Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

Cap. V. Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval
V.1. Descrierea amplasamentului evaluat
1.1. Structura geologică şi topografia zonei amplasamentului
Şantierul naval se întinde pe două zone cunoscute sub numele de zona veche şi respectiv zona nouă. Amplasamentul corespunzător zonei este poziţionat pe teren natural. Zona nouă a Şantierului naval reprezintă un teren câştigat din mare prin utilizarea de umpluturi organizate recent (1972), executate în mare cu sterili de la carierea Ovidiu. În general grosimea stratului de umplutură din zonă este de 6-8 m. Fundarea s-a realizat între – 1,00 m şi 2,30 m. Presiunea admisibilă pe acest teren câştigat din mare este de 1,50 daN/cm2, 1,80 daN/cm2, repectiv 2,00 daN/cm2 în cele trei ipoteze de încărcare.

1.2. Informaţii generale privind apele de suprafaţă şi subterane din zonă
Reţeaua hidrografică a zonei litorale este reprezentată de râuri, puţin numeroase, complexul lagunar Razim-Sinoe, limanele maritime din sudul litoralului apele subterane şi Marea Neagră. Toată reţeaua hidrografică este tributară Mării Negre direct sau prin intermediul lagunelor sau limanelor. Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag, Casincea, cel mai important râu dobrogean, care se varsă în lacul Taşaul. Lacurile sunt reprezentante în nord de complexul lagunar Razem-Sinoe, iar în sud de limane maritime şi lagune: Siutghiol, Techirghiol, Tatlageac, Mlaştina Mangalia, Lacul Mangalia. Apele subterane, reprezentate de acvifere carstice sunt situate la adâncimi de 300-500 m, cantonate în calcare mezozoice. Pânza freatică, aflată la adâncimi cuprinse între câţiva metri în apropierea mării şi 30-40 m spre interior se află în calcarele sarmaţiene.

167

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

V. 2. Identificarea agenţilor poluanţi şi a surselor de poluare
2.1. Descrierea procesului tehnologic
Activitatea specifică desfăşurată în cadrul şantierului naval evaluat constă în construcţii şi reparaţii nave. Fluxul tehnologic existent a fost conceput ţinând cont de spaţiul îngust (incintă port) în care este amplasat şantierul şi de existenţa unor contrucţii realizate în anii 1920. Fazele fluxului tehnologic pentru activitatea de construcţii şi reparaţii nave sunt următoarele: Construcţii nave: - descărcarea şi depozitarea materialelor; - îndreptare, alicare, grunduire; - debitare – fasonare semifabricate; - confecţii şi asamblare; - platformă de premontaj; - montaj în doc; - armare; - probe. Reparaţii nave. Prima etapă o constituie descărcarea materiilor prime care se realizează cu ajutorul podurilor rulante cu electromagneţi. Materiile prime sunt aduse cu vagoane CF şi se depozitează pe platforme special amenajate din beton. Depozitarea se efectuează zonal, în funcţie de dimensiuni şi calitate. Transportarea tablei din depozit în hala de confecţii se efectuează cu ajutorul podurilor rulante cu electromagneţi sau ghiare. Foile de tablă sunt vehiculate cu ajutorul dispozitivelor de antrenare cu role (rolganguri), care le direcţionează spre hală. În continuare tabla este pregătită pentru debitare prin operaţiile de îndreptare, alicare, grunduire. Îndreptarea se realizează prin prin prese hidraulice şi sistemul de role pentru tablele mari, drepte şi/sau prin încălzire oxigaz. După îndreptare tablele sunt vehiculate cu ajutorul unui dispozitiv cu role prin instalaţia de alicare, grunduire, în vederea pregătirii suprafeţei metalice pentru vopsire. Instalaţia este automată cu funcţionare continuă. Înainte de a fi alicată (sablare cu alice) tabla este supusă, în cadrul aceleiaşi instalaţii, unei operaţii de degresare cu un emulsionant urmată de spălare în spaţiul închis şi uscare. Alicarea este procedeul de îndepărtare a ruginii prin lovirea suprafeţelor cu alice de metal. Alicele folosite în instalaţia de alicare-pasivare sunt din fontă, de formă colţuroase, netratate, cu dimensiuni de cca. 1,2x1,2 mm şi clasa granulometrică 140. Consumul specific de alice este de 0,300 – 0,400 kg/mp. Alicele se reutilizează până îşi pierd proprietăţile caracteristicie (duritate, granulaţie). Prin sistemul mecanizat de role (rolgang) tabla trece la următoarea operaţie şi anume grunduirea. Grunduirea se realizează după operaţia de alicare şi este un procedeu de protecţie anticorozivă a tablei pe o perioadă limitată, în timpul, prelucrării ei până la vopsirea finală. Cu ajutorul rolgangului tabla este dirijată într-un spaţiu ermetizant unde se realizează mecanizat, grunduirea. În funcţie de

168

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

specificaţie, grunduirea se face cu pasivant sau cu vopsea. După operaţia de grunduire urmează debitare-fasonare semifabricate. Panourile plane vehiculate cu ajutorul rolgangurilor se şanfrenează la maşini oxigaz (oxiacetilenic) cu program numeric (prelucrarea capetelor tablei în diferite forme de X, V). Tăierea se realizează la posturi individuale cu oxipropan. Panourile curbe şi plane, tot pe sistemul de role, ajung la maşina de debitat cu plasmă sub apă, NUMOREX 800. Pentru programarea debitării se foloseşte o parte a setului de programe TRIBON. Fasonarea tablelor şi profilelor se realizează pe prese hidraulice de 200, 640 şi 1000 tf. şi pe valţul abkant de 2000 tf rezultând panourile curbe. De aici, cu poduri rulante cu electromagneţi sau cu cârlige se sortează elementele şi se numerotează conform desenelor după care sunt distribuite pe platforma de confecţii. Confecţiile şi asamblarea secţiilor plane se execută pe linia mecanizată tip ESAB. Pentru asamblare, profilele pregătite conform desenului de execuţie sunt poziţionate în forma dorită şi sunt sudate electric în puncte de susţinere. Apoi se verifică unghiurile de aşezare după care se execută sudarea finală. Panourile plane şi cele curbe se asamblează cu elementele de osatură după care se montează saturările. În urma asamblării se obţin secţiile curbe şi secţiile plane. Asamblarea se realizează prin sudură semimecanizată în mediu protector de CO2 şi prin sudura automată substrat de flux – linia ESAB. Fluxul sinterizat este un material granulat, de dimensiuni cuprinse între 0,2 – 1,5 mm, care se reciclează. În cadrul şantierului, în procesul de producţie pe lângă aceste procedee de sudură se mai utilizează: Sudură manuală cu arc electric şi electrozi tip SUPERBAZ; Sudură mecanizată sub flux. Sudură WIG în mediu protector de argon (la sudarea ţevilor de oţel inoxidabil), utilizată într-o măsură redusă. În funcţie de fazele tehnologice se montează echipamentele care sunt fabricate, unele în cadrul şantierului (postamente, panouri, suporturi), iar altele, prin intermediul birourilor de Aprovizionare şi Marketing – Export, sunt procurate de la diferite firme. În hala de confecţii se montează postamentele şi se lasă loc pentru echipamente. La asamblare se montează suporturile pentru pompe, pentru motor, pentru tabloul electric, etc. Din hala de confecţii, după asamblare, secţiile plane şi curbe sunt scoase pe platformă cu ajutorul podurilor rulante sau cu ajutorul macaralelor sunt încărcate pe autotrailer (pentru secţiile mari) fiind tranportate în acest mod pe platformă. Secţiile plane şi curbe sunt asamblate pe platforma de premontaj rezultând blocsecţiile: prova, pupa şi cele din zona centrală a navei. În acelaşi timp se pregătesc în docul uscat schele metalice care vor înconjura blocsecţiile transportate în doc. După caz, se aduc şi se montează în paralel, echipamentele necesare navei: motoare, pompe, instalaţii . Următoarea fază tehnologică pe care o constituie montajul în doc. Cu ajutorul instalaţiilor de ridicat (macarale de 480 tf) blocsecţiile sunt poziţionate şi

