Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

Cap. V. Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval
V.1. Descrierea amplasamentului evaluat
1.1. Structura geologică şi topografia zonei amplasamentului
Şantierul naval se întinde pe două zone cunoscute sub numele de zona veche şi respectiv zona nouă. Amplasamentul corespunzător zonei este poziţionat pe teren natural. Zona nouă a Şantierului naval reprezintă un teren câştigat din mare prin utilizarea de umpluturi organizate recent (1972), executate în mare cu sterili de la carierea Ovidiu. În general grosimea stratului de umplutură din zonă este de 6-8 m. Fundarea s-a realizat între – 1,00 m şi 2,30 m. Presiunea admisibilă pe acest teren câştigat din mare este de 1,50 daN/cm2, 1,80 daN/cm2, repectiv 2,00 daN/cm2 în cele trei ipoteze de încărcare.

1.2. Informaţii generale privind apele de suprafaţă şi subterane din zonă
Reţeaua hidrografică a zonei litorale este reprezentată de râuri, puţin numeroase, complexul lagunar Razim-Sinoe, limanele maritime din sudul litoralului apele subterane şi Marea Neagră. Toată reţeaua hidrografică este tributară Mării Negre direct sau prin intermediul lagunelor sau limanelor. Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag, Casincea, cel mai important râu dobrogean, care se varsă în lacul Taşaul. Lacurile sunt reprezentante în nord de complexul lagunar Razem-Sinoe, iar în sud de limane maritime şi lagune: Siutghiol, Techirghiol, Tatlageac, Mlaştina Mangalia, Lacul Mangalia. Apele subterane, reprezentate de acvifere carstice sunt situate la adâncimi de 300-500 m, cantonate în calcare mezozoice. Pânza freatică, aflată la adâncimi cuprinse între câţiva metri în apropierea mării şi 30-40 m spre interior se află în calcarele sarmaţiene.

167

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

V. 2. Identificarea agenţilor poluanţi şi a surselor de poluare
2.1. Descrierea procesului tehnologic
Activitatea specifică desfăşurată în cadrul şantierului naval evaluat constă în construcţii şi reparaţii nave. Fluxul tehnologic existent a fost conceput ţinând cont de spaţiul îngust (incintă port) în care este amplasat şantierul şi de existenţa unor contrucţii realizate în anii 1920. Fazele fluxului tehnologic pentru activitatea de construcţii şi reparaţii nave sunt următoarele: Construcţii nave: - descărcarea şi depozitarea materialelor; - îndreptare, alicare, grunduire; - debitare – fasonare semifabricate; - confecţii şi asamblare; - platformă de premontaj; - montaj în doc; - armare; - probe. Reparaţii nave. Prima etapă o constituie descărcarea materiilor prime care se realizează cu ajutorul podurilor rulante cu electromagneţi. Materiile prime sunt aduse cu vagoane CF şi se depozitează pe platforme special amenajate din beton. Depozitarea se efectuează zonal, în funcţie de dimensiuni şi calitate. Transportarea tablei din depozit în hala de confecţii se efectuează cu ajutorul podurilor rulante cu electromagneţi sau ghiare. Foile de tablă sunt vehiculate cu ajutorul dispozitivelor de antrenare cu role (rolganguri), care le direcţionează spre hală. În continuare tabla este pregătită pentru debitare prin operaţiile de îndreptare, alicare, grunduire. Îndreptarea se realizează prin prin prese hidraulice şi sistemul de role pentru tablele mari, drepte şi/sau prin încălzire oxigaz. După îndreptare tablele sunt vehiculate cu ajutorul unui dispozitiv cu role prin instalaţia de alicare, grunduire, în vederea pregătirii suprafeţei metalice pentru vopsire. Instalaţia este automată cu funcţionare continuă. Înainte de a fi alicată (sablare cu alice) tabla este supusă, în cadrul aceleiaşi instalaţii, unei operaţii de degresare cu un emulsionant urmată de spălare în spaţiul închis şi uscare. Alicarea este procedeul de îndepărtare a ruginii prin lovirea suprafeţelor cu alice de metal. Alicele folosite în instalaţia de alicare-pasivare sunt din fontă, de formă colţuroase, netratate, cu dimensiuni de cca. 1,2x1,2 mm şi clasa granulometrică 140. Consumul specific de alice este de 0,300 – 0,400 kg/mp. Alicele se reutilizează până îşi pierd proprietăţile caracteristicie (duritate, granulaţie). Prin sistemul mecanizat de role (rolgang) tabla trece la următoarea operaţie şi anume grunduirea. Grunduirea se realizează după operaţia de alicare şi este un procedeu de protecţie anticorozivă a tablei pe o perioadă limitată, în timpul, prelucrării ei până la vopsirea finală. Cu ajutorul rolgangului tabla este dirijată într-un spaţiu ermetizant unde se realizează mecanizat, grunduirea. În funcţie de

168

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

specificaţie, grunduirea se face cu pasivant sau cu vopsea. După operaţia de grunduire urmează debitare-fasonare semifabricate. Panourile plane vehiculate cu ajutorul rolgangurilor se şanfrenează la maşini oxigaz (oxiacetilenic) cu program numeric (prelucrarea capetelor tablei în diferite forme de X, V). Tăierea se realizează la posturi individuale cu oxipropan. Panourile curbe şi plane, tot pe sistemul de role, ajung la maşina de debitat cu plasmă sub apă, NUMOREX 800. Pentru programarea debitării se foloseşte o parte a setului de programe TRIBON. Fasonarea tablelor şi profilelor se realizează pe prese hidraulice de 200, 640 şi 1000 tf. şi pe valţul abkant de 2000 tf rezultând panourile curbe. De aici, cu poduri rulante cu electromagneţi sau cu cârlige se sortează elementele şi se numerotează conform desenelor după care sunt distribuite pe platforma de confecţii. Confecţiile şi asamblarea secţiilor plane se execută pe linia mecanizată tip ESAB. Pentru asamblare, profilele pregătite conform desenului de execuţie sunt poziţionate în forma dorită şi sunt sudate electric în puncte de susţinere. Apoi se verifică unghiurile de aşezare după care se execută sudarea finală. Panourile plane şi cele curbe se asamblează cu elementele de osatură după care se montează saturările. În urma asamblării se obţin secţiile curbe şi secţiile plane. Asamblarea se realizează prin sudură semimecanizată în mediu protector de CO2 şi prin sudura automată substrat de flux – linia ESAB. Fluxul sinterizat este un material granulat, de dimensiuni cuprinse între 0,2 – 1,5 mm, care se reciclează. În cadrul şantierului, în procesul de producţie pe lângă aceste procedee de sudură se mai utilizează: Sudură manuală cu arc electric şi electrozi tip SUPERBAZ; Sudură mecanizată sub flux. Sudură WIG în mediu protector de argon (la sudarea ţevilor de oţel inoxidabil), utilizată într-o măsură redusă. În funcţie de fazele tehnologice se montează echipamentele care sunt fabricate, unele în cadrul şantierului (postamente, panouri, suporturi), iar altele, prin intermediul birourilor de Aprovizionare şi Marketing – Export, sunt procurate de la diferite firme. În hala de confecţii se montează postamentele şi se lasă loc pentru echipamente. La asamblare se montează suporturile pentru pompe, pentru motor, pentru tabloul electric, etc. Din hala de confecţii, după asamblare, secţiile plane şi curbe sunt scoase pe platformă cu ajutorul podurilor rulante sau cu ajutorul macaralelor sunt încărcate pe autotrailer (pentru secţiile mari) fiind tranportate în acest mod pe platformă. Secţiile plane şi curbe sunt asamblate pe platforma de premontaj rezultând blocsecţiile: prova, pupa şi cele din zona centrală a navei. În acelaşi timp se pregătesc în docul uscat schele metalice care vor înconjura blocsecţiile transportate în doc. După caz, se aduc şi se montează în paralel, echipamentele necesare navei: motoare, pompe, instalaţii . Următoarea fază tehnologică pe care o constituie montajul în doc. Cu ajutorul instalaţiilor de ridicat (macarale de 480 tf) blocsecţiile sunt poziţionate şi

169

Presiunea de lucru trebuie menţinută la minimum 7-7. În timpul operaţiei de sablare trebuiesc asigurate condiţii de climă: Temperatura de aplicare conform fişei pasivantului. Toate grundurile şi vopselele. Vaporii de diluant (solvent) sunt dispersaţi în atmosferă. 170 . pentru a asigura o rugozitate de 50 . care se utilizează în şantier pentru construcţii noi sunt de provenienţă străină. apoi se execută vopsirea. unde urmare a dinamicii atmosferice sunt dispersaţi. de mangan. etc. În continuare se pregătesc suprafeţele metalice în vederea vopsirii. de nichel. În continuare sunt montate şi ultimele echipamente ce fac funcţională nava. Societatea aplică tehnologii specifice de curăţare a carenei navelor cu jet de apă de înaltă presiune (instalaţii WOMA).5 atm. de fier. procesul tehnologic utilizat este dependent de tipul şi starea tehnică a navei. Drept material abraziv utilizat în sablare este folosit gritul – importat din Grecia. Umiditatea relativă să fie maximum 85%. În momentul în care blocsecţiile sunt poziţionate corect se execută sudura continuă pentru fixarea finală. etc. etc. În ceea ce priveşte reparaţiile de nave. Temperatura minimă de aplicare raportată la gradul de umezează. Succesiunea operaţiilor tehnologice la reparaţii nave este următoarea: Se inundă docul uscat sau se scufundă docul plutitor. în acest scop grundurile şi vopselele fiind diluate în prealabil până la o anumită consistenţă. de magneziu. Se fac două tipuri de probe: probe de cheu (pentru şantier în vederea depistării deficienţelor “la rece”) şi probe de mare care sunt probele reale (pntru client). de crom.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval amplasate pe calajele pregătite şi amplasate conform planului de osatură al viitoarei nave. particulele de grit trebuie să aibă dimensiunile cuprinse între 0. de aluminiu.2 mm. în funcţie de mărimea navei.60 microni recomandată pentru majoritatea grundurilor şi vopselelor. La aplicarea grundului şi a vopselei după operaţia de sablare trebuiesc respectate anumite condiţii: Asigurarea timpului maxim dintre sablare şi grunduire. Pregătirea suprafeţelor metalice pentru vopsire se realizează prin sablare. Sablarea nu poate fi executată pe timp de ceaţă sau ploaie. După terminarea lucrărilor din doc nava este lansată şi armată la cheu. de compoziţie variabilă în funcţie de firma furnizoare (conţine oxizi de siliciu. Temperatura suprafeţei metalice să fie mai mare cu 30 faţă de punctul de rouă. Blocsecţiile sunt fixate cu tiranţi cu ajutorul cărora se pot apropia unele de celelalte. Ultima operaţie a fluxului tehnologic o constituie executarea de probe cu nava. Pentru vopsire se foloseşte sistemul de pulverizare cu aer comprimat. cât şi tehnologii de recondiţionare prin metalizare. de reparaţii agregate şi echipament electric.8 –1. Pentru a obţine eficienţa dorită. Tot în doc se realizează şi montarea motorului principal.).

aranjate în prealabil. practicându-se recoltarea de probe de scurtă durată (1 oră). Pentru caracterizarea imisiilor au fost recoltate 5 puncte de control.2.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Se introduce nava în doc şi se fixează blocurile de chilă. 2.1. 2. Se curăţă cu jet de apă suprafaţa metalică. provenite din alte surse. H.1. Pentru componenta de mediu sol au fost prelevate un numar de2 4 probe de sol din incinta amplasamentului (la 5 cm şi la 30 cm) şi o proba martor la cca. Pentru componenta de mediu apa de suprafaţă (Marea Neagră) s-au analizat un numar de 3 probe. Date experimentale Numărul probelor recoltate a depins de mărimea suprafeţei amplasamentului şi a surselor de poluare. iar pentru componenta de mediu aer s-au facut 5 determinari la emisie. Se predă nava cientului. 5 km de amplasamentul evaluat. Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelul 5.699/2003 ) s-au recoltat 5 probe de aer la emisie.2.G. 463/1993. Determinarea concentraţiilor poluanţilor la emisie are avantajul că permite evitarea interferenţelor cu noxe similare. 171 . Agenţi poluanţi şi surse de poluare pentru componenta de mediu aer Având în vedere caracteristicile activităţii şantierului naval şi ţinând cont de prevederile legislaţiei naţionale româneşti privind calitatea aerului (Ordinul nr. 592/2002. Ordin nr. Fluxurile gazoase la emisie au fost analizate folosind analizorul automat OLDHAM MX 21 Plus (analizorul a fost verificat metrologic în cadrul Insitutului Naţional de Metrologie Bucureşti. se sablează şi se vopseşte. nr. în noiembrie 2003). Se repară instalaţiile şi echipamentele defecte la bordul navei sau în atelierele şantierului. de asemenea s-au analizat 2 probe de apă subterană de pe amplasamentul evaluat. unde se continuă lucrările de reparaţii şi montaj – echipamente. apoi se scoate apa din doc. Se lansează nava şi se remorchează la cheiurile de reparaţii. respectiv 5 determinări la imisie.

188/2002 pentru aporbarea normelor privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (NTPA 350 100 5 5 350 100 5 5 350 100 5 5 350 100 5 5 350 100 5 5 172 .025 1 0.Pulberi .05 0. de asemenea.NOx .Zinc .2.01 0.4 36 16 25 6. cf.CO .NOx .NOx .4 2.01 0.NOx . Toate analizele efectuate au fost realizate după metode standardizate conform Hotărârii de Guvern nr.015 23 0.1 0.05 0.05 0.M.* cf.01 0.COV . 1.08 0.Zn . au fost recoltate 3 probe de apă şi efectuându-se analiza acestora şi comparându-se valorile indicatorilor determinaţi cu valorile maxim admise.05 0.Pulberi .COV .2 10 0.M. * . Marea Neagră. Probele de apă de suprafaţă au fost prelevate din 3 bazine cu deschidere la Marea Neagră.03 0. Astfel.01 0.CO .1. având în vedere faptul că zona evaluată prezintă un mare interes turistic.Pulberi .Pulberi .592/2002 (mg/mc) 2.09 0.NOx . 3 4 5 1 – concentraţia determinată la emisie. pot afecta sănătatea oamenilor şi mediului din zonă.A.09 0.CO . s-a constat că activităţile şantierului naval influenţează negativ calitatea Mării Negre.01 0.Zn .Zn .COV . Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie.CO . Emisiile care rezultă din activitatea de depozitare deşeuri pot afecta calitatea factorului de mediu aer şi.concentraţia maxim admisă conform legislaţiei în vigoare. respectiv imisie Nr.05 - 2 C.2 10 0.5 70 14 28 6. crt.5 6. Ordin 463/1993 (mg/mc) Ci (mg/mc) 38 0.A.Pulberi .CO .2 10 0.5 12 28 18 35 12 16 65 12 36 7. Ord.5 12 1 C. Agenţi poluanţi şi surse de poluare pentru componenta de mediu apa S-a considerat necesar efectuarea de investigaţii privind modul în care a fost afectată calitatea apei de suprafaţă. Poluant .COV .09 0.03 48 0.02 35 0.2.Zn Ce (mg/mc) 52 12 32 7. 2. 2 – concentraţia determinată la imisie.COV .Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabel 5.2 10 0.2 10 0.

precum şi Ordinului nr.5. mg/l Fier.1 0.10 800 173 . mg/l Fier total.4 20 6.5 10 0. mg/l CCO-Mn.2 1. mg/l Reziduu fix.100 max.5-8.55 1. mg/l CCO-Cr.09 15. mg/l Substanţe extractibile.76 0.5 0. mg O2/l CBO5.9.10 0. Legea apei potabile 458/2002.15 150.66 A2 7.54 17.5 – 8.12. Tabel 5.89 0.6 0.10 Ordin 1146 / 2002 Calitatea II 6.11 0. mg/l Zinc.2002 pentru aprobarea normativului privind calitatea apelor de suprafaţă. mg/l Sulfuri şi H2S. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probele de apă de suprafaţă Nr.7 894 0.01 0.800 Ordin 1146/2002 Calitatea I 6.17 1.3 0.3.96 360 13. mgO2/l Fosfor total. mg/l Fosfaţi. Pentru caracterizarea apelor subterane s-au recoltat 2 probe de pe amplasamentul evaluat.14 0 A3 8.2.10 Tabel 5. crt.2 42 21. 5.46 0.3.3 0.1 0.25 22 5.10 0.96 67 31. mg/l CCO-Cr. mg/l A1 7. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apă subterană Nr.10 0.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 001).2 958 A2 7. mg/l Substanţe extractibile. de la adâncimi de 2.5 850 Legea apei potabile 458/2002 6. Legea apei 410/2002.5 536 1.99 14.8 0.1 0.5 10 5 25 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Indicator de calitate pH Materii totale în suspensie.2. mg/l Fenol.96 16.13 1.5-5 m.5 10 0.1146 din 10.43 124. Rezultatele analizelor probelor de apă de suprafaţă şi a probelor de apă subterană de pe amplasament sunt prezentate în tabelele 5. mg/l A1 7.79 18 1.9 43 18. crt 1 2 4 3 4 5 6 7 8 Indicator de calitate pH Materii în suspensie.2 min.5 2.

utilizându-se metoda extracţiei cu eter de petrol conform STAS 7587-96. la nişă. încălzinduse uşor pentru a favoriza dizolvarea. Cu) 2 g de sol uscat la temperatura camerei şi mojarat s-au introdus într-un pahar Berzelius peste care s-a adăugat cca.45 µm. Determinarea substanţelor extractibile în eter Probele de sol prelevate au fost analizate din punct de vedere al conţinutului total de substanţe extractibile în eter. mojarate şi sitate prin sita cu ochiuri de 2 mm. Probele de sol au fost uscate la temperatura camerei. Pentru caracterizarea probelor de sol s-au aplicat următoarele tehnici de analiză: a.2. Dacă reziduul nu a fost mineralizat după evaporarea acidului azotic. pentru două adâncimi de recoltare: 5 cm şi 30 cm. S-a mineralizat proba pe o baie de nisip. A avut loc distrugerea componentei organice a solului. până ce reziduul a fost complet alb. Reziduul s-a reluat cu o soluţie de acid azotic 4%. În urma analizelor probelor de sol de la adâncimi de 5. s-a filtrat pe hărtie de filtru cu porozitate 0. Când reziduul de evaporare a ajuns la pont constant s-a determinat cantitatea de extract. s-a considerat că nu mai sunt necesare recoltarea de probe de sol din foraje de adâncime (8.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 2. După răcire. Circa 10 g de sol sitat. Conţinutul de ioni de crom. cântărit analitic. chimice şi biologice ale probelor de sol. funcţie de curbele de etalonare pentru fiecare ion studiat (s-a lucrat cu spectrofotometru de absorbţie atomică Perkin Elmer şi s-a folosit la etalonare sărurile ionilor studiaţi. s-a adăugat 2 cm3 de acid percloric şi s-a continuat mineralizarea (conform SR ISO 11047/1999). au fost contactate sub agitare cu 50 ml eter de petrol. Determinarea conţinutului de metale grele (Cr total. după care s-a introdus în etuvă pentru evaporarea solventului (maxim 400 C). 174 . 20 minute de extracţie s-a filtrat suspensia peste 1 g de sulfat de sodiu anhidru. 5 ml acid azotic concentrat şi s-a acoperit cu o sticlă de ceas. s-au efectuat determinări fizice. b.10 m). Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelele 5. După cca.3.4 – 5. Zn. respectiv 30 cm. de tip azotaţi sau sulfaţi). cupru s-a determinat folosind spectrofotometria de absorbţie atomică. zinc. Surse de poluare pentru componenta de mediu sol Pentru caracterizarea amplasamentului evaluat.8. Extractul s-a colectat într-un creuzet tarat.

85 7.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Tabel 5.95 7.82 7.60 7.00 7.00 7.90 8.80 7.88 7.93 7.05 8.05 7.85 7. pentru sol mai putin sensibil Tabel 5.82 7.54 Adâncimea de recoltare 5 cm Substanţe extractibile (mg/kg) * Valori determinate Valori normale Prag de alertă CMA < 100 1000 2000 1290 < 100 1000 2000 1080 < 100 1000 2000 1030 < 100 1000 2000 19160 < 100 1000 2000 1800 < 100 1000 2000 1600 < 100 1000 2000 1720 < 100 1000 2000 680 < 100 1000 2000 320 < 100 1000 2000 280 < 100 1000 2000 3080 < 100 1000 2000 31680 < 100 1000 2000 3400 < 100 1000 2000 5620 < 100 1000 2000 2800 < 100 1000 2000 7180 < 100 1000 2000 42710 < 100 1000 2000 20180 < 100 1000 2000 3040 < 100 1000 2000 2800 < 100 1000 2000 120 .72 7.20 8.90 7.90 7.93 7. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 30 cm Adâncimea de recoltare 30 cm Substanţe extractibile (mg/kg) * Valori normale Prag de alertă CMA < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 < 100 1000 2000 Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 pH 7.90 8.90 Valori determinate 1284 1005 1015 17820 1720 1630 1810 720 305 278 3200 32300 3430 5710 2840 6980 175 .14 8.00 7.05 7.72 7.concentraţie maxim admisă conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluării mediului.80 7. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 5 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 Martor * pH 7.90 7.90 7.90 8.90 8.88 7.60 7.5.05 8.90 8.4.05 8.05 8.

8 600 2. Conţinutul de crom total din probele de sol la 5 şi 30 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 Martor Valori normale 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 Prga de alertă 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 Cr total (mg/kg) CMA Valori determinate la 5 cm 600 2.6 3.54 < 100 < 100 < 100 < 100 < 100 1000 1000 1000 1000 1000 2000 2000 2000 2000 2000 40300 21220 3115 2940 118 Tabel 5.4 2.9 4.9 600 2.5 3. Conţinutul de cupru din probele de sol de la 5 şi 30 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 Valori normale 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Prga de alertă 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 Cu (mg/kg) CMA Valori determinate la 5 cm 500 88 500 102 500 98 500 72 500 65 500 94 500 168 500 172 500 170 500 174 500 170 500 140 Valori determinate la 30 cm 86 94 92 64 66 72 112 132 120 171 166 132 176 .0 3.9 600 3.1 Tabel 5.2 2.5.6 3.0 600 3.1 4.2 3.0 2.7.6 4.2 Valori determinate la 30 cm 2.8 600 4.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabel 5.6 2.0 2.1 600 2.5 2.7 600 2.1 600 4.4 600 4.8 600 3.8 600 2.2 600 2.95 7.0 3.00 7.7 600 2.6 3.7 3.6.1 600 3.14 8.4 600 3.7 2.6 600 4.7 600 3.1 600 3.8 3.9 600 4.(continuare) S17 S18 S19 S20 Martor 8.2 600 4.20 8.1 3.

8.7. Se poate aprecia că prin emisiile sale. însă nu depăşeşte concentraţia maxim admisă. conform Ordinului 756/1997. În ceea ce priveşte contaminarea cu metale grele. solul din incinta amplasamentului având însă capacitatea de tamponare pentru acest nivel de poluare. şantierul naval evaluat determină o poluare cu zinc şi cupru. În cazul ionului de cupru se constată că în 8 probe de sol valoarea concentraţiei determinată depăşeşte de 3 -5 ori valoarea admisă. 177 . ceea ce conduce la manifestarea unui risc de contaminare ape subterane cu produse petroliere.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Tabel 5. (continuare) S13 S14 S15 S19 S17 S18 S19 S20 Martor 20 20 20 20 20 20 20 20 20 250 250 250 100 100 100 100 100 100 500 500 500 500 500 500 500 500 500 130 105 110 98 88 64 85 44 32 131 94 82 71 79 59 81 41 30 Tabel 5. se observă că ionul de zinc în 5 probe de sol are valoarea determinată apropiată şi uşor peste pragul de alertă. Conţinutul de zinc din probele de sol la 5 şi 30 cm Proba de sol S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 Martor Valori normale 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Prag de alertă 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 250 Zn (mg/kg) Valori determinate la 5 cm 1000 118 1000 120 1000 134 1000 168 1000 172 1000 228 1000 745 1000 355 1000 964 1000 1168 1000 770 1000 634 1000 328 1000 230 1000 218 1000 130 1000 132 1000 224 1000 221 1000 148 1000 84 CMA Valori determinate la 30 cm 117 120 130 151 170 187 442 285 520 780 371 234 226 186 187 124 127 123 180 115 81 Se constată că solul amplasamentului evaluat este contaminat semnficativ cu produse petroliere.

• Fier total – 0.Mn este 23.G. CBO5. o Zinc – nota 9. Considerând concentraţiile determinate pentru indicatorii de calitate specifici. Componenta de mediu apa de suprafaţă Pentru aprecierea calităţii apelor de suprafaţă se apelează la prevederile Ordinului Ministerului Apelor. o CCO-Cr – nota 1. 178 .96 mg/L. 1146/2002 privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă. • Zinc – 0. Notele de la 10 la 1 s-au acordat în funcţie de valorile următorilor indicatori de calitate: CCO-Mn.84 mg O2/L. determinate în probe de apă de suprafaţă pentru indicatorii de calitate specifici sunt următoarele: • CCO . substanţe extractibile cu solvenţi organici. fier total. o Fosfaţi – nota 8.2 mg/L.9.11 mg/L. • Fosfaţi – 0. Concentraţiile de poluanţi.15 mg/L.87. o Substanţe extractibile cu solvenţi organici – nota 6. Evaluarea impactului de mediu prin metoda indicelui de poluare globală 3. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA 013). • CCO-Cr – 935. Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. CCO-Cr.33 mg/L.75 mg O2/L. zinc. Evaluarea impactului şi a riscului de mediu 3. o Fier total – nota 9. o CBO5 – nota 2.1. Astfel.9 se acordă următoarele note de bonitate: o CCO – Mn – nota 6. precum şi la H.1. încadrate în scara de bonitate prezentată în tabelul 5. • CBO5 – 211.3. detaliate şi nuanţate conform tabelului 5.1. fosfaţi. nota de bonitate calculată pentru componenta de mediu apa de suprafaţă este 5.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval V. • Substanţe extractibile cu solvenţi organici – 16.

reziduu fix– nota 6. Ordinului MAPPM nr. fier total nota 6. pentru apa subterană nota 6. 100/2002 şi H. s-au acordat note de bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat.2 mg/L. Având în vedere concentraţiile determinate. • Substanţe extractibile – 17. Conform scării de bonitate propusă în tabelul 5.9). S-a propus următoarea scară de acordare a notelor de bonitate. sulfuri şi hidrogen sulfurat – nota 4.46 mg/L. calculându-se. 1146/2002.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3. • Reziduu fix – 958 mg/L. 188/2002 (tabelul 5. fosfor total – nota 9.1.G. • Fosfor total – 0. s-a identificat următoarea situaţie: • CCO .Cr este 5. • Sulfuri şi hidrogen sulfurat – 1.9.G. substanţe extractibile – nota 6. Se menţionează că s-au recoltat probe de apă subterană din 3 foraje permanente de pe amplasamentul evaluat. • Fier total – 2.83 detaliată astfel: CCO – Cr nota 10. la adâncimi cuprinse între 5-10 m. H.54 mg/L.89 mg O2/L. Componenta de mediu apa subterană În continuare. având în vedere concentraţiile maxim admise conform Legii apei potabile 458/2002.2. având în vedere specificul activităţii este important de evaluat impactul asupra apelor subterane şi modul de influenţă al calităţii apelor subterane identificate pe amplasamentul pe care are loc depozitarea controlată a deşeurilor nepericuloase.35 mg O2/L. 179 .

0 10 5 3 0.75-2.0-1.40.2-0.75-0.75 0.1 CCO-Cr (mg/L) CBO5 (mg/L) Ortofosfaţi (mg/L) Zinc (mg/L) Reziduu (mg/L) fond 5-7 7-10 0.75 5-10 10-15 15-30 30-50 >50 50-125 20-50 10–25 0.85-1.5 >1.30.75-1 Fier total (mg/L) <0.251.2 1. Scară de bonitate pentru ape de suprafaţă (Marea Neagră) şi subterană Categorii de apă Apă potabilă Categoria I Categoria II Categoria III Categoria IV Categoria V Degradat nivel 1 Degradat nivel 2 500-700 >700 300-500 50–100 0.25-1.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabel 5.25 175-300 30–50 0.5-5 25-50 10-20 5 – 10 0.2 0.10.05 0.5-1.3-1.0 1.85 125-175 50-125 25 .25 1.5 0.1-0.75 1.0-1.0 >2.3 0.5 10-25 5-10 3–5 0.0 10-15 15-20 20-30 30-35 35-40 40-50 > 50 fond 200-500 500-1000 1000-1300 1300-1500 1500-1700 1700-1800 1800-2000 >2000 Notă bonitate 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Apă uzată nivel 1 Apă uzată nivel 2 100 – 500 > 500 125200 200350 350500 >500 CCOMn (mg/L) <5 0.75-1.5 1-1.1-0.50.5 180 .1 Sulfuri.0 1.25 1. H2S (mg/L) <0.3 <10 <3 < 0.1 Susbtante extractibile (mg/L) 1-5 1.20.5 2.0-2.3 0.05-0.5-0.75 0.1 0.25 >1.4 0.3-0.5 0.1-0.30 0.5-0.05 <0.9.

3. Diferitele concentraţii ale acestor indicatori au efecte nefavorabile asupra omului.5 mg/m3. CO şi depunerilor de pulberi (µg/m3). 463/1993 şi Ordinului MAPPM nr.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3. Conform acestor valori determinate (medii) şi încadrate în valorile tabelului 5. acordându-se în acest sens şi note de bonitate de la 10 la 1. vegetaţiei. pulberi în suspensie – nota 2). s-a calculat nota de bonitate pentru aer. 181 .3. conform prezentării din tabelul 5. CO – 32 mg/m3 şi pulberi în suspensie – 7. CO – nota 6.10. aerul evoluează din punct de vedere calitativ de la aer neafectat până la aer irespirabil. NOx. conform Ordinului MAPPM nr.00 (NOx –nota 1. S-au considerat valorile medii determinate pentru indicatorii menţionaţi: NOx – 16 mg/m3. Componenta de mediu aer Pentru acordarea notelor de bonitate componentei de mediu aer se studiază influenţa concentraţiei SO2 (µg/m3).10. vizibilităţii şi materialelor expuse. după care se acordă notele de bonitate ţinând cont de concentraţiile maxim admise la la emisie. 592/2002 privind calitatea aerului ambiental (imisie).1. În funcţie de gravitatea acestor efecte.

căderea parţială a frunzelor 160 – 350 6 Aer afectat – Nivel 2 500–700 60-150 25-35 Starea de sănătate naturală a populaţiei Fără efecte Fără efecte decelabile cazusitic Creşterea mortalităţii prin bronşită şi cancer pulmonar şi creşterea bolilor respiratorii la copii Frecvenţă crescută a simptomelor respiratorii şi boli pulmolnare cu internări în spital 5 4 3 2 1 Aer irespirabil Peste 10000 500010000 Peste 10000 1000-5000 Aer poluat–Nivel 2 500-1000 50-75 75-100 100-250 250 Aer poluat – Nivel 1 700 1000 150-500 35-50 350 – 750 Afectarea cronică pentru plante moderat până la sever prin acţiune sinergică cu O3 sau NOx Vizibilitate redusă până la 6 – 8 km Coroziunea oţelului Aer degradat – Nivel 1 Aer degradat – Nivel 2 1000– 3000 3000 – 5000 5000 10000 Mortalitate crescută cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare Creşterea ratei zilnice de mortalitate Creşterea gravă a ratei zilnice de mortalitate Efecte letale la durate medii de expunere Efecte letale la durate scurte de expunere 750 – 1000 1000 – 5000 5000 10000 peste 10000 Efecte nocive asupra vegetaţiiei Efecte nocive asupra plantelor. Scară de bonitate pentru aer Tip de aer 0 – 20 20 – 50 50 – 200 200 . păşunilor şi ierburilor Instalare peisaj selenar.10.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabelul 5. 182 .500 40-60 10-25 20-30 30-40 3-5 5-10 0-20 0-3 SO2 (µg/m3) CO 3 (mg/m ) Efecte asupra populaţiei NOx (µg/m3) Efecte asupra vegetaţiei Notă de bonitate 10 9 8 7 Aer afectat – Nivel 1 Aer având calitatea naturală Aer curat – Nivel 1 Aer curat – Nivel 2 Pulberi în suspensie 3 (µg/m ) 0 sub 50 50 – 100 100 – 160 Stare naturală de echilibru Fără efecte Fără efecte decelabile cazuistic Afectarea plantelor.

9).75 mg/kg. Astfel. apa subterană – 6.1 – 950 950.1-10000 > 10000 3. care se face ţinând cont de notele de bonitate calculate anterior pentru ficare componentă de mediu (apă de suprafaţă – 5.0 500. s-a identificat următoarea situaţie: substanţe extractibile – concentraţia medie determinată este 6413.1 –850 850. Comparând valorile medii determinate pentru indicatorii de calitate analizaţi cu scara de bonitate descrisă în tabelul 5.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3. Calculul indicelui de poluare globală (IPG) Următoarea etapa este cuantificarea impactului asupra mediului indus de activităţile unui şantier naval.1-2000 2000. conform Zn (mg/kg) 0 – 100 100 – 250 250.valoarea determinată este 174 mg/kg. 5. I PG = Si Sr 183 .1-6250 6250.87.11) şi de concentraţiile maxim admise pentru soluri sensibile.1).11 componenta de mediu sol a obţinut nota 3. indicele de poluare golobală este raportul dintre suprafaţa ideală şi suprafaţa reală descrisă de figura geometrică dată de componentele de mediu analizate (Fig. Valoarea calculată pentru indicele de poluare globală este: IGP = 4. conţinutul de compuşi fenolici şi substanţe extractibile în eter de petrol (tabelul 5.3. Tabel 5.1 –800 800.1–700 700.5.1–550 550.1–500 500. conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluării mediului.1-3750 3750.67 (substanţe extractibile – nota 7.1.3. Componenta de mediu sol În ceea ce priveşte încadrarea indicatorilor de calitate ai solului într-o scară de bonitate.2).16.83.1-7500 7500.00. compuşi fenolici . Ord.1-500.756/1996 Nota bonitate 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Scară de bonitate pentru sol mai puţin sensibil. aer – 3. s-a ţinut cont de următorii indicatori de calitate: carbonul organic total din sol.1–550 550.1 – 1000 > 1000 Cu (mg/kg) 0 – 100 100–250 100–150 250. sol – 3. prin calculul efectiv al indicelui de poluare globală. cupru .1-5000 5000.1 – 900 900.11.67. Aşa cum s-a prezentat în Cap.4.1 – 800 > 800 Substanţe extractibile (mg/kg) < 100 100.2.1–650 650. zinc – 1168 mg/kg.1–750 750.1–600 600. carbon organic nota 3.1.1-1000 1000.) (figura 5.

5.2. Calculul indicelui de poluare globală: Si.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 6. Cuantificarea impactului de mediu pentru activităţile unui şantier naval Fig.87 3. 3 – componenta de mediu apa subterană.starea ideală a mediului (200 cm2).67 3 Sol Apa subterana Apa suprafata Aer Fig.1. 4 – componenta de mediu apa de suprafaţă. 2 – componenta de mediu aer. 184 .83 5. Sr.5. 1 – componenta de mediu sol.starea reală a mediului (63 cm2).

debitare. iar apa de suprafaţă şi apa subterană sunt mai puţin afectate. sol. monoxidul de carbon şi azot (gazele rezultate din procesele sudură. 185 .16) indicelui de poluare globala indusă de activităţile unui şantier naval se observă că mediul este afectat de activitatea evaluată.2. Hidrocarburile petroliere nu influenţează sănătatea umană şi nu prezintă un risc major de îmbolnăviri pentru persoanele de pe amplasament. din operaţiile de vopsire sunt emişi compuşi organici volatili. care pot fi antrenate în apa de suprafaţă. apa de suprafaţa (5. 1500 ore/an. Cea mai mică notă de bonitate a fost obţinută de către componenta de mediu aer (3. iar pentru imisii CMA = 50 mg/mc. debitare). paragraful 2.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3.G. procesele de sudurădebitare generează CO. adică aprox.83).1. din cadrul Cap. NOx. rezultatele evaluării impactului arată că aerul este cel mai afectat.87) şi apa subterană (6.6. De asemenea. precum şi componentele de mediu aer. apa de suprafaţă şi subterană. timp de 5 zile pe săptămână. s-au identificat principalii poluanţi care sunt pulberile.2. 2. COVNM) şi a pulberilor. Sursele de risc sunt procesele generatoare de pulberi (sablare). În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda indicelui de poluare globală.25 mg/m3. 3. subsol. apa de suprafaţă. Având în vedere că regimul de lucru în cadrul obiectivului evaluat este de 8 ore/zi.2. producând tulburări formelor de viaţă.004 kg/mc (CMA = 1000 mg/mc cf. COVNM. V.184/1997 3. 699/2002). o doza de expunere la oxid de carbon – 32 mg/mc. iar receptorii sunt persoanele aflate pe amplasament (până la 500 m distanţă de limita incintei obiectivului evaluat). NO2. 184/1997) În Cap. se constată că cea mai afectată componentă de mediu este aerul. aproximăm că durata de expunere a oamenilor la poluare este de 7 ore/zi. Doze şi durate de expunere. Evaluarea riscului de mediu conform Ord. vopsire (CO. Persoanele de pe amplasament sunt expuse la riscul inhalării gazelor rezultate din operaţiile de sudură.3 şi încadrând valoarea (4. Deşi au fost identificate pe amplasament scurgeri de produse petroliere.I. Dozele de expunere (c) la poluanţii menţionaţi sunt: o poluarea cu pulberi în suspensie este de 7. concentraţii acceptabile (cf.1. cf. o doza de expunere la oxizi de azot este de 16 mg/m3. Ord. şi nu componentele de mediu sol.67). urmată de sol (3. Normelor de Protecţia Muncii.00). H. apa de suprafaţă (Marea Neagră) şi apa subterană de pe amplasament. solul amplasamentului evaluat. o doza de expunere la COVNM – 0. se poate concluziona că activităţile unui şantier naval influenţează în mod semnificativ negativ aerul din zonă şi solul pe care se desfăşoara activităţile.3. Analiza rezultatelor Conform datelor prezentate în tabelul 1.16.

Suflarea unor trasee şi echipamente din dotare cu azot în vederea evitării formării de amestecuri explozive.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 3. riscuri considerate ca fiind de nivel mediu/major. Fabrica de acetilenă are prevăzute o serie de măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea unor evenimente nedorite şi anume: Stocarea şi vehicularea carbidului în condiţii de protecţie împotriva contactului cu apa. Există. explozii. Pentru evitarea apariţiei unor focare de incendiu ca urmare a unor scurgeri accidentale sunt prevăzute măsuri speciale pentru a împiedica apariţia scânteielor. Riscurile majore care derivă din activităţile desfăşurate pe acest amplasament sunt: riscul de producere a exploziilor/incendiilor (relativ puţin important) şi riscul de poluare accidentală a Mării Negre cu hidrocarburi petroliere. Folosirea de închideri de tip hidraulic şi poisibilitatea de înnecare rapidă cu apă a vaselor de închidere hidraulică. Parcul de rezervoare dispune de sisteme de decontaminare tip cuşetă cu inundare cu apă. În cadrul şantierului naval se foloseşte drept sursă energetică. incendii. există stocat oxigen folosit în operaţiile de sudură. gazul lichefiat de tip propan. în vederea evitării producerii unor accidente.2. bronz.compusi organici volatili nemetanici) pot apărea ca urmare a activităţilor desfăşurate în unitate (la concentratii depăşite sau apropiate faţă de CMA). Poluări accidentale pot avea loc atunci când nu se respectă întocmai regulamentele de depozitare şi utilizare a hidrocarburilor petroliere. şi riscul îmbolnăvirii populaţiei în urma expunerii la poluarea cu NMCOV (exprimaţi în toluen) şi la poluarea cu pulberi. care pot apare la executarea unor manevre legate de exploatare şi vehiculare. precum şi atunci când apa folosită pentru spălarea rezervoarelor (a tancurilor de pe nave) ajunge direct în apa mării fără să fie în prealabil epurată. Alte elemente de risc sunt reprezentate de depozitul de combustibil şi de fabrica de acetilenă (în conservare). În aceste situaţii 186 . alte materiale care nu produc scântei la lovire. Identificarea riscurilor de pe amplasament Factorii de risc (posibilitatea producerii de accidente şi îmbolnăviri profesionale datorate expunerii la poluare cu pulberi si NMCOV. Utilizarea de scule şi dispozitive din aluminiu. Depozitul de combustibili (produse petroliere) este organizat ca şi un depozit de produse petroliere tip PECO. Ambele gaze (propanul şi oxigenul) impun adoptarea şi practicarea unor măsuri riguroase în ceea ce priveşte stocarea. Activitatea desfăşurată în cadrul depozitului de combustibil din dotarea şantierului a avut în vedere respectarea prevederilor NP 004-2000. Riscurile legate de funcţionarea parcului de rezervoare de stocare a oxigenului au în vedere în principal scurgerile de lichid. vehicularea şi utilizarea.2. De asemenea. de asemenea.

DA Risc afectare ecosistem Risc migrare specii în alte zone DA Poluare Marea Neagra cu hidrocarburi Nu exista riscul de poluare a mării sau de îmbolnăviri Nave andocate în port Deversari ape uzate. Datorită caracteristicilor climatice din zonă.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale cantitatea de hidrocarburi petroliere care poate ajunge în mare rămâne pe luciul apei. având în vedere relaţia sursă-cale-receptor pentru diverse situaţii. 5. se pot deversa în mare. astfel încât în cazul unei poluări accidentale (de orice natură).5 (Robu s.. 5. aşa cum se prezintă în figurile 5. ceea ce face greu de estimat efectul poluării cu hidrocarburi petroliere generate de activităţile desfăşurate de şantierul naval. 5. acestea nefiind solubile. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care sunt deversate în mare (accidental sau intenţionat prin lipsa de instruire) apele folosite pentru spălarea rezervoarelor de carburanţi de pe nave. poluanţii ajunşi în apă sunt purtaţi şi în alte zone. transfromându-se. de spălare (cu hidrocarburi petroliere) NU umane Nu exista riscul de poluare a marii sau de imbolnaviri NU umane Fig. În cazul în care staţia de pompare a apelor uzate din cadrul obiectivului analizat nu funcţionează. care este o zona industrială. ape uzate cu urme de hidrocarburi petroliere ceea ce conduce la o poluare minoră a apei şi ecosistemului marin.3. la o distanţă apreciabilă de zona locuibilă sau de obiectivele turistice. Amplasamentul şantierului naval se află în zona portuară. Se face menţiunea că în imediata apropiere a şantierului naval nu exista plaje amenajate pentru turişti. astfel şi în factori de poluare a aerului din zonă.3. ducând la evaporarea unei anumite cantităţi de hidrocarburi petroliere. Pentru identificarea riscurilor existente pe amplasament şi care derivă din activităţile desfăşurate au fost elaborate diagrame arbore. Diagrama arbore pentru pentru producerea riscului poluării cu hidrocarburi petroliere de la navele andocate 187 . absolut accidental. aceştia nu sunt supuşi poluării şi nici expuşi unui risc de imbolnăvire/contaminare. cea mai parte se evaporă. 2003b).a. hidrocarburile petroliere nefiind solubile rămân pe luciul apei. Odată ajunse în mare.4.

4. Digrama arbore pentru riscul poluării cu ape uzate tehnologice cu conţinut de hidrocarburi petroliere 188 .Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval DA Interventie/prevenire deversare ape uzate în mare NU Avarie statie pompare Declansare avertizor sonor DA NU Nu exista riscul polarii ecosistemului marin cu hidrocarburi petroliere DA Statie pompare ape uzate cu continut de hidrocarburi Poluare ecosistem marin cu hidrocarburi petroliere Poluare ecosistem marin cu hidrocarburi petroliere Risc deversare ape uzate in mare NU Nu exista riscul polarii ecosistemului marin cu hidrocarburi petroliere Fig. 5.

boli profesionale Nu exista risc boli profesionale Fig.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale DA Nu exista risc boli profesionale DA Nu exista risc poluare aer DA Echipamente locale de retinere/protecţ NU Risc boli profesionale Atelier vopsitorie Emisii COVNM DA NU Risc boli profesionale Exista risc poluare aer NU NU Nu exista risc poluare aer. Diagrama arbore pentru poluarea cu COVNM 189 . 5.5.

Identificarea factorilor sursă-cale-receptori Agent poluant Pulberi CO NO2 COVNM Hidrocarb petroliere/ subst.12.12 este prezentată matricea de evaluare calitativă a riscului de mediu indus de activităţile de depozitare deşeuri. Cu cât rezultatul este mai mare.3. gravitate).13). care permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri. Analiza cantitativă a riscului de mediu Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate. în timp ce poluarea provenită din incendii. Matricea probabilitate-gravitate Poluare Pulberi CO2 si NOx COVNM Hidroc.petroliere/subst. cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. Tabel 5. poate fi încadrată la riscuri minore.extrct Pericol toxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic fitotoxic Sursa Sablare.2. 190 . Rezultatele evaluării de risc efectuate pot fi prezentate sub forma unei matrici (tabelul 5. contaminare sol/ape subterane pot fi încadrate la riscuri medii spre majore.extractibile Incendii Accidentala Contaminare sol/ape subterane Probabilitate 3 2 2 3 1 2 2 Gravitate 2 2 2 2 2 2 2 Risc 6 4 4 6 2 4 4 Se constată că riscurile de poluare cu pulberi.2.4. hidrocarburi petroliere/substanţe extractibile. pentru a obţine o cifră comparativă. COVNM şi riscul ce derivă din poluare accidentală. Tabel 5. Analiza calitativă a riscului de mediu În tabelul 5. manipul ări Sudura debitare Sudura debitare vopsire rezervo are CLU Cale Emisii inhalare emisii inhalare emisii inhalare emisii inhalare Deversari Scurgeri Scurgeri Tinta Aer om Aer om Aer om Aer om Apa om sol Atingere sursă Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Importanta riscului majora medie medie medie medie medie medie medie majora mica majora Necesitate lucrari remediere Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da 3. având în vedere relaţia sursă-cale-receptor.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 3.13.

atunci se impun măsuri de prevenire şi control. riscul datorat scurgerilor de hidrocarburi petroliere şi riscul ce derivă din poluare accidentală pot fi încadrate la riscuri medii spre majore. astfel încât să nu se ajungă la situaţii de riscuri medii spre majore. astfel încât impactul (poluarea) asupra mediului să nu se manifeste. NOx. 6 6 4 4 4 4 2 Pulberi CO.9. 191 .Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3.6.2.).NO COV Hidr. Cuantificarea riscurilor de mediu pentru activităţile unui şantier naval Atunci când riscul de mediu are valori cuprinse în intervalul. risc minor pentru: poluarea provenită din incendii (figura 5.6. pulberi. Contaminare sol Fig.5. hidrocarburi petroliere/substanţe extractibile şi CO. Pentru riscuri cu valori mai mici de 4 sunt necesare măsuri de monitorizare. 4 . control a poluării.petr. Incendii Accid.5 Analiza rezultatelor Din studiile efectuate a rezultat faptul că în cadrul amplasamentului evaluat există urmatoarele riscuri: riscurile de poluare cu COVNM.

5.90 1.00 0.1) Q = CMA / CM (5.25 Apa de suprafaţă 1. Parametrul calitatea mediului este definit ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă. iar rolul evaluatorului de mediu să fie cât mai obiectiv.29 0. descrisă în Cap.00 0.3.11 0.80 0.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval 3.00 Impactul indus asupra mediului (IM) de activităţile unui şantier naval s-a calculat ţinând cont de calitatea componentelor de mediu evaluate şi de unităţile de importanţă obţinute.14). Pentru activitatea evaluată componenta de mediu care ar putea fi cea mai afectată de poluarea indusă de activităţile unui şantier naval este apa de suprafaţă.62 270.90 1.89 1. conform legislaţiei naţionale în vigoare şi concentraţia determinată pentru diferiţi indicatori de calitate specifici (Ec. aerul.2) unde. pe baza cărora s-au stabilit ecuaţiile matematice de cuantificare a impactului de mediu şi ulterior a riscului de mediu asociat fiecărui impact de mediu.14. Calcularea unităţilor de importanţă pentru fiecare componentă de mediu Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer 0. CMA – concentraţia maximă admisă CM – concentraţia măsurată 192 .00 Aer 1.II. metoda Battelle Columbus.80 0.23 0.90 1.00 1. iar apa subterană 0. solul 0. Într-o primă etapă s-au calculat unităţile de importanţă pentru componentele de mediu considerate în evaluarea impactului: sol.3. Tabel 5. reprezintă o împletire a principiilor de evaluare a impactului prin metoda indicelui de poluare globală.2). astfel încât subiectivismul metodei să fie redus la minim. valoarea 1 caracterizează componenta de mediu cea mai importantă pentru situaţia evaluată (componenta de mediu care ar putea fi cea mai afectată de activităţile de depozitare deşeuri). apa de suprafaţă şi aer (tabelul 5.00 Unităţile de importanţă sunt obţinute rezolvând matricea pe linie Scoruri normate (SN) Unităţi de importanţă (UI) 229.8.25 1.9.00 Apa subterană 1. IM = Q ⋅ UI (5.27 0.3. pentru componentele de mediu apa de suprafaţă şi aer s-a acordat valorea maximă 1.1.27 250. Parametrul importanţa componentei de mediu poate avea valori cuprinse între 0 şi 1. apa subterană. Evaluarea impactului şi a riscului de mediu folosind metoda integrată 3.00 Sol 1. 5. Cuantificarea impactului şi riscului de mediu Metoda integrată de evaluare a riscului şi impactului de mediu.00 0. Paşii matematici au fost transpuşi într-un program Excel.30 286.1. urmate de sol şi apa subterană. Astfel.

00 1.2).3) RMj – riscul de mediu pentru componenta “j”.28 Apa de suprafaţă 0. Riscurile de mediu asociate fiecărui impact de mediu cuantificat au fost calculate ca produs între impactul de mediu şi probabilitatea de manifestare a impactului respectiv (Ec. Cap.80 0. IMj – impactul de mediu indus asupra componentei “j”.28 (tabelul 5.27 0. 3 indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii solului şi 4 indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii aerului (Cap. Tabel 5. Pj – probabilitatea ca impactul de mediu să se manifeste “j”.15). Calcularea probabilităţii de manifestare a impactului de mediu Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer 0.28 Aer 1. pentru apa subterană este 0. Astfel.00 0. Rezultatele cuantificării impactului şi riscului de mediu sunt prezentate în tabelul 5. pentru apa de suprafaţă scorurile normate ale probabilităţii de manifestare a impactului este 0. Dacă acest parametru tinde la 0. RMj = IMj ⋅ Pj (5.89 0.24 0.24 0. atunci calitatea componentei de mediu este foarte săracă.13 1.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Q – calitatea mediului S-au calculat impacturile de mediu. Probabilitatea de manifestare a impactului de mediu a fost calculată pe baza matricii descrisă anterior.13 1.V.24.13 1. pentru sol este 0.90 0. ţinând cont de n indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii fiecărei componente de mediu.90 0.24 0.15.3).II.16.27 şi pentru aer este 0.00 0.80 Apa subterană 1.27 0. iar dacă are valori spre 1 sau mai mari.89 Probabilitate (P) 0.00 1.24 0.00 Unităţile de probabilitate sunt obţinute rezolvând matricea pe linie Scoruri normate (SN) Pentru cuantificarea impactului şi riscului de mediu s-au avut în vedere 7 indicatori de calitate pentru caracterizarea apelor de suprafaţă 6 indicatori de calitate pentru apa subterană.89 Sol 1.24.13 1.5. 193 . atunci calitatea mediului este foarte bună. valoarea 1 descrie gradul maxim de manifestare a impactului (poluării componentei de mediu) (tabelul 2.3).3.

30 36.1 10 10 800 0.67 0. 3 4 5 6 7 APA subt.67 5468.22 0. 1 2 APA suprf.53 218.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Tabel 5.42 1.15 17.40 1528.35 11.27 0.04 0.petrol. mg/l PO4-3.28 2.18 117.88 3.68 2.60 0.01 0.75 1168 174 Q 0. Zn Cu CMA 25 5 0. mg/l Fe.23 17.00 2. mg/l Zn.3 0.87 IM 6. mg/l NOx mg/mc CO mg/mc Zn Pulberi susp Hidrocarb.5 7.09 776.25 119.33 211. mg/l Hidr.31 1.13 0. mg/l CCO-Mn mg/l COD-Cr.36 33.72 15.85 94.84 50.42 96.53 SOL 194 .09 210.01 4. mg/l PO4-3.27 46.66 1. mg/l Fenol Hidr.2 16 32 10.5 6413. mg O2/l BOD5.15 0.11 1.07 0.75 0. Calcularea automată a calităţii mediului.63 239.84 5.01 21.89 958.crt.28 62. mg O2/l Residues Fe.05 166.18 486.26 57.2 23.70 0.13 5.03 0.87 208.84 0.10 0.1 0.34 23.64 RM 1.67 0. 1 2 3 4 5 6 AER 1 2 3 4 1 2 3 Indicator de calitate COD-Cr.91 0.1 350 100 5 5 2000 1500 500 CM 935.01 0.48 1.48 0.02 0.1 0.28 347.45 71.67 84.58 22.31 19. impactului şi riscului de mediu Componenta de mediu Nr.96 16.75 781.31 0.16.46 0.10 0.41 152.11 0.petrol.petrol.54 0.

61 402.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 3.66 202. Impactul indus asupra mediului de activităţile unui şantier naval 195 .67 1633. În figura 5.69 Riscul de mediu Se face precizarea că dacă impactul. respectiv riscul de mediu sunt neglijabile.44 109.45 735. 5. iar riscul asociat este major.61 77.17. Sol Aer Componente de mediu Fig.3.93 735. sunt prezentate sintetic în tabelul 5.16 456. Tabel 5. respectiv riscul de mediu au obţinut valori mici.7). iar riscurile asociate acestor impacturi sunt prezentate în figura 5.9. aceasta sugerând depărtarea impacturilor/riscurilor faţă de componentele de mediu (valori mari pentru impact/risc de mediu indică o bună calitate a mediului).45 402. Analiza rezultatelor Impacturile şi riscurile de mediu calculate pentru fiecare componentă de mediu.93 18.67 Apaspr. Prin urmare. apa subterană şi aer (Fig. se prezintă grafic dependenţa impact – risc induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval. aceasta denotă faptul că impactul asupra mediului este semnificativ negativ.7. aplicând programul elaborat. Prin metoda integrată. 5.8. Impactul şi riscul de mediu cuantificat pentru fiecare componentă de mediu Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer Impactul de mediu 77.17. cu atât impactul. urmată de sol. impact major s-a identificat a fi indus asupra componentei de mediu apa de suprafaţă. Impact de mediu 1633. Apa subt.2. cu cât valorile obţinute sunt mai mari.

69 1633.44 735.44 18.16 Apaspr.8.16 402.67 Apa subt. 5.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Risc de mediu 456.61 Risc de mediu Impact de mediu Apaspr.93 Aer Sol 109.9 . 5. Apa subt. De pe nd enţ a imp act – risc de me diu pe 456. Sol Aer Componente de mediu Fig. 202. 18.66 77. Riscul indus asupra componentelor de mediu de activităţile unui şantier naval F ig.45 ntru activităţile unui şantier naval 196 .69 202.66 109.

II. fapt care certifică existenţă unei poluări grave a solului şi apei de suprafaţă cu produse petroliere. în timp ce aplicând metoda integrată de evaluare a impactului şi riscului de mediu. Aceasta subliniază faptul că este recomandat să fie evaluat şi riscul de mediu. este necesară evaluarea riscului. urmată de componentele de mediu sol. se observă că şi în situaţiile în care impactul este în limite admisibile.10. apa subterană şi aer (Fig. 5. cum este cazul aerului şi a apei subterane.3. Comparaţie privind rezultatele obţinute prin cuantificarea impactului prin metoda indicelui de poluare globală şi metoda integrată 197 . chiar dacă impactul este în limite admisibile. urmată de sol.3. riscul având valori care îl încadrează la riscuri majore.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale Încadrând valorile calculate pentru impact/risc de mediu în scara descrisă în tabelul 2. apa subterană. monitorizare şi prevenire poluare (Robu şi Macoveanu. apa de suprafaţă şi apa subterană. însă riscurile de contaminare sunt majore. astfel se impun măsuri de reducere. În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda “Indicelui de poluare globală” s-a obţinut că cea mai afectată componentă de mediu este aerul. apa de suprafaţă este cea mai afectată componentă de mediu.10). 5. 4 4 3 3 2 2 Ipg EIRM 1 1 Apa suprafata Sol Apa subterana Aer Fig. 2005d). Rezultatele finale arată că cea mai afectată componentă de mediu este apa de suprafaţă (Marea Neagră). din cadrul Cap. în timp ce aerul nu este afectat de activităţile şantierului naval. urmată de sol.

iar prin metoda integrată ar fi cea mai puţin afectată. Apa subterană este de asemenea afectată de fenomenul de poluare. componenta de mediu aer. însă există un risc major ca aceşti poluanţi să afecteze calitatea aerului la emisii precum şi sănătatea personalului angajat. deşi componentă a mediului foarte importantă pentru zona. astfel apele pluviale contaminate ajung în apa de suprafaţă şi. 198 . se pot infiltra în sol. a navelor din port. pe care au loc scrugeri accidentale de produse petroliere.: produse petroliere). În acest mod. de asemenea. sudură nu depăşesc concentraţiile maxim admise la imisie conform Ordinului 592/2002. se explică prin faptul că metoda indicelui de poluare globală este declarativ o metoda subiectivă. La poluarea apei de suprafaţă contribuie şi deversările de ape uzate rezultate din spălarea rezervoarelor de produse petroliere. nu şi la imisii. urmată de sol. subsol. Aerul.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval Diferenţa de rezultate obţinute prin cele două metode de evaluare. apa de suprafaţă (Marea Neagră) este cea mai expusă poluării. COV. datorită faptului că poluanţii emişi (pulberi. depăşiri existând pentru poluarea cu pulberi şi oxizi de azot şi sulf. ajungând în apa subterană. iar concentraţiile la emisie sunt apropiate ca valoare de concentraţiile maxim admise conform Ordinului 462/1993. în timp ce prin metoda integrată se reduce din gradul de subiectivitate aplicând algoritmul matematic derualt în programul Excel. Având în vedere faptul că şantierul naval este situat într-o zonă caracterizată de ploi torenţiale. Astfel. Realitatea este reflectată de rezultatele metodei integrate de evaluare impact – risc. debitare) depăşesc concentraţiile maxim admise numai la emisii. nu este negativ influenţat de activitatea şantierului naval. prin metoda indicelui de poluare globală a fost clasată ca fiind componenta de mediu cea mai afectată de poluarea indusă de activitatea şantierului naval. apele pluviale pot spăla amplasmentul antrenând diverşi poluanţi (ex. ceea ce face ca impactul să nu fie semnificativ major. gaze de sudură. deoarece emisiile care rezultă din operaţiile de vopsire. însă se au în vedere măsurile de reducere şi control a poluării.

se impune amplasarea unui separator de produse petroliere şi uleiuri înainte de evacuarea în mare. Se impune executarea a doua-trei foraje şi punerea în funcţiune a unor sonde piezometrice. care urmează să fie proiectat şi amplasat în zona amplasamentului depozitului de carburanţi. ar fi o soluţie foarte eficientă şi 199 . astfel încât riscul de îmbolnăviri profesionale să fie redus la minim. perfecţionat un sistem de depoluare a mării de produse petroliere în situaţiile în care acestea ajung în mare. Este obligatorie diagnosticarea stării actuale a reţelei de canalizare a apelor uzate şi a celor pluviale şi întreţinerea permanentă a acesteia în stare normală de funcţionare. Introducerea unor sancţiuni pecuniare extrem de severe şi aplicabile imediat. prin realizarea unui canal de drenare sub calea ferată. Se impune creşterea exigenţei privind modul de organizare şi desfăşurare a proceselor de zincare la cald şi a proceselor de galvanizare. Ca urmare a nerespectării “Regulamentului de doc”. De asemenea.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale IV. revederea şi completarea “Regulamentului de doc” în vederea prevenirii unor astfel de situaţii. de asemenea. Având în vedere posibilitatea unor scurgeri de uleiuri şi produse petroliere care să fie antrenate de apele pluviale în mare. betonarea în totalitate a rampei şi amenajarea reţelei de canalizare a scurgerilor de la rampă şi de la sistemul de drenare. De asemenea se impune utilizarea unor instalaţii de depoluare a fluxurilor gazoase rezultate de la zincarea la cald şi de la galvanizare. pot ajunge în mare cantităţi importante de produse petroliere şi uleiuri reziduale care pot cauza o poluare semnificativă şi de durată. Este necesară amenajarea rampei de descărcare C. care să asigure controlul permanent al apariţiei unor eventuale scurgeri de produse petroliere în zona parcului rezervoarelor de stocare din cadrul depozitului de carburanţi.F. aceasta se desfăşoara tot pe amplasamentul şantierului naval). Măsuri şi acţiuni pentru prevenirea poluării mediului şi controlul riscului de mediu Măsurile existente sau care vor fi luate pe viitor nu pot preveni scurgerile de produse petroliere în mare şi pe sol. a carburanţilor. atfel încât să asigure trecerea printr-un separator de produse petroliere. Procesele de vopsire desfasurate în incinte trebuie să fie asistate de sisteme de colectare şi reţinere a compuşilor organici volatili (de tip nemetanici) generaţi. astfel încât acestea să treacă printr-un separator de produse petroliere înainte de a fi deversate in mare.4. fapt ce impune necesitatea procurării şi menţinerii în stare de funcţionare a unor baraje marine care să împiedice propagarea scurgerilor de la sursă pe suprafaţa mării. Se impune în caest sens. a efectuării unor manevre greşite sau pur şi simplu în urma unor deversări frauduloase efectuate de către personalul navelor andocate. Trebuie. Este necesară utilizarea unor echipamente care să sigure reţinerea pulberilor generate în procesul de sablare (chiar dacă sablarea este executată de terţi. este necesară reproiectarea reţelei de canalizare a apelor pluviale (şi eventual a apelor de stropire a rezervoarelor de stocare produse petroliere. pentru reducerea pierderilor prin evaporare).

ceea ce determină generarea unor cantităţi mari de pulberi pe timpul executării lucrării.Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval în acelaşi timp va reprezenta o armonizare cu reglementările în domeniu din ţările dezvoltate. Având în vedere ponderea mare a proceselor de sudură în cadrul activităţilor desfăşurate în cadrul şantierului naval şi în acelaşi timp.A. Considerând valorile mari măsurate ale NMCOV (exprimaţi în toluen) se recomandă luarea de măsuri pentru protecţia muncitorilor care sunt direct implicaţi în operaţiile de vopsire. astfel încât riscul de favorizare a generării unor compuşi toxici să fie minim. Nu este asigurată supravegherea continuă a stării rezervoarelor de stocare de produse petroliere din dotarea depozitului de carburanţi. În zona parcului rezervoarelor de stocare a produselor petroliere. se impune amplasarea unui separator de produse petroliere şi uleiuri înainte de evacuarea în mare. acesta având însă capacitatea de tamponare necesară pentru acest nivel de poluare. 278/1997. şantierul naval a determinat o poluare slab incipientă cu cupru şi ceva mai pronunţată cu zinc a solului din incintă. la emisie. Se recomandă să se aibă în vedere pregătirea continuă a Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. Deşi se practică desprăfuirea fluxurilor gazoase rezultate din halele de sablare prin trecerea lor prin scrubere. concentraţiile maxim admise de pulberi în atmosferă fiind depăşite. de aceea se recomanda instalarea unui sistem de alarmă în cazul apariţiei incendiilor/exploziilor. cu atât mai mult cu cât ca agent termic se folosesc gazele de ardere rezultate în urma utilizării unor reziduuri de produse petroliere provenite din activităţile de producţie desfăşurate în şantier. se constată totuşi depăşiri ale C. practicarea în continuare a arderii (practic necontrolată) a unor reziduuri petroliere va trebui interzisă.M. 200 . întocmit conform Ordinului MAPPM nr. ceea ce presupune contaminarea cu produse petroliere a apelor pluviale şi apoi a apelor Mării Negre. principalele surse de emisii de NMCOV. în cazul sablărilor în aer liber nu se dipune de sisteme de izolare şi etanşare a volumului în care se execută lucrarea. fapt ce denotă fie faptul că nu se asigură menţinerea în stare normală de funcţionare a instalaţiei de desprăfuire. În acet sens. Având în vedere posibilitatea unor scurgeri de uleiuri şi produse petroliere care să fie antrenate de apele pluviale în mare. atât din punct de vedere tehnologic dar şi din punct de vedere al protecţiei mediului. Dacă în cazul halelor de sablare sau pentru sablările executate în incinta navelor în reparaţii sunt folosite sisteme de captare a pulberilor în vederea evitării poluării mediului. 462/1993 şi ale Ordinului 592/2002. volumul important de gaze de sudură generat şi dispersat apoi în mediul înconjurător se impune optimizarea proceselor de sudură folosite. aparţinând de depozitul de carburanţi se constată suprafeţe de sol contaminate cu produse petroliere. Procesele de uscare practicate la uscătorul de grit nu sunt conduse în condiţii corespunzătoare prevederilor Ordinului nr. Se aprecieză că prin emisiile sale în timp. fie că instalaţiile de desprăfuire nu au capacitatea necesară de desprăfuire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful