Nr. 12 - Septembrie - 2013 Revista editata de - INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA “Cpt. PUICA NICOLAE” AL JUDETULUI ARGES COLECTIVUL DE REDACTIE: Col. lon POPA 5 ge - Col. Liviu POPESCU Publicatie finantata de Col. Constantin DEACONU Consiliul Judetean Arges Col. Virgil CRAIU www.cjarges.ro Mr. Bogdan NEACSU Mr. Diana POPESCU Mr. Gabriel BORDEIANU brie Tipar executat la coe cist ea eee S.C. UNIVERSAL COLOR S.A. - Pitesti Lt. Madalina EPURE Telefon: 0248 215 788 13 Septembrie, ziua vechilor si => 5 noilor biruinte SMURD Arges - => 6 5 ani de la infiintare Dispeceratul integrat (comun) =>9 ISU - Serviciul Judetean de Ambulant& Interventii psihosociale post-dezastu => 12 Activitatea sportiva => 14 in cadrul |.S.U. Arges Tehnicd moderna de interventie in cazul evenimentelor C.B.R.N. din dotarea I.S.U. Arges ; qMESAJUL PRESEDINTELUI CONSILIULUI JUDETEAN ARGE: Ziua Pompierilor din Romania - 2013 Ziua Pompieritor ine oferis prilejul de a-i ‘onora pe tofi cei pentru care viata semenilor este pusii pe primul plan, iar spiritul de sacrificiu poate merge = pind lajertfa de sine. In fiecare an, in aceste momente ne aducem aminte de curajul sisacrificiile inaintasilor nostri, cei care de nenumérate ori si-au pus vietile in pericol pentru siguranfa semenilor lor, zisinoapte protejand comunitatea. Sunt cei care nu fac parada din calitatea lor de salvatori, care vegheazit si intervin ori de cdte orieste nevoie, cu indriiznealé sicuraj. Le aducem multumirile noastre si le recunoastem ‘meritele, iar eile primese cu modestie, continudnd si facts ceea ce stiu mai bine - cu mult suflet si pasiune - si salveze vieti si sit ne ocroteascit bunurile si valorile, fie ca este vorba de calamitati naturale, incendii, accidente sau alte situatiide urgenfa. Consiliul Judefean Arges considera prioritara sprij nirea Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenti Arges "Cpt. Puicit Nicolae” in dotarea cu echipamente $i utilaje pentru imbunititirea capacitatii si calitari sistemului de interventie in situatit de urgenta si pentru acordarea asistentei medicale de urgenti. Toate aceste achiziti’ conduc la reducerea timpului de raspuns si a timpului de interventie, la cresterea sigurantei in exploatare a echipamentelor sia personalului, totul pentru protectia populatiei judefului Arges. Mai avem multe de imbunitatit, fie ca este vorba de infrastructurd sau personal, dar numai impreuné putem crea un climat de siguranta, de protejare a vietilor si a bunurilor materiale ale argesenilor. In calitate de Presedinte al Consitiutui Judetean Arges, tin personal sii vi felict si si va asigur de intregul ‘meu respect, pentru 0 munca atét de difici solicitantd, care vii onoreaztt din plin. Aviind privilegiul de a fi urmasii eroilor din Dealul Spirit, datoria dumneavoasira este sit consolidati acest renume, pundnd accent pe continuarea procesului de modernizare $i eficienticare a institutiei, imbunatin pregitirii, intirirea ordinii si discipline, indeplinirea cu cinste si onoare a misiunilor incredinfate prin lege. LaMulfiAnit PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN ARGES, CONSTANTIN NICOLESCU MESAJ ANIVERSAR cu ocazia sérbitoririi Zilei Pompierilor din Roménia - 13 septembrie 2013 "Ziua Pompierilor”” @ intrat in constiinta publica drept ciuain care ti cinstim pe cei care si-au demonstrat eroismul si finattele calitagi morale in Batilia de pe Deatul Spirit. La 13 septembrie 2013, se implinesc 165 de ani de cand pompierii romani si-au dat viafa pentru idealul Revolutiei Romane de la 1848, un bun prilej de ane reaminti si cinsti pe cei care, prin faptele lor, au inscris in istorie 0 paging memorabilé de eroism si glorie militard, pundnd bazeleaceea ce inseamnd Romania moderna. Pentru noi totiinsa, sio spun fard teama de a gresi, nu doar trecutul vi face cinsie, stimati pompieri, ci si prezentul vd onoreazd. Suntem constienti de faptul ed fiecare zi din activitatea dumneavoastré inseamna 0 zi de siguranti pentru noi tofl. De 165 de ani afl ficut din cariera dumneavoastra o virtute si sunteti un element de ba: indinspensabil al societiqii noastre. id strict la judequl Arges, Inspectoratul le Urgent "Cpt. Puica Nicolae” se bucurit de increderea deplina a noastra, pentru ca prin ceea ce faceti, aveti grija, uneori cu pretