Tinta Atingere Importanta Necesitate
poluant sursă riscului lucrari
remediere
Pulberi toxic Sablare, Emisii Aer Da majora Da
manipul inhalare om Da medie Da
ări
CO fitotoxic Sudura emisii Aer Da medie Da
debitare inhalare om Da medie Nu
NO2 fitotoxic Sudura emisii Aer Da medie Da
debitare inhalare om Da medie Nu
COVNM fitotoxic vopsire emisii Aer Da medie Da
inhalare om Da medie Nu
Hidrocarb fitotoxic rezervo Deversari Apa Da majora Da
petroliere/ are CLU Scurgeri om Nu mica Nu
subst.extrct Scurgeri sol Da majora Da

3.2.4. Analiza cantitativă a riscului de mediu


Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate,
gravitate), pentru a obţine o cifră comparativă, care permite efectuarea unor
comparaţii între diferite riscuri. Cu cât rezultatul este mai mare, cu atât mai mare
va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. Rezultatele
evaluării de risc efectuate pot fi prezentate sub forma unei matrici (tabelul 5.13).

Tabel 5.13. Matricea probabilitate-gravitate


Poluare Probabilitate Gravitate Risc
Pulberi 3 2 6
CO2 si NOx 2 2 4
COVNM 2 2 4
Hidroc.petroliere/subst.extractibile 3 2 6
Incendii 1 2 2
Accidentala 2 2 4
Contaminare sol/ape subterane 2 2 4

Se constată că riscurile de poluare cu pulberi, hidrocarburi


petroliere/substanţe extractibile, COVNM şi riscul ce derivă din poluare
accidentală, contaminare sol/ape subterane pot fi încadrate la riscuri medii spre
majore, în timp ce poluarea provenită din incendii, poate fi încadrată la riscuri
minore.

190
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

3.2.5 Analiza rezultatelor


Din studiile efectuate a rezultat faptul că în cadrul amplasamentului
evaluat există urmatoarele riscuri: riscurile de poluare cu COVNM, pulberi,
hidrocarburi petroliere/substanţe extractibile şi CO, NOx, riscul datorat scurgerilor
de hidrocarburi petroliere şi riscul ce derivă din poluare accidentală pot fi
încadrate la riscuri medii spre majore; risc minor pentru: poluarea provenită din
incendii (figura 5.6.).

6 6

4 4 4 4

Pulberi CO,NO COV Hidr.petr. Incendii Accid. Contaminare


sol

Fig.5.6. Cuantificarea riscurilor de mediu pentru activităţile unui şantier naval

Atunci când riscul de mediu are valori cuprinse în intervalul, 4 - 9, atunci


se impun măsuri de prevenire şi control, astfel încât impactul (poluarea) asupra
mediului să nu se manifeste. Pentru riscuri cu valori mai mici de 4 sunt necesare
măsuri de monitorizare, control a poluării, astfel încât să nu se ajungă la situaţii
de riscuri medii spre majore.

191
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

3.3. Evaluarea impactului şi a riscului de mediu folosind


metoda integrată
3.3.1. Cuantificarea impactului şi riscului de mediu
Metoda integrată de evaluare a riscului şi impactului de mediu, descrisă în
Cap.II.3, reprezintă o împletire a principiilor de evaluare a impactului prin metoda
indicelui de poluare globală, metoda Battelle Columbus, pe baza cărora s-au
stabilit ecuaţiile matematice de cuantificare a impactului de mediu şi ulterior a
riscului de mediu asociat fiecărui impact de mediu. Paşii matematici au fost
transpuşi într-un program Excel, astfel încât subiectivismul metodei să fie redus
la minim, iar rolul evaluatorului de mediu să fie cât mai obiectiv.
Într-o primă etapă s-au calculat unităţile de importanţă pentru
componentele de mediu considerate în evaluarea impactului: sol, apa subterană,
apa de suprafaţă şi aer (tabelul 5.14). Pentru activitatea evaluată componenta
de mediu care ar putea fi cea mai afectată de poluarea indusă de activităţile unui
şantier naval este apa de suprafaţă, aerul, urmate de sol şi apa subterană.
Parametrul importanţa componentei de mediu poate avea valori cuprinse între 0
şi 1; valoarea 1 caracterizează componenta de mediu cea mai importantă pentru
situaţia evaluată (componenta de mediu care ar putea fi cea mai afectată de
activităţile de depozitare deşeuri). Astfel, pentru componentele de mediu apa de
suprafaţă şi aer s-a acordat valorea maximă 1, solul 0,9, iar apa subterană 0,8.

Tabel 5.14. Calcularea unităţilor de importanţă pentru fiecare componentă de


mediu
Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer
Apa de suprafaţă 1,00 1,25 1,11 1,00
Apa subterană 0,80 1,00 0,89 0,80
Sol 0,90 0,90 1,00 0,90
Aer 1,00 1,00 1,00 1,00
Unităţile de importanţă sunt obţinute rezolvând matricea pe linie
Componenta de mediu Scoruri normate Unităţi de importanţă
(SN) (UI)
Apa de suprafaţă 0,23 229,30
Apa subterană 0,29 286,62
Sol 0,27 270,27
Aer 0,25 250,00

Impactul indus asupra mediului (IM) de activităţile unui şantier naval s-a
calculat ţinând cont de calitatea componentelor de mediu evaluate şi de unităţile
de importanţă obţinute. Parametrul calitatea mediului este definit ca fiind raportul
dintre concentraţia maximă admisă, conform legislaţiei naţionale în vigoare şi
concentraţia determinată pentru diferiţi indicatori de calitate specifici (Ec. 5.1,
5.2).
IM = Q ⋅ UI (5.1)
Q = CMA / CM (5.2)
unde, CMA – concentraţia maximă admisă
CM – concentraţia măsurată
192
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

Q – calitatea mediului

S-au calculat impacturile de mediu, ţinând cont de n indicatori de calitate


pentru caracterizarea calităţii fiecărei componente de mediu. Dacă acest
parametru tinde la 0, atunci calitatea componentei de mediu este foarte săracă,
iar dacă are valori spre 1 sau mai mari, atunci calitatea mediului este foarte bună.
Riscurile de mediu asociate fiecărui impact de mediu cuantificat au fost calculate
ca produs între impactul de mediu şi probabilitatea de manifestare a impactului
respectiv (Ec.5.3).
RMj = IMj ⋅ Pj (5.3)
RMj – riscul de mediu pentru componenta “j”;
IMj – impactul de mediu indus asupra componentei “j”;
Pj – probabilitatea ca impactul de mediu să se manifeste “j”.
Probabilitatea de manifestare a impactului de mediu a fost calculată pe
baza matricii descrisă anterior; valoarea 1 descrie gradul maxim de manifestare a
impactului (poluării componentei de mediu) (tabelul 2.3, Cap.II.3). Astfel, pentru
apa de suprafaţă scorurile normate ale probabilităţii de manifestare a impactului
este 0,24, pentru apa subterană este 0,24, pentru sol este 0,27 şi pentru aer este
0,28 (tabelul 5.15).

Tabel 5.15. Calcularea probabilităţii de manifestare a impactului de mediu


Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer
Apa de suprafaţă 0,90 1,00 1,13 1,13
Apa subterană 0,90 1,00 1,13 1,13
Sol 0,80 0,89 1,00 1,00
Aer 0,80 0,89 0,89 1,00
Unităţile de probabilitate sunt obţinute rezolvând matricea pe linie
Componenta de mediu Scoruri normate Probabilitate
(SN) (P)
Apa de suprafaţă 0,24 0,24
Apa subterană 0,24 0,24
Sol 0,27 0,27
Aer 0,28 0,28

Pentru cuantificarea impactului şi riscului de mediu s-au avut în vedere 7


indicatori de calitate pentru caracterizarea apelor de suprafaţă 6 indicatori de
calitate pentru apa subterană, 3 indicatori de calitate pentru caracterizarea
calităţii solului şi 4 indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii aerului
(Cap.V.2).
Rezultatele cuantificării impactului şi riscului de mediu sunt prezentate în
tabelul 5.16.

193
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

Tabel 5.16. Calcularea automată a calităţii mediului, impactului şi riscului de


mediu
Componenta
Nr.crt. Indicator de calitate CMA CM Q IM RM
de mediu
1 COD-Cr, mg O2/l 25 935,33 0,03 6,13 1,48
2 BOD5, mg/l 5 211,75 0,02 5,41 1,30
Fe, mg/l 0,10 0,15
3 0,67 152,87 36,84
APA suprf.
Zn, mg/l 0,1 0,11
4 0,91 208,45 50,23
PO4-3, mg/l 0,3 0,96
5 0,31 71,66 17,27
Hidr.petrol. mg/l 0,1 16,2
6 0,01 1,42 0,34
CCO-Mn mg/l 10 23,84
7 0,42 96,18 23,18
COD-Cr, mg O2/l 10 5,89
1 1,70 486,63 117,26
APA subt.
2 Residues 800 958,00 0,84 239,35 57,68
3 Fe, mg/l 0,10 2,54 0,04 11,28 2,72
PO4-3, mg/l 0,1 0,46
4 0,22 62,31 15,01
5 Fenol 0,01 0,15 0,07 19,11 4,60
Hidr.petrol. mg/l 0,1 17,2
6 0,01 1,67 0,40
1 NOx mg/mc 350 16 21,88 5468,75 1528,53
AER
2 CO mg/mc 100 32 3,13 781,25 218,36
3 Zn 5 10,5 0,48 119,05 33,27
4 Pulberi susp 5 7,5 0,67 166,67 46,58
SOL 1 Hidrocarb.petrol. 2000 6413,75 0,31 84,28 22,85
2 Zn 1500 1168 1,28 347,09 94,09
3 Cu 500 174 2,87 776,64 210,53

194
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

3.3.2. Analiza rezultatelor


Impacturile şi riscurile de mediu calculate pentru fiecare componentă de
mediu, aplicând programul elaborat, sunt prezentate sintetic în tabelul 5.17.

Tabel 5.17. Impactul şi riscul de mediu cuantificat pentru fiecare componentă de


mediu
Componenta de mediu Impactul de mediu Riscul de mediu
Apa de suprafaţă 77.45 18.66
Apa subterană 735.61 202.44
Sol 402.67 109.16
Aer 1633.93 456.69

Se face precizarea că dacă impactul, respectiv riscul de mediu au obţinut


valori mici, aceasta denotă faptul că impactul asupra mediului este semnificativ
negativ, iar riscul asociat este major. Prin urmare, cu cât valorile obţinute sunt
mai mari, cu atât impactul, respectiv riscul de mediu sunt neglijabile, aceasta
sugerând depărtarea impacturilor/riscurilor faţă de componentele de mediu (valori
mari pentru impact/risc de mediu indică o bună calitate a mediului). Prin metoda
integrată, impact major s-a identificat a fi indus asupra componentei de mediu
apa de suprafaţă, urmată de sol, apa subterană şi aer (Fig. 5.7), iar riscurile
asociate acestor impacturi sunt prezentate în figura 5.8. În figura 5.9. se
prezintă grafic dependenţa impact – risc induse asupra mediului de activităţile
unui şantier naval.

Impact de mediu

1633.93

735.61

77.45 402.67

Apaspr.
Apa subt.
Sol
Aer
Componente de mediu

Fig. 5.7. Impactul indus asupra mediului de activităţile unui şantier naval

195
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

Risc de mediu

456.69

202.44

18.66 109.16

Apaspr.
Apa subt.
Sol
Aer
Componente de mediu

Fig. 5.8. Riscul indus asupra componentelor de mediu de activităţile unui


şantier naval

F
ig.
5.9
. Aer
456.69
De 1633.93
pe
nd 109.16
Sol
enţ 402.67
a
imp
202.44
act Apa subt.
735.61

risc
Risc de mediu
de Apaspr.
18.66
me 77.45 Impact de mediu

diu
pe
ntru activităţile unui şantier naval

196
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

Încadrând valorile calculate pentru impact/risc de mediu în scara descrisă


în tabelul 2.3. din cadrul Cap.II.3, se observă că şi în situaţiile în care impactul
este în limite admisibile, este necesară evaluarea riscului, riscul având valori care
îl încadrează la riscuri majore, cum este cazul aerului şi a apei subterane.
Aceasta subliniază faptul că este recomandat să fie evaluat şi riscul de mediu,
chiar dacă impactul este în limite admisibile.
Rezultatele finale arată că cea mai afectată componentă de mediu este
apa de suprafaţă (Marea Neagră), urmată de componentele de mediu sol, apa
subterană, în timp ce aerul nu este afectat de activităţile şantierului naval, însă
riscurile de contaminare sunt majore, astfel se impun măsuri de reducere,
monitorizare şi prevenire poluare (Robu şi Macoveanu, 2005d).
În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda “Indicelui de
poluare globală” s-a obţinut că cea mai afectată componentă de mediu este
aerul, urmată de sol, apa de suprafaţă şi apa subterană, în timp ce aplicând
metoda integrată de evaluare a impactului şi riscului de mediu, apa de suprafaţă
este cea mai afectată componentă de mediu, urmată de sol, apa subterană şi aer
(Fig. 5.10), fapt care certifică existenţă unei poluări grave a solului şi apei de
suprafaţă cu produse petroliere.

4 4

3 3

2 2
Ipg EIRM

1 1

Apa suprafata Sol Apa Aer


subterana

Fig. 5.10. Comparaţie privind rezultatele obţinute prin cuantificarea


impactului prin metoda indicelui de poluare globală şi metoda integrată

197
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

Diferenţa de rezultate obţinute prin cele două metode de evaluare, se


explică prin faptul că metoda indicelui de poluare globală este declarativ o
metoda subiectivă, în timp ce prin metoda integrată se reduce din gradul de
subiectivitate aplicând algoritmul matematic derualt în programul Excel. Având în
vedere faptul că şantierul naval este situat într-o zonă caracterizată de ploi
torenţiale, apele pluviale pot spăla amplasmentul antrenând diverşi poluanţi (ex.:
produse petroliere), astfel apele pluviale contaminate ajung în apa de suprafaţă
şi, de asemenea, se pot infiltra în sol, subsol, ajungând în apa subterană. La
poluarea apei de suprafaţă contribuie şi deversările de ape uzate rezultate din
spălarea rezervoarelor de produse petroliere, a navelor din port. În acest mod,
apa de suprafaţă (Marea Neagră) este cea mai expusă poluării, urmată de sol, pe
care au loc scrugeri accidentale de produse petroliere. Apa subterană este de
asemenea afectată de fenomenul de poluare. Aerul, deşi componentă a mediului
foarte importantă pentru zona, nu este negativ influenţat de activitatea şantierului
naval, datorită faptului că poluanţii emişi (pulberi, COV, gaze de sudură, debitare)
depăşesc concentraţiile maxim admise numai la emisii, nu şi la imisii, însă există
un risc major ca aceşti poluanţi să afecteze calitatea aerului la emisii precum şi
sănătatea personalului angajat.
Astfel, componenta de mediu aer, prin metoda indicelui de poluare
globală a fost clasată ca fiind componenta de mediu cea mai afectată de
poluarea indusă de activitatea şantierului naval, iar prin metoda integrată ar fi cea
mai puţin afectată. Realitatea este reflectată de rezultatele metodei integrate de
evaluare impact – risc, deoarece emisiile care rezultă din operaţiile de vopsire,
sudură nu depăşesc concentraţiile maxim admise la imisie conform Ordinului
592/2002, iar concentraţiile la emisie sunt apropiate ca valoare de concentraţiile
maxim admise conform Ordinului 462/1993, depăşiri existând pentru poluarea cu
pulberi şi oxizi de azot şi sulf, însă se au în vedere măsurile de reducere şi
control a poluării, ceea ce face ca impactul să nu fie semnificativ major.

198
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

IV.4. Măsuri şi acţiuni pentru prevenirea poluării mediului şi


controlul riscului de mediu
Măsurile existente sau care vor fi luate pe viitor nu pot preveni scurgerile
de produse petroliere în mare şi pe sol, fapt ce impune necesitatea procurării şi
menţinerii în stare de funcţionare a unor baraje marine care să împiedice
propagarea scurgerilor de la sursă pe suprafaţa mării. Trebuie, de asemenea,
perfecţionat un sistem de depoluare a mării de produse petroliere în situaţiile în
care acestea ajung în mare. Se impune executarea a doua-trei foraje şi punerea
în funcţiune a unor sonde piezometrice, care să asigure controlul permanent al
apariţiei unor eventuale scurgeri de produse petroliere în zona parcului
rezervoarelor de stocare din cadrul depozitului de carburanţi.
Este necesară amenajarea rampei de descărcare C.F. a carburanţilor,
prin realizarea unui canal de drenare sub calea ferată, betonarea în totalitate a
rampei şi amenajarea reţelei de canalizare a scurgerilor de la rampă şi de la
sistemul de drenare, atfel încât să asigure trecerea printr-un separator de
produse petroliere, care urmează să fie proiectat şi amplasat în zona
amplasamentului depozitului de carburanţi. De asemenea, este necesară
reproiectarea reţelei de canalizare a apelor pluviale (şi eventual a apelor de
stropire a rezervoarelor de stocare produse petroliere, pentru reducerea
pierderilor prin evaporare), astfel încât acestea să treacă printr-un separator de
produse petroliere înainte de a fi deversate in mare.
Este obligatorie diagnosticarea stării actuale a reţelei de canalizare a
apelor uzate şi a celor pluviale şi întreţinerea permanentă a acesteia în stare
normală de funcţionare. Având în vedere posibilitatea unor scurgeri de uleiuri şi
produse petroliere care să fie antrenate de apele pluviale în mare, se impune
amplasarea unui separator de produse petroliere şi uleiuri înainte de evacuarea
în mare.
Se impune creşterea exigenţei privind modul de organizare şi desfăşurare
a proceselor de zincare la cald şi a proceselor de galvanizare. De asemenea se
impune utilizarea unor instalaţii de depoluare a fluxurilor gazoase rezultate de la
zincarea la cald şi de la galvanizare.
Este necesară utilizarea unor echipamente care să sigure reţinerea
pulberilor generate în procesul de sablare (chiar dacă sablarea este executată de
terţi, aceasta se desfăşoara tot pe amplasamentul şantierului naval). Procesele
de vopsire desfasurate în incinte trebuie să fie asistate de sisteme de colectare şi
reţinere a compuşilor organici volatili (de tip nemetanici) generaţi, astfel încât
riscul de îmbolnăviri profesionale să fie redus la minim.
Ca urmare a nerespectării “Regulamentului de doc”, a efectuării unor
manevre greşite sau pur şi simplu în urma unor deversări frauduloase efectuate
de către personalul navelor andocate, pot ajunge în mare cantităţi importante de
produse petroliere şi uleiuri reziduale care pot cauza o poluare semnificativă şi de
durată. Se impune în caest sens, revederea şi completarea “Regulamentului de
doc” în vederea prevenirii unor astfel de situaţii. Introducerea unor sancţiuni
pecuniare extrem de severe şi aplicabile imediat, ar fi o soluţie foarte eficientă şi

199
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

în acelaşi timp va reprezenta o armonizare cu reglementările în domeniu din


ţările dezvoltate. Având în vedere posibilitatea unor scurgeri de uleiuri şi produse
petroliere care să fie antrenate de apele pluviale în mare, se impune amplasarea
unui separator de produse petroliere şi uleiuri înainte de evacuarea în mare.
Având în vedere ponderea mare a proceselor de sudură în cadrul
activităţilor desfăşurate în cadrul şantierului naval şi în acelaşi timp, volumul
important de gaze de sudură generat şi dispersat apoi în mediul înconjurător se
impune optimizarea proceselor de sudură folosite, atât din punct de vedere
tehnologic dar şi din punct de vedere al protecţiei mediului, astfel încât riscul de
favorizare a generării unor compuşi toxici să fie minim.
Dacă în cazul halelor de sablare sau pentru sablările executate în incinta
navelor în reparaţii sunt folosite sisteme de captare a pulberilor în vederea evitării
poluării mediului, în cazul sablărilor în aer liber nu se dipune de sisteme de
izolare şi etanşare a volumului în care se execută lucrarea, ceea ce determină
generarea unor cantităţi mari de pulberi pe timpul executării lucrării, concentraţiile
maxim admise de pulberi în atmosferă fiind depăşite. Deşi se practică
desprăfuirea fluxurilor gazoase rezultate din halele de sablare prin trecerea lor
prin scrubere, se constată totuşi depăşiri ale C.M.A. la emisie, fapt ce denotă fie
faptul că nu se asigură menţinerea în stare normală de funcţionare a instalaţiei
de desprăfuire, fie că instalaţiile de desprăfuire nu au capacitatea necesară de
desprăfuire.
Procesele de uscare practicate la uscătorul de grit nu sunt conduse în
condiţii corespunzătoare prevederilor Ordinului nr. 462/1993 şi ale Ordinului
592/2002, cu atât mai mult cu cât ca agent termic se folosesc gazele de ardere
rezultate în urma utilizării unor reziduuri de produse petroliere provenite din
activităţile de producţie desfăşurate în şantier. În acet sens, practicarea în
continuare a arderii (practic necontrolată) a unor reziduuri petroliere va trebui
interzisă.
Se aprecieză că prin emisiile sale în timp, şantierul naval a determinat o
poluare slab incipientă cu cupru şi ceva mai pronunţată cu zinc a solului din
incintă, acesta având însă capacitatea de tamponare necesară pentru acest nivel
de poluare. În zona parcului rezervoarelor de stocare a produselor petroliere,
aparţinând de depozitul de carburanţi se constată suprafeţe de sol contaminate
cu produse petroliere, ceea ce presupune contaminarea cu produse petroliere a
apelor pluviale şi apoi a apelor Mării Negre. Nu este asigurată supravegherea
continuă a stării rezervoarelor de stocare de produse petroliere din dotarea
depozitului de carburanţi, de aceea se recomanda instalarea unui sistem de
alarmă în cazul apariţiei incendiilor/exploziilor.
Considerând valorile mari măsurate ale NMCOV (exprimaţi în toluen) se
recomandă luarea de măsuri pentru protecţia muncitorilor care sunt direct
implicaţi în operaţiile de vopsire, principalele surse de emisii de NMCOV. Se
recomandă să se aibă în vedere pregătirea continuă a Planului de prevenire şi
combatere a poluărilor accidentale, întocmit conform Ordinului MAPPM nr.
278/1997.

200