169

de crom. În momentul în care blocsecţiile sunt poziţionate corect se execută sudura continuă pentru fixarea finală. Temperatura suprafeţei metalice să fie mai mare cu 30 faţă de punctul de rouă. Societatea aplică tehnologii specifice de curăţare a carenei navelor cu jet de apă de înaltă presiune (instalaţii WOMA). în acest scop grundurile şi vopselele fiind diluate în prealabil până la o anumită consistenţă.8 –1. de reparaţii agregate şi echipament electric. Se fac două tipuri de probe: probe de cheu (pentru şantier în vederea depistării deficienţelor “la rece”) şi probe de mare care sunt probele reale (pntru client). Succesiunea operaţiilor tehnologice la reparaţii nave este următoarea: Se inundă docul uscat sau se scufundă docul plutitor. Pentru vopsire se foloseşte sistemul de pulverizare cu aer comprimat. Vaporii de diluant (solvent) sunt dispersaţi în atmosferă.2 mm. Temperatura minimă de aplicare raportată la gradul de umezează. unde urmare a dinamicii atmosferice sunt dispersaţi. Toate grundurile şi vopselele.60 microni recomandată pentru majoritatea grundurilor şi vopselelor. de mangan. După terminarea lucrărilor din doc nava este lansată şi armată la cheu. Drept material abraziv utilizat în sablare este folosit gritul – importat din Grecia. etc. În continuare sunt montate şi ultimele echipamente ce fac funcţională nava. În continuare se pregătesc suprafeţele metalice în vederea vopsirii. de nichel. de fier. Tot în doc se realizează şi montarea motorului principal. apoi se execută vopsirea. procesul tehnologic utilizat este dependent de tipul şi starea tehnică a navei. În timpul operaţiei de sablare trebuiesc asigurate condiţii de climă: Temperatura de aplicare conform fişei pasivantului.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval amplasate pe calajele pregătite şi amplasate conform planului de osatură al viitoarei nave. Pregătirea suprafeţelor metalice pentru vopsire se realizează prin sablare. Sablarea nu poate fi executată pe timp de ceaţă sau ploaie. de magneziu. pentru a asigura o rugozitate de 50 . Umiditatea relativă să fie maximum 85%. Ultima operaţie a fluxului tehnologic o constituie executarea de probe cu nava. 170 .5 atm. Pentru a obţine eficienţa dorită. care se utilizează în şantier pentru construcţii noi sunt de provenienţă străină. în funcţie de mărimea navei. etc. La aplicarea grundului şi a vopselei după operaţia de sablare trebuiesc respectate anumite condiţii: Asigurarea timpului maxim dintre sablare şi grunduire. cât şi tehnologii de recondiţionare prin metalizare. de compoziţie variabilă în funcţie de firma furnizoare (conţine oxizi de siliciu. În ceea ce priveşte reparaţiile de nave. Blocsecţiile sunt fixate cu tiranţi cu ajutorul cărora se pot apropia unele de celelalte. Presiunea de lucru trebuie menţinută la minimum 7-7.). de aluminiu. etc. particulele de grit trebuie să aibă dimensiunile cuprinse între 0.

Fluxurile gazoase la emisie au fost analizate folosind analizorul automat OLDHAM MX 21 Plus (analizorul a fost verificat metrologic în cadrul Insitutului Naţional de Metrologie Bucureşti. Ordin nr. iar pentru componenta de mediu aer s-au facut 5 determinari la emisie. 5 km de amplasamentul evaluat. 2. Date experimentale Numărul probelor recoltate a depins de mărimea suprafeţei amplasamentului şi a surselor de poluare. de asemenea s-au analizat 2 probe de apă subterană de pe amplasamentul evaluat. Se predă nava cientului.2. Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelul 5. apoi se scoate apa din doc. Determinarea concentraţiilor poluanţilor la emisie are avantajul că permite evitarea interferenţelor cu noxe similare. H.699/2003 ) s-au recoltat 5 probe de aer la emisie.2. respectiv 5 determinări la imisie. Se lansează nava şi se remorchează la cheiurile de reparaţii. unde se continuă lucrările de reparaţii şi montaj – echipamente. 171 . nr.1.G. se sablează şi se vopseşte. Agenţi poluanţi şi surse de poluare pentru componenta de mediu aer Având în vedere caracteristicile activităţii şantierului naval şi ţinând cont de prevederile legislaţiei naţionale româneşti privind calitatea aerului (Ordinul nr. aranjate în prealabil. 592/2002. 463/1993. practicându-se recoltarea de probe de scurtă durată (1 oră). Pentru componenta de mediu apa de suprafaţă (Marea Neagră) s-au analizat un numar de 3 probe.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Se introduce nava în doc şi se fixează blocurile de chilă. provenite din alte surse. în noiembrie 2003). Se curăţă cu jet de apă suprafaţa metalică.1. Se repară instalaţiile şi echipamentele defecte la bordul navei sau în atelierele şantierului. Pentru caracterizarea imisiilor au fost recoltate 5 puncte de control. Pentru componenta de mediu sol au fost prelevate un numar de2 4 probe de sol din incinta amplasamentului (la 5 cm şi la 30 cm) şi o proba martor la cca. 2.

M. crt.Pulberi . Ordin 463/1993 (mg/mc) Ci (mg/mc) 38 0.5 70 14 28 6. 2.CO .09 0.09 0.2 10 0.COV .Zn .2 10 0.NOx .08 0.Pulberi .A. Probele de apă de suprafaţă au fost prelevate din 3 bazine cu deschidere la Marea Neagră.01 0.01 0.025 1 0.1 0.015 23 0.COV .05 0.Zn . 3 4 5 1 – concentraţia determinată la emisie. Astfel.09 0.03 48 0. Marea Neagră.COV . respectiv imisie Nr. au fost recoltate 3 probe de apă şi efectuându-se analiza acestora şi comparându-se valorile indicatorilor determinaţi cu valorile maxim admise. Emisiile care rezultă din activitatea de depozitare deşeuri pot afecta calitatea factorului de mediu aer şi.NOx . pot afecta sănătatea oamenilor şi mediului din zonă. 2 – concentraţia determinată la imisie.* cf.1. Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie. Ord. s-a constat că activităţile şantierului naval influenţează negativ calitatea Mării Negre.02 35 0.01 0.concentraţia maxim admisă conform legislaţiei în vigoare.CO . Agenţi poluanţi şi surse de poluare pentru componenta de mediu apa S-a considerat necesar efectuarea de investigaţii privind modul în care a fost afectată calitatea apei de suprafaţă.03 0. de asemenea. * .A. Toate analizele efectuate au fost realizate după metode standardizate conform Hotărârii de Guvern nr.NOx . având în vedere faptul că zona evaluată prezintă un mare interes turistic. cf.5 12 28 18 35 12 16 65 12 36 7. 1.Zn Ce (mg/mc) 52 12 32 7.NOx .05 0.2.4 2.CO .CO .Pulberi .592/2002 (mg/mc) 2.05 0.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabel 5.01 0.2 10 0.5 12 1 C.M.01 0.Zn .4 36 16 25 6.CO .Pulberi . Poluant .COV .Zinc .COV .2 10 0.NOx .05 - 2 C.Pulberi .2 10 0. 188/2002 pentru aporbarea normelor privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (NTPA 350 100 5 5 350 100 5 5 350 100 5 5 350 100 5 5 350 100 5 5 172 .05 0.5 6.2.

mg/l Fier total. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probele de apă de suprafaţă Nr.5 10 0. mg/l Substanţe extractibile.5-8.79 18 1. Tabel 5. mg/l Sulfuri şi H2S.8 0.12.100 max.3.99 14.3.11 0. crt. mg/l CCO-Cr.01 0. Rezultatele analizelor probelor de apă de suprafaţă şi a probelor de apă subterană de pe amplasament sunt prezentate în tabelele 5. mg/l A1 7. precum şi Ordinului nr. mg/l Reziduu fix.15 150.1 0.5 0. mg/l Fier.5 850 Legea apei potabile 458/2002 6.10 Ordin 1146 / 2002 Calitatea II 6.55 1. mg/l CCO-Cr. 5.1146 din 10.1 0. mgO2/l Fosfor total.4 20 6.6 0.25 22 5.3 0.76 0. mg/l Fenol. crt 1 2 4 3 4 5 6 7 8 Indicator de calitate pH Materii în suspensie. mg/l Fosfaţi.5 536 1.2 min.96 16.46 0.10 0.2 42 21.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 001).09 15.7 894 0.17 1.9. Legea apei 410/2002. mg O2/l CBO5.2 958 A2 7.96 67 31.10 800 173 . mg/l Zinc. Pentru caracterizarea apelor subterane s-au recoltat 2 probe de pe amplasamentul evaluat.5.66 A2 7.800 Ordin 1146/2002 Calitatea I 6.14 0 A3 8. mg/l CCO-Mn.5 2.2.2.5 – 8.2002 pentru aprobarea normativului privind calitatea apelor de suprafaţă.10 Tabel 5. de la adâncimi de 2.54 17.9 43 18.2 1.5 10 5 25 0.5-5 m.13 1.89 0.10 0.1 0.5 10 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Indicator de calitate pH Materii totale în suspensie. Legea apei potabile 458/2002. mg/l A1 7. mg/l Substanţe extractibile.10 0.96 360 13. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apă subterană Nr.3 0.43 124.

Probele de sol au fost uscate la temperatura camerei.45 µm. Determinarea substanţelor extractibile în eter Probele de sol prelevate au fost analizate din punct de vedere al conţinutului total de substanţe extractibile în eter. 5 ml acid azotic concentrat şi s-a acoperit cu o sticlă de ceas. respectiv 30 cm. Determinarea conţinutului de metale grele (Cr total. după care s-a introdus în etuvă pentru evaporarea solventului (maxim 400 C). funcţie de curbele de etalonare pentru fiecare ion studiat (s-a lucrat cu spectrofotometru de absorbţie atomică Perkin Elmer şi s-a folosit la etalonare sărurile ionilor studiaţi. s-a considerat că nu mai sunt necesare recoltarea de probe de sol din foraje de adâncime (8. Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelele 5. Zn. Pentru caracterizarea probelor de sol s-au aplicat următoarele tehnici de analiză: a. După răcire. Dacă reziduul nu a fost mineralizat după evaporarea acidului azotic. Extractul s-a colectat într-un creuzet tarat. au fost contactate sub agitare cu 50 ml eter de petrol. b. s-au efectuat determinări fizice. până ce reziduul a fost complet alb. Conţinutul de ioni de crom. Când reziduul de evaporare a ajuns la pont constant s-a determinat cantitatea de extract. mojarate şi sitate prin sita cu ochiuri de 2 mm.3. chimice şi biologice ale probelor de sol. 20 minute de extracţie s-a filtrat suspensia peste 1 g de sulfat de sodiu anhidru. A avut loc distrugerea componentei organice a solului. 174 . cupru s-a determinat folosind spectrofotometria de absorbţie atomică. de tip azotaţi sau sulfaţi). S-a mineralizat proba pe o baie de nisip. s-a adăugat 2 cm3 de acid percloric şi s-a continuat mineralizarea (conform SR ISO 11047/1999).2. Circa 10 g de sol sitat. În urma analizelor probelor de sol de la adâncimi de 5.8. Reziduul s-a reluat cu o soluţie de acid azotic 4%. pentru două adâncimi de recoltare: 5 cm şi 30 cm. Surse de poluare pentru componenta de mediu sol Pentru caracterizarea amplasamentului evaluat. s-a filtrat pe hărtie de filtru cu porozitate 0.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 2. Cu) 2 g de sol uscat la temperatura camerei şi mojarat s-au introdus într-un pahar Berzelius peste care s-a adăugat cca. cântărit analitic.4 – 5. După cca. zinc. utilizându-se metoda extracţiei cu eter de petrol conform STAS 7587-96. încălzinduse uşor pentru a favoriza dizolvarea.10 m). la nişă.

54 Adâncimea de recoltare 5 cm Substanţe extractibile (mg/kg) * Valori determinate Valori normale Prag de alertă CMA < 100 1000 2000 1290 < 100 1000 2000 1080 < 100 1000 2000 1030 < 100 1000 2000 19160 < 100 1000 2000 1800 < 100 1000 2000 1600 < 100 1000 2000 1720 < 100 1000 2000 680 < 100 1000 2000 320 < 100 1000 2000 280 < 100 1000 2000 3080 < 100 1000 2000 31680 < 100 1000 2000 3400 < 100 1000 2000 5620 < 100 1000 2000 2800 < 100 1000 2000 7180 < 100 1000 2000 42710 < 100 1000 2000 20180 < 100 1000 2000 3040 < 100 1000 2000 2800 < 100 1000 2000 120 .85 7.82 7.00 7.60 7.82 7.00 7.85 7. pentru sol mai putin sensibil Tabel 5.90 8.90 7.72 7.88 7.14 8.05 7.90 8.5.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Tabel 5.90 8.05 8.90 Valori determinate 1284 1005 1015 17820 1720 1630 1810 720 305 278 3200 32300 3430 5710 2840 6980 175 .90 7. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 5 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 Martor * pH 7.05 8.90 8.05 8.05 7.72 7.80 7.90 7.4.90 8.93 7.80 7.00 7.95 7. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 30 cm Adâncimea de recoltare 30 cm Substanţe extractibile (mg/kg) * Valori normale Prag de alertă CMA < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 pH 7.05 8.60 7.88 7.90 7.93 7.concentraţie maxim admisă conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluării mediului.20 8.

9 4.5.6 3.1 3.1 600 3.54 < 100 < 100 < 100 < 100 < 100 1000 1000 1000 1000 1000 2000 2000 2000 2000 2000 40300 21220 3115 2940 118 Tabel 5.0 600 3.7 3. Conţinutul de crom total din probele de sol la 5 şi 30 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 Martor Valori normale 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 Prga de alertă 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 Cr total (mg/kg) CMA Valori determinate la 5 cm 600 2.8 600 4.6 3.7 600 3.2 Valori determinate la 30 cm 2.0 2.(continuare) S17 S18 S19 S20 Martor 8.2 600 4.1 Tabel 5.7.9 600 2.9 600 4.2 2.1 600 4.0 2.7 600 2.7 2.6 3.9 600 3.6 2.1 600 2.14 8.8 3.1 4.6 4.0 3.2 3.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabel 5.8 600 2.8 600 2.5 3.00 7.8 600 3.0 3.4 2.6.20 8.95 7.2 600 2.7 600 2.4 600 3.4 600 4.1 600 3.6 600 4.5 2. Conţinutul de cupru din probele de sol de la 5 şi 30 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 Valori normale 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Prga de alertă 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 Cu (mg/kg) CMA Valori determinate la 5 cm 500 88 500 102 500 98 500 72 500 65 500 94 500 168 500 172 500 170 500 174 500 170 500 140 Valori determinate la 30 cm 86 94 92 64 66 72 112 132 120 171 166 132 176 .

8. conform Ordinului 756/1997.7. 177 . În cazul ionului de cupru se constată că în 8 probe de sol valoarea concentraţiei determinată depăşeşte de 3 -5 ori valoarea admisă. Se poate aprecia că prin emisiile sale. însă nu depăşeşte concentraţia maxim admisă. Conţinutul de zinc din probele de sol la 5 şi 30 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 Martor Valori normale 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Prag de alertă 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 Zn (mg/kg) Valori determinate la 5 cm 1000 118 1000 120 1000 134 1000 168 1000 172 1000 228 1000 745 1000 355 1000 964 1000 1168 1000 770 1000 634 1000 328 1000 230 1000 218 1000 130 1000 132 1000 224 1000 221 1000 148 1000 84 CMA Valori determinate la 30 cm 117 120 130 151 170 187 442 285 520 780 371 234 226 186 187 124 127 123 180 115 81 Se constată că solul amplasamentului evaluat este contaminat semnficativ cu produse petroliere. În ceea ce priveşte contaminarea cu metale grele. solul din incinta amplasamentului având însă capacitatea de tamponare pentru acest nivel de poluare. ceea ce conduce la manifestarea unui risc de contaminare ape subterane cu produse petroliere. (continuare) S13 S14 S15 S19 S17 S18 S19 S20 Martor 20 20 20 20 20 20 20 20 20 250 250 250 100 100 100 100 100 100 500 500 500 500 500 500 500 500 500 130 105 110 98 88 64 85 44 32 131 94 82 71 79 59 81 41 30 Tabel 5. şantierul naval evaluat determină o poluare cu zinc şi cupru.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Tabel 5. se observă că ionul de zinc în 5 probe de sol are valoarea determinată apropiată şi uşor peste pragul de alertă.

1. precum şi la H. încadrate în scara de bonitate prezentată în tabelul 5. • Zinc – 0.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval V. Concentraţiile de poluanţi. 178 .9. Notele de la 10 la 1 s-au acordat în funcţie de valorile următorilor indicatori de calitate: CCO-Mn. o CCO-Cr – nota 1. o Fosfaţi – nota 8.87. • Fier total – 0. Evaluarea impactului de mediu prin metoda indicelui de poluare globală 3. zinc.G. o Substanţe extractibile cu solvenţi organici – nota 6.Mn este 23.11 mg/L. o Zinc – nota 9.84 mg O2/L. o Fier total – nota 9. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA 013). • CCO-Cr – 935. detaliate şi nuanţate conform tabelului 5. fosfaţi.9 se acordă următoarele note de bonitate: o CCO – Mn – nota 6. fier total. • Fosfaţi – 0.33 mg/L.96 mg/L.1. 1146/2002 privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă.75 mg O2/L. • Substanţe extractibile cu solvenţi organici – 16. substanţe extractibile cu solvenţi organici.1. Componenta de mediu apa de suprafaţă Pentru aprecierea calităţii apelor de suprafaţă se apelează la prevederile Ordinului Ministerului Apelor. Evaluarea impactului şi a riscului de mediu 3. o CBO5 – nota 2. • CBO5 – 211. nota de bonitate calculată pentru componenta de mediu apa de suprafaţă este 5. Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. CBO5.2 mg/L.15 mg/L.3. determinate în probe de apă de suprafaţă pentru indicatorii de calitate specifici sunt următoarele: • CCO . Astfel. CCO-Cr. Considerând concentraţiile determinate pentru indicatorii de calitate specifici.

89 mg O2/L. 179 .46 mg/L. sulfuri şi hidrogen sulfurat – nota 4. reziduu fix– nota 6. • Substanţe extractibile – 17. Conform scării de bonitate propusă în tabelul 5. 1146/2002.83 detaliată astfel: CCO – Cr nota 10. H. pentru apa subterană nota 6.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3. având în vedere concentraţiile maxim admise conform Legii apei potabile 458/2002.54 mg/L. S-a propus următoarea scară de acordare a notelor de bonitate. Componenta de mediu apa subterană În continuare.9).G. Ordinului MAPPM nr.2 mg/L. calculându-se.35 mg O2/L. Având în vedere concentraţiile determinate. 100/2002 şi H. 188/2002 (tabelul 5. substanţe extractibile – nota 6. fosfor total – nota 9.2.9. s-a identificat următoarea situaţie: • CCO . • Sulfuri şi hidrogen sulfurat – 1. • Fosfor total – 0. având în vedere specificul activităţii este important de evaluat impactul asupra apelor subterane şi modul de influenţă al calităţii apelor subterane identificate pe amplasamentul pe care are loc depozitarea controlată a deşeurilor nepericuloase. • Reziduu fix – 958 mg/L.Cr este 5.G. Se menţionează că s-au recoltat probe de apă subterană din 3 foraje permanente de pe amplasamentul evaluat.1. s-au acordat note de bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat. • Fier total – 2. la adâncimi cuprinse între 5-10 m. fier total nota 6.

5 1-1.0 >2.0-1.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabel 5.25 1.3 <10 <3 < 0.0 10 5 3 0.251.3 0.20.25 >1.40.5 10-25 5-10 3–5 0.10.05 <0.3 0.5-5 25-50 10-20 5 – 10 0.05 0.25 1.5 180 .5-0.30 0.0 10-15 15-20 20-30 30-35 35-40 40-50 > 50 fond 200-500 500-1000 1000-1300 1300-1500 1500-1700 1700-1800 1800-2000 >2000 Notă bonitate 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Apă uzată nivel 1 Apă uzată nivel 2 100 – 500 > 500 125200 200350 350500 >500 CCOMn (mg/L) <5 0.1-0.75 0.30.25-1.05-0.5 >1.75-0.75-1.5 2.50.2 0.1 Sulfuri.0-2.5-0. H2S (mg/L) <0.85 125-175 50-125 25 .0-1.75 5-10 10-15 15-30 30-50 >50 50-125 20-50 10–25 0.1 CCO-Cr (mg/L) CBO5 (mg/L) Ortofosfaţi (mg/L) Zinc (mg/L) Reziduu (mg/L) fond 5-7 7-10 0.1 Susbtante extractibile (mg/L) 1-5 1.85-1.3-0.1-0.75 1.0 1.0 1.25 175-300 30–50 0.75 0.3-1. Scară de bonitate pentru ape de suprafaţă (Marea Neagră) şi subterană Categorii de apă Apă potabilă Categoria I Categoria II Categoria III Categoria IV Categoria V Degradat nivel 1 Degradat nivel 2 500-700 >700 300-500 50–100 0.9.1-0.2-0.75-2.5-1.75-1 Fier total (mg/L) <0.4 0.5 0.1 0.5 0.2 1.

NOx. Diferitele concentraţii ale acestor indicatori au efecte nefavorabile asupra omului.10.10. Componenta de mediu aer Pentru acordarea notelor de bonitate componentei de mediu aer se studiază influenţa concentraţiei SO2 (µg/m3). CO – nota 6. vegetaţiei.3. CO şi depunerilor de pulberi (µg/m3).3.00 (NOx –nota 1. aerul evoluează din punct de vedere calitativ de la aer neafectat până la aer irespirabil.5 mg/m3. conform Ordinului MAPPM nr. acordându-se în acest sens şi note de bonitate de la 10 la 1.1. În funcţie de gravitatea acestor efecte. 463/1993 şi Ordinului MAPPM nr. după care se acordă notele de bonitate ţinând cont de concentraţiile maxim admise la la emisie. S-au considerat valorile medii determinate pentru indicatorii menţionaţi: NOx – 16 mg/m3. vizibilităţii şi materialelor expuse.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3. 181 . CO – 32 mg/m3 şi pulberi în suspensie – 7. conform prezentării din tabelul 5. pulberi în suspensie – nota 2). Conform acestor valori determinate (medii) şi încadrate în valorile tabelului 5. s-a calculat nota de bonitate pentru aer. 592/2002 privind calitatea aerului ambiental (imisie).

10. Scară de bonitate pentru aer Tip de aer 0 – 20 20 – 50 50 – 200 200 .500 40-60 10-25 20-30 30-40 3-5 5-10 0-20 0-3 SO2 (µg/m3) CO 3 (mg/m ) Efecte asupra populaţiei NOx (µg/m3) Efecte asupra vegetaţiei Notă de bonitate 10 9 8 7 Aer afectat – Nivel 1 Aer având calitatea naturală Aer curat – Nivel 1 Aer curat – Nivel 2 Pulberi în suspensie 3 (µg/m ) 0 sub 50 50 – 100 100 – 160 Stare naturală de echilibru Fără efecte Fără efecte decelabile cazuistic Afectarea plantelor. păşunilor şi ierburilor Instalare peisaj selenar. 182 .Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabelul 5. căderea parţială a frunzelor 160 – 350 6 Aer afectat – Nivel 2 500–700 60-150 25-35 Starea de sănătate naturală a populaţiei Fără efecte Fără efecte decelabile cazusitic Creşterea mortalităţii prin bronşită şi cancer pulmonar şi creşterea bolilor respiratorii la copii Frecvenţă crescută a simptomelor respiratorii şi boli pulmolnare cu internări în spital 5 4 3 2 1 Aer irespirabil Peste 10000 500010000 Peste 10000 1000-5000 Aer poluat–Nivel 2 500-1000 50-75 75-100 100-250 250 Aer poluat – Nivel 1 700 1000 150-500 35-50 350 – 750 Afectarea cronică pentru plante moderat până la sever prin acţiune sinergică cu O3 sau NOx Vizibilitate redusă până la 6 – 8 km Coroziunea oţelului Aer degradat – Nivel 1 Aer degradat – Nivel 2 1000– 3000 3000 – 5000 5000 10000 Mortalitate crescută cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare Creşterea ratei zilnice de mortalitate Creşterea gravă a ratei zilnice de mortalitate Efecte letale la durate medii de expunere Efecte letale la durate scurte de expunere 750 – 1000 1000 – 5000 5000 10000 peste 10000 Efecte nocive asupra vegetaţiiei Efecte nocive asupra plantelor.

11) şi de concentraţiile maxim admise pentru soluri sensibile.1 – 950 950.75 mg/kg.1–550 550.) (figura 5.11 componenta de mediu sol a obţinut nota 3.11. care se face ţinând cont de notele de bonitate calculate anterior pentru ficare componentă de mediu (apă de suprafaţă – 5.1–750 750.1. zinc – 1168 mg/kg. conţinutul de compuşi fenolici şi substanţe extractibile în eter de petrol (tabelul 5. carbon organic nota 3.67.1-3750 3750. conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluării mediului. s-a identificat următoarea situaţie: substanţe extractibile – concentraţia medie determinată este 6413.1-10000 > 10000 3.16.1–500 500.5.1 – 900 900.1 – 1000 > 1000 Cu (mg/kg) 0 – 100 100–250 100–150 250. Aşa cum s-a prezentat în Cap. Tabel 5. apa subterană – 6.1–700 700.3. s-a ţinut cont de următorii indicatori de calitate: carbonul organic total din sol.valoarea determinată este 174 mg/kg.2. cupru .1-500.0 500. Calculul indicelui de poluare globală (IPG) Următoarea etapa este cuantificarea impactului asupra mediului indus de activităţile unui şantier naval.3.1-5000 5000.87.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3. sol – 3. indicele de poluare golobală este raportul dintre suprafaţa ideală şi suprafaţa reală descrisă de figura geometrică dată de componentele de mediu analizate (Fig. Ord.1–550 550.1-2000 2000.83. Valoarea calculată pentru indicele de poluare globală este: IGP = 4.9).1-7500 7500.756/1996 Nota bonitate 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Scară de bonitate pentru sol mai puţin sensibil. compuşi fenolici .1 –800 800. aer – 3. I PG = Si Sr 183 .1).1-1000 1000.1 –850 850. conform Zn (mg/kg) 0 – 100 100 – 250 250.2).1. Componenta de mediu sol În ceea ce priveşte încadrarea indicatorilor de calitate ai solului într-o scară de bonitate. prin calculul efectiv al indicelui de poluare globală.1–600 600.1 – 800 > 800 Substanţe extractibile (mg/kg) < 100 100.1-6250 6250.4. 5.67 (substanţe extractibile – nota 7.1–650 650. Comparând valorile medii determinate pentru indicatorii de calitate analizaţi cu scara de bonitate descrisă în tabelul 5.00. Astfel.

2 – componenta de mediu aer. 184 .2. Calculul indicelui de poluare globală: Si.87 3. Cuantificarea impactului de mediu pentru activităţile unui şantier naval Fig.starea ideală a mediului (200 cm2).1.5. Sr. 3 – componenta de mediu apa subterană.5.83 5. 4 – componenta de mediu apa de suprafaţă.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 6.67 3 Sol Apa subterana Apa suprafata Aer Fig.starea reală a mediului (63 cm2). 1 – componenta de mediu sol.

Dozele de expunere (c) la poluanţii menţionaţi sunt: o poluarea cu pulberi în suspensie este de 7. paragraful 2. 2. o doza de expunere la oxid de carbon – 32 mg/mc. sol. COVNM. Evaluarea riscului de mediu conform Ord.25 mg/m3.004 kg/mc (CMA = 1000 mg/mc cf. Cea mai mică notă de bonitate a fost obţinută de către componenta de mediu aer (3. iar receptorii sunt persoanele aflate pe amplasament (până la 500 m distanţă de limita incintei obiectivului evaluat). NOx. cf. Având în vedere că regimul de lucru în cadrul obiectivului evaluat este de 8 ore/zi.87) şi apa subterană (6. rezultatele evaluării impactului arată că aerul este cel mai afectat. debitare. Persoanele de pe amplasament sunt expuse la riscul inhalării gazelor rezultate din operaţiile de sudură.3 şi încadrând valoarea (4. procesele de sudurădebitare generează CO. Ord. 184/1997) În Cap. Hidrocarburile petroliere nu influenţează sănătatea umană şi nu prezintă un risc major de îmbolnăviri pentru persoanele de pe amplasament. 3. apa de suprafaţă (Marea Neagră) şi apa subterană de pe amplasament. Deşi au fost identificate pe amplasament scurgeri de produse petroliere.184/1997 3. solul amplasamentului evaluat. vopsire (CO.16) indicelui de poluare globala indusă de activităţile unui şantier naval se observă că mediul este afectat de activitatea evaluată. Normelor de Protecţia Muncii. V. monoxidul de carbon şi azot (gazele rezultate din procesele sudură. COVNM) şi a pulberilor. apa de suprafaţă.2. Sursele de risc sunt procesele generatoare de pulberi (sablare). apa de suprafaţă şi subterană. care pot fi antrenate în apa de suprafaţă.3. Doze şi durate de expunere.1. Analiza rezultatelor Conform datelor prezentate în tabelul 1. se constată că cea mai afectată componentă de mediu este aerul. o doza de expunere la COVNM – 0.I. urmată de sol (3. 699/2002). s-au identificat principalii poluanţi care sunt pulberile.6. 185 .16. 1500 ore/an.83). concentraţii acceptabile (cf. H. În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda indicelui de poluare globală. şi nu componentele de mediu sol.G. timp de 5 zile pe săptămână. adică aprox.67). apa de suprafaţa (5. o doza de expunere la oxizi de azot este de 16 mg/m3. De asemenea. aproximăm că durata de expunere a oamenilor la poluare este de 7 ore/zi. se poate concluziona că activităţile unui şantier naval influenţează în mod semnificativ negativ aerul din zonă şi solul pe care se desfăşoara activităţile. NO2. iar apa de suprafaţă şi apa subterană sunt mai puţin afectate.2. iar pentru imisii CMA = 50 mg/mc. producând tulburări formelor de viaţă. din operaţiile de vopsire sunt emişi compuşi organici volatili. subsol. debitare).00). precum şi componentele de mediu aer.2.1. din cadrul Cap.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3.

În aceste situaţii 186 . Utilizarea de scule şi dispozitive din aluminiu. Riscurile legate de funcţionarea parcului de rezervoare de stocare a oxigenului au în vedere în principal scurgerile de lichid. Ambele gaze (propanul şi oxigenul) impun adoptarea şi practicarea unor măsuri riguroase în ceea ce priveşte stocarea. Alte elemente de risc sunt reprezentate de depozitul de combustibil şi de fabrica de acetilenă (în conservare). Folosirea de închideri de tip hidraulic şi poisibilitatea de înnecare rapidă cu apă a vaselor de închidere hidraulică. de asemenea. gazul lichefiat de tip propan. riscuri considerate ca fiind de nivel mediu/major. există stocat oxigen folosit în operaţiile de sudură.compusi organici volatili nemetanici) pot apărea ca urmare a activităţilor desfăşurate în unitate (la concentratii depăşite sau apropiate faţă de CMA). alte materiale care nu produc scântei la lovire. bronz. Depozitul de combustibili (produse petroliere) este organizat ca şi un depozit de produse petroliere tip PECO. În cadrul şantierului naval se foloseşte drept sursă energetică. în vederea evitării producerii unor accidente.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 3.2. Identificarea riscurilor de pe amplasament Factorii de risc (posibilitatea producerii de accidente şi îmbolnăviri profesionale datorate expunerii la poluare cu pulberi si NMCOV. Fabrica de acetilenă are prevăzute o serie de măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea unor evenimente nedorite şi anume: Stocarea şi vehicularea carbidului în condiţii de protecţie împotriva contactului cu apa. precum şi atunci când apa folosită pentru spălarea rezervoarelor (a tancurilor de pe nave) ajunge direct în apa mării fără să fie în prealabil epurată.2. explozii. şi riscul îmbolnăvirii populaţiei în urma expunerii la poluarea cu NMCOV (exprimaţi în toluen) şi la poluarea cu pulberi. Suflarea unor trasee şi echipamente din dotare cu azot în vederea evitării formării de amestecuri explozive. Activitatea desfăşurată în cadrul depozitului de combustibil din dotarea şantierului a avut în vedere respectarea prevederilor NP 004-2000. Există. Poluări accidentale pot avea loc atunci când nu se respectă întocmai regulamentele de depozitare şi utilizare a hidrocarburilor petroliere. care pot apare la executarea unor manevre legate de exploatare şi vehiculare. incendii. vehicularea şi utilizarea. Riscurile majore care derivă din activităţile desfăşurate pe acest amplasament sunt: riscul de producere a exploziilor/incendiilor (relativ puţin important) şi riscul de poluare accidentală a Mării Negre cu hidrocarburi petroliere. De asemenea. Pentru evitarea apariţiei unor focare de incendiu ca urmare a unor scurgeri accidentale sunt prevăzute măsuri speciale pentru a împiedica apariţia scânteielor. Parcul de rezervoare dispune de sisteme de decontaminare tip cuşetă cu inundare cu apă.

cea mai parte se evaporă. În cazul în care staţia de pompare a apelor uzate din cadrul obiectivului analizat nu funcţionează. având în vedere relaţia sursă-cale-receptor pentru diverse situaţii. se pot deversa în mare.5 (Robu s. acestea nefiind solubile. Diagrama arbore pentru pentru producerea riscului poluării cu hidrocarburi petroliere de la navele andocate 187 . care este o zona industrială.4. hidrocarburile petroliere nefiind solubile rămân pe luciul apei. transfromându-se. ceea ce face greu de estimat efectul poluării cu hidrocarburi petroliere generate de activităţile desfăşurate de şantierul naval. astfel încât în cazul unei poluări accidentale (de orice natură). Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care sunt deversate în mare (accidental sau intenţionat prin lipsa de instruire) apele folosite pentru spălarea rezervoarelor de carburanţi de pe nave.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale cantitatea de hidrocarburi petroliere care poate ajunge în mare rămâne pe luciul apei. ducând la evaporarea unei anumite cantităţi de hidrocarburi petroliere. ape uzate cu urme de hidrocarburi petroliere ceea ce conduce la o poluare minoră a apei şi ecosistemului marin. la o distanţă apreciabilă de zona locuibilă sau de obiectivele turistice.3. 2003b). 5. aceştia nu sunt supuşi poluării şi nici expuşi unui risc de imbolnăvire/contaminare. 5.. 5. Pentru identificarea riscurilor existente pe amplasament şi care derivă din activităţile desfăşurate au fost elaborate diagrame arbore.a. DA Risc afectare ecosistem Risc migrare specii în alte zone DA Poluare Marea Neagra cu hidrocarburi Nu exista riscul de poluare a mării sau de îmbolnăviri Nave andocate în port Deversari ape uzate. Datorită caracteristicilor climatice din zonă. de spălare (cu hidrocarburi petroliere) NU umane Nu exista riscul de poluare a marii sau de imbolnaviri NU umane Fig. Se face menţiunea că în imediata apropiere a şantierului naval nu exista plaje amenajate pentru turişti.3. Odată ajunse în mare. absolut accidental. poluanţii ajunşi în apă sunt purtaţi şi în alte zone. Amplasamentul şantierului naval se află în zona portuară. aşa cum se prezintă în figurile 5. astfel şi în factori de poluare a aerului din zonă.

5.4.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval DA Interventie/prevenire deversare ape uzate în mare NU Avarie statie pompare Declansare avertizor sonor DA NU Nu exista riscul polarii ecosistemului marin cu hidrocarburi petroliere DA Statie pompare ape uzate cu continut de hidrocarburi Poluare ecosistem marin cu hidrocarburi petroliere Poluare ecosistem marin cu hidrocarburi petroliere Risc deversare ape uzate in mare NU Nu exista riscul polarii ecosistemului marin cu hidrocarburi petroliere Fig. Digrama arbore pentru riscul poluării cu ape uzate tehnologice cu conţinut de hidrocarburi petroliere 188 .

5. Diagrama arbore pentru poluarea cu COVNM 189 . boli profesionale Nu exista risc boli profesionale Fig. 5.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale DA Nu exista risc boli profesionale DA Nu exista risc poluare aer DA Echipamente locale de retinere/protecţ NU Risc boli profesionale Atelier vopsitorie Emisii COVNM DA NU Risc boli profesionale Exista risc poluare aer NU NU Nu exista risc poluare aer.

13). pentru a obţine o cifră comparativă. Cu cât rezultatul este mai mare. Rezultatele evaluării de risc efectuate pot fi prezentate sub forma unei matrici (tabelul 5.12.2. Tabel 5.2. manipul ări Sudura debitare Sudura debitare vopsire rezervo are CLU Cale Emisii inhalare emisii inhalare emisii inhalare emisii inhalare Deversari Scurgeri Scurgeri Tinta Aer om Aer om Aer om Aer om Apa om sol Atingere sursă Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Importanta riscului majora medie medie medie medie medie medie medie majora mica majora Necesitate lucrari remediere Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da 3.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 3. cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului.3.4. având în vedere relaţia sursă-cale-receptor.petroliere/subst. gravitate). Analiza calitativă a riscului de mediu În tabelul 5. Matricea probabilitate-gravitate Poluare Pulberi CO2 si NOx COVNM Hidroc. contaminare sol/ape subterane pot fi încadrate la riscuri medii spre majore. Analiza cantitativă a riscului de mediu Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate. hidrocarburi petroliere/substanţe extractibile.extrct Pericol toxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic Sursa Sablare. 190 .13. COVNM şi riscul ce derivă din poluare accidentală. poate fi încadrată la riscuri minore. în timp ce poluarea provenită din incendii.12 este prezentată matricea de evaluare calitativă a riscului de mediu indus de activităţile de depozitare deşeuri. Identificarea factorilor sursă-cale-receptori Agent poluant Pulberi CO NO2 COVNM Hidrocarb petroliere/ subst. Tabel 5. care permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri.extractibile Incendii Accidentala Contaminare sol/ape subterane Probabilitate 3 2 2 3 1 2 2 Gravitate 2 2 2 2 2 2 2 Risc 6 4 4 6 2 4 4 Se constată că riscurile de poluare cu pulberi.

atunci se impun măsuri de prevenire şi control. NOx. risc minor pentru: poluarea provenită din incendii (figura 5.NO COV Hidr. 6 6 4 4 4 4 2 Pulberi CO.petr. astfel încât să nu se ajungă la situaţii de riscuri medii spre majore. Contaminare sol Fig.6. Pentru riscuri cu valori mai mici de 4 sunt necesare măsuri de monitorizare. riscul datorat scurgerilor de hidrocarburi petroliere şi riscul ce derivă din poluare accidentală pot fi încadrate la riscuri medii spre majore. 191 . 4 .2.5. control a poluării. Incendii Accid. astfel încât impactul (poluarea) asupra mediului să nu se manifeste.9.). Cuantificarea riscurilor de mediu pentru activităţile unui şantier naval Atunci când riscul de mediu are valori cuprinse în intervalul.5 Analiza rezultatelor Din studiile efectuate a rezultat faptul că în cadrul amplasamentului evaluat există urmatoarele riscuri: riscurile de poluare cu COVNM.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3. hidrocarburi petroliere/substanţe extractibile şi CO.6. pulberi.

Parametrul calitatea mediului este definit ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă. valoarea 1 caracterizează componenta de mediu cea mai importantă pentru situaţia evaluată (componenta de mediu care ar putea fi cea mai afectată de activităţile de depozitare deşeuri).1.29 0. Într-o primă etapă s-au calculat unităţile de importanţă pentru componentele de mediu considerate în evaluarea impactului: sol.14. pe baza cărora s-au stabilit ecuaţiile matematice de cuantificare a impactului de mediu şi ulterior a riscului de mediu asociat fiecărui impact de mediu. Tabel 5.25 Apa de suprafaţă 1.00 0.2) unde.00 Impactul indus asupra mediului (IM) de activităţile unui şantier naval s-a calculat ţinând cont de calitatea componentelor de mediu evaluate şi de unităţile de importanţă obţinute. conform legislaţiei naţionale în vigoare şi concentraţia determinată pentru diferiţi indicatori de calitate specifici (Ec.14).27 250. solul 0. reprezintă o împletire a principiilor de evaluare a impactului prin metoda indicelui de poluare globală.2). Astfel. apa de suprafaţă şi aer (tabelul 5. astfel încât subiectivismul metodei să fie redus la minim. IM = Q ⋅ UI (5. CMA – concentraţia maximă admisă CM – concentraţia măsurată 192 .00 Apa subterană 1.00 Unităţile de importanţă sunt obţinute rezolvând matricea pe linie Scoruri normate (SN) Unităţi de importanţă (UI) 229.90 1. descrisă în Cap.3.00 0.00 0.25 1.00 Sol 1.1) Q = CMA / CM (5. Pentru activitatea evaluată componenta de mediu care ar putea fi cea mai afectată de poluarea indusă de activităţile unui şantier naval este apa de suprafaţă. 5. Evaluarea impactului şi a riscului de mediu folosind metoda integrată 3.90 1.90 1.3. iar apa subterană 0.1. Calcularea unităţilor de importanţă pentru fiecare componentă de mediu Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer 0.8. metoda Battelle Columbus.9.II.80 0.23 0.00 1.80 0.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 3.62 270. urmate de sol şi apa subterană. pentru componentele de mediu apa de suprafaţă şi aer s-a acordat valorea maximă 1.89 1.30 286.11 0.3. Paşii matematici au fost transpuşi într-un program Excel. 5. Parametrul importanţa componentei de mediu poate avea valori cuprinse între 0 şi 1. apa subterană.27 0.00 Aer 1. Cuantificarea impactului şi riscului de mediu Metoda integrată de evaluare a riscului şi impactului de mediu. iar rolul evaluatorului de mediu să fie cât mai obiectiv. aerul.

pentru sol este 0.27 0. Dacă acest parametru tinde la 0. RMj = IMj ⋅ Pj (5.89 0.24 0.3) RMj – riscul de mediu pentru componenta “j”. Rezultatele cuantificării impactului şi riscului de mediu sunt prezentate în tabelul 5.27 0.80 Apa subterană 1. 3 indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii solului şi 4 indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii aerului (Cap. Probabilitatea de manifestare a impactului de mediu a fost calculată pe baza matricii descrisă anterior.80 0.00 0. Pj – probabilitatea ca impactul de mediu să se manifeste “j”.5.2). pentru apa de suprafaţă scorurile normate ale probabilităţii de manifestare a impactului este 0.V.00 0.13 1. iar dacă are valori spre 1 sau mai mari. IMj – impactul de mediu indus asupra componentei “j”.89 Sol 1.24 0.13 1.13 1. Calcularea probabilităţii de manifestare a impactului de mediu Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer 0.27 şi pentru aer este 0.24.II.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Q – calitatea mediului S-au calculat impacturile de mediu.28 Aer 1.90 0. atunci calitatea mediului este foarte bună. pentru apa subterană este 0. ţinând cont de n indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii fiecărei componente de mediu.15. atunci calitatea componentei de mediu este foarte săracă.13 1.3). Tabel 5.24 0.28 Apa de suprafaţă 0.28 (tabelul 5. 193 . valoarea 1 descrie gradul maxim de manifestare a impactului (poluării componentei de mediu) (tabelul 2.00 1.89 Probabilitate (P) 0.24 0.16. Cap.3).90 0.3.00 1. Astfel.15). Riscurile de mediu asociate fiecărui impact de mediu cuantificat au fost calculate ca produs între impactul de mediu şi probabilitatea de manifestare a impactului respectiv (Ec.24.00 Unităţile de probabilitate sunt obţinute rezolvând matricea pe linie Scoruri normate (SN) Pentru cuantificarea impactului şi riscului de mediu s-au avut în vedere 7 indicatori de calitate pentru caracterizarea apelor de suprafaţă 6 indicatori de calitate pentru apa subterană.

58 22.22 0.27 46.1 0.66 1.5 6413.00 2.54 0.18 117.13 0.60 0.26 57.75 781.1 350 100 5 5 2000 1500 500 CM 935.75 1168 174 Q 0.18 486. mg/l NOx mg/mc CO mg/mc Zn Pulberi susp Hidrocarb. 1 2 APA suprf.crt.40 1528. impactului şi riscului de mediu Componenta de mediu Nr.53 SOL 194 .Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabel 5. Zn Cu CMA 25 5 0.09 210.67 84.31 0. mg/l Zn.01 0.45 71. mg/l PO4-3.28 347.91 0.15 17.09 776.63 239.28 2.10 0.03 0. mg/l Hidr.70 0.13 5.04 0.2 16 32 10.31 19.42 1.89 958.88 3.64 RM 1.1 10 10 800 0.67 0.48 0.05 166.42 96. 3 4 5 6 7 APA subt.67 5468.48 1. mg O2/l Residues Fe.68 2.27 0.01 4.87 208. mg/l PO4-3.01 21.35 11.3 0. mg O2/l BOD5.16.84 0.petrol.41 152.1 0.85 94.25 119.36 33.23 17.46 0.11 0.84 5.96 16.67 0.02 0.34 23.petrol.53 218.30 36.31 1.11 1.72 15. mg/l Fe. mg/l CCO-Mn mg/l COD-Cr.07 0.33 211.15 0.01 0.84 50.5 7. Calcularea automată a calităţii mediului.28 62.petrol. mg/l Fenol Hidr.87 IM 6.75 0.10 0.2 23. 1 2 3 4 5 6 AER 1 2 3 4 1 2 3 Indicator de calitate COD-Cr.

2. Analiza rezultatelor Impacturile şi riscurile de mediu calculate pentru fiecare componentă de mediu. Impact de mediu 1633. sunt prezentate sintetic în tabelul 5. 5. iar riscul asociat este major.93 18. Impactul şi riscul de mediu cuantificat pentru fiecare componentă de mediu Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer Impactul de mediu 77. Prin metoda integrată.66 202.16 456.8.45 735. aceasta sugerând depărtarea impacturilor/riscurilor faţă de componentele de mediu (valori mari pentru impact/risc de mediu indică o bună calitate a mediului). 5.69 Riscul de mediu Se face precizarea că dacă impactul.67 1633. Apa subt. aplicând programul elaborat. apa subterană şi aer (Fig. cu atât impactul. impact major s-a identificat a fi indus asupra componentei de mediu apa de suprafaţă. cu cât valorile obţinute sunt mai mari. se prezintă grafic dependenţa impact – risc induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval. iar riscurile asociate acestor impacturi sunt prezentate în figura 5.3. urmată de sol. Tabel 5. Sol Aer Componente de mediu Fig.45 402.17.67 Apaspr.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3. Prin urmare.44 109. Impactul indus asupra mediului de activităţile unui şantier naval 195 .7). În figura 5.7.9.61 77. respectiv riscul de mediu sunt neglijabile. respectiv riscul de mediu au obţinut valori mici.61 402.93 735.17. aceasta denotă faptul că impactul asupra mediului este semnificativ negativ.

16 402.67 Apa subt.9 . 5. 202. Riscul indus asupra componentelor de mediu de activităţile unui şantier naval F ig.44 18.66 109.69 202. 5.93 Aer Sol 109.8.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Risc de mediu 456.69 1633.66 77. Apa subt. Sol Aer Componente de mediu Fig.16 Apaspr. 18. De pe nd enţ a imp act – risc de me diu pe 456.61 Risc de mediu Impact de mediu Apaspr.45 ntru activităţile unui şantier naval 196 .44 735.

în timp ce aplicând metoda integrată de evaluare a impactului şi riscului de mediu. urmată de sol. însă riscurile de contaminare sunt majore. 4 4 3 3 2 2 Ipg EIRM 1 1 Apa suprafata Sol Apa subterana Aer Fig. se observă că şi în situaţiile în care impactul este în limite admisibile. în timp ce aerul nu este afectat de activităţile şantierului naval. apa subterană şi aer (Fig. monitorizare şi prevenire poluare (Robu şi Macoveanu.10). Comparaţie privind rezultatele obţinute prin cuantificarea impactului prin metoda indicelui de poluare globală şi metoda integrată 197 . 5. urmată de sol. apa de suprafaţă şi apa subterană. apa de suprafaţă este cea mai afectată componentă de mediu. este necesară evaluarea riscului. cum este cazul aerului şi a apei subterane. În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda “Indicelui de poluare globală” s-a obţinut că cea mai afectată componentă de mediu este aerul.3.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Încadrând valorile calculate pentru impact/risc de mediu în scara descrisă în tabelul 2. 5. apa subterană. urmată de componentele de mediu sol. riscul având valori care îl încadrează la riscuri majore.II. fapt care certifică existenţă unei poluări grave a solului şi apei de suprafaţă cu produse petroliere. astfel se impun măsuri de reducere. 2005d). din cadrul Cap. Aceasta subliniază faptul că este recomandat să fie evaluat şi riscul de mediu.3.10. chiar dacă impactul este în limite admisibile. Rezultatele finale arată că cea mai afectată componentă de mediu este apa de suprafaţă (Marea Neagră).

datorită faptului că poluanţii emişi (pulberi. însă există un risc major ca aceşti poluanţi să afecteze calitatea aerului la emisii precum şi sănătatea personalului angajat. deşi componentă a mediului foarte importantă pentru zona. se pot infiltra în sol. Apa subterană este de asemenea afectată de fenomenul de poluare. în timp ce prin metoda integrată se reduce din gradul de subiectivitate aplicând algoritmul matematic derualt în programul Excel. se explică prin faptul că metoda indicelui de poluare globală este declarativ o metoda subiectivă. La poluarea apei de suprafaţă contribuie şi deversările de ape uzate rezultate din spălarea rezervoarelor de produse petroliere. ceea ce face ca impactul să nu fie semnificativ major. subsol. pe care au loc scrugeri accidentale de produse petroliere. a navelor din port. sudură nu depăşesc concentraţiile maxim admise la imisie conform Ordinului 592/2002. apele pluviale pot spăla amplasmentul antrenând diverşi poluanţi (ex. iar concentraţiile la emisie sunt apropiate ca valoare de concentraţiile maxim admise conform Ordinului 462/1993.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Diferenţa de rezultate obţinute prin cele două metode de evaluare. gaze de sudură. apa de suprafaţă (Marea Neagră) este cea mai expusă poluării. iar prin metoda integrată ar fi cea mai puţin afectată. nu şi la imisii. Realitatea este reflectată de rezultatele metodei integrate de evaluare impact – risc. componenta de mediu aer. depăşiri existând pentru poluarea cu pulberi şi oxizi de azot şi sulf. Având în vedere faptul că şantierul naval este situat într-o zonă caracterizată de ploi torenţiale. ajungând în apa subterană. însă se au în vedere măsurile de reducere şi control a poluării. Astfel. Aerul. debitare) depăşesc concentraţiile maxim admise numai la emisii.: produse petroliere). de asemenea. prin metoda indicelui de poluare globală a fost clasată ca fiind componenta de mediu cea mai afectată de poluarea indusă de activitatea şantierului naval. astfel apele pluviale contaminate ajung în apa de suprafaţă şi. În acest mod. COV. deoarece emisiile care rezultă din operaţiile de vopsire. urmată de sol. nu este negativ influenţat de activitatea şantierului naval. 198 .

Se impune executarea a doua-trei foraje şi punerea în funcţiune a unor sonde piezometrice. De asemenea se impune utilizarea unor instalaţii de depoluare a fluxurilor gazoase rezultate de la zincarea la cald şi de la galvanizare. Având în vedere posibilitatea unor scurgeri de uleiuri şi produse petroliere care să fie antrenate de apele pluviale în mare. fapt ce impune necesitatea procurării şi menţinerii în stare de funcţionare a unor baraje marine care să împiedice propagarea scurgerilor de la sursă pe suprafaţa mării. Procesele de vopsire desfasurate în incinte trebuie să fie asistate de sisteme de colectare şi reţinere a compuşilor organici volatili (de tip nemetanici) generaţi. este necesară reproiectarea reţelei de canalizare a apelor pluviale (şi eventual a apelor de stropire a rezervoarelor de stocare produse petroliere. Trebuie. Ca urmare a nerespectării “Regulamentului de doc”. pot ajunge în mare cantităţi importante de produse petroliere şi uleiuri reziduale care pot cauza o poluare semnificativă şi de durată. Este necesară amenajarea rampei de descărcare C. a carburanţilor. perfecţionat un sistem de depoluare a mării de produse petroliere în situaţiile în care acestea ajung în mare. care să asigure controlul permanent al apariţiei unor eventuale scurgeri de produse petroliere în zona parcului rezervoarelor de stocare din cadrul depozitului de carburanţi. Se impune în caest sens. Este obligatorie diagnosticarea stării actuale a reţelei de canalizare a apelor uzate şi a celor pluviale şi întreţinerea permanentă a acesteia în stare normală de funcţionare. prin realizarea unui canal de drenare sub calea ferată. a efectuării unor manevre greşite sau pur şi simplu în urma unor deversări frauduloase efectuate de către personalul navelor andocate.F. revederea şi completarea “Regulamentului de doc” în vederea prevenirii unor astfel de situaţii. Se impune creşterea exigenţei privind modul de organizare şi desfăşurare a proceselor de zincare la cald şi a proceselor de galvanizare.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale IV. care urmează să fie proiectat şi amplasat în zona amplasamentului depozitului de carburanţi. De asemenea. betonarea în totalitate a rampei şi amenajarea reţelei de canalizare a scurgerilor de la rampă şi de la sistemul de drenare. astfel încât acestea să treacă printr-un separator de produse petroliere înainte de a fi deversate in mare.4. pentru reducerea pierderilor prin evaporare). se impune amplasarea unui separator de produse petroliere şi uleiuri înainte de evacuarea în mare. Este necesară utilizarea unor echipamente care să sigure reţinerea pulberilor generate în procesul de sablare (chiar dacă sablarea este executată de terţi. Introducerea unor sancţiuni pecuniare extrem de severe şi aplicabile imediat. astfel încât riscul de îmbolnăviri profesionale să fie redus la minim. de asemenea. atfel încât să asigure trecerea printr-un separator de produse petroliere. Măsuri şi acţiuni pentru prevenirea poluării mediului şi controlul riscului de mediu Măsurile existente sau care vor fi luate pe viitor nu pot preveni scurgerile de produse petroliere în mare şi pe sol. aceasta se desfăşoara tot pe amplasamentul şantierului naval). ar fi o soluţie foarte eficientă şi 199 .

Se recomandă să se aibă în vedere pregătirea continuă a Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. 278/1997. În acet sens.M. întocmit conform Ordinului MAPPM nr. practicarea în continuare a arderii (practic necontrolată) a unor reziduuri petroliere va trebui interzisă. atât din punct de vedere tehnologic dar şi din punct de vedere al protecţiei mediului. În zona parcului rezervoarelor de stocare a produselor petroliere. Având în vedere posibilitatea unor scurgeri de uleiuri şi produse petroliere care să fie antrenate de apele pluviale în mare. concentraţiile maxim admise de pulberi în atmosferă fiind depăşite. se impune amplasarea unui separator de produse petroliere şi uleiuri înainte de evacuarea în mare. fie că instalaţiile de desprăfuire nu au capacitatea necesară de desprăfuire. volumul important de gaze de sudură generat şi dispersat apoi în mediul înconjurător se impune optimizarea proceselor de sudură folosite. ceea ce determină generarea unor cantităţi mari de pulberi pe timpul executării lucrării. Deşi se practică desprăfuirea fluxurilor gazoase rezultate din halele de sablare prin trecerea lor prin scrubere. în cazul sablărilor în aer liber nu se dipune de sisteme de izolare şi etanşare a volumului în care se execută lucrarea.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval în acelaşi timp va reprezenta o armonizare cu reglementările în domeniu din ţările dezvoltate. 200 . şantierul naval a determinat o poluare slab incipientă cu cupru şi ceva mai pronunţată cu zinc a solului din incintă. la emisie. fapt ce denotă fie faptul că nu se asigură menţinerea în stare normală de funcţionare a instalaţiei de desprăfuire. aparţinând de depozitul de carburanţi se constată suprafeţe de sol contaminate cu produse petroliere. cu atât mai mult cu cât ca agent termic se folosesc gazele de ardere rezultate în urma utilizării unor reziduuri de produse petroliere provenite din activităţile de producţie desfăşurate în şantier. de aceea se recomanda instalarea unui sistem de alarmă în cazul apariţiei incendiilor/exploziilor.A. ceea ce presupune contaminarea cu produse petroliere a apelor pluviale şi apoi a apelor Mării Negre. astfel încât riscul de favorizare a generării unor compuşi toxici să fie minim. principalele surse de emisii de NMCOV. 462/1993 şi ale Ordinului 592/2002. Având în vedere ponderea mare a proceselor de sudură în cadrul activităţilor desfăşurate în cadrul şantierului naval şi în acelaşi timp. acesta având însă capacitatea de tamponare necesară pentru acest nivel de poluare. Se aprecieză că prin emisiile sale în timp. Nu este asigurată supravegherea continuă a stării rezervoarelor de stocare de produse petroliere din dotarea depozitului de carburanţi. Considerând valorile mari măsurate ale NMCOV (exprimaţi în toluen) se recomandă luarea de măsuri pentru protecţia muncitorilor care sunt direct implicaţi în operaţiile de vopsire. Procesele de uscare practicate la uscătorul de grit nu sunt conduse în condiţii corespunzătoare prevederilor Ordinului nr. se constată totuşi depăşiri ale C. Dacă în cazul halelor de sablare sau pentru sablările executate în incinta navelor în reparaţii sunt folosite sisteme de captare a pulberilor în vederea evitării poluării mediului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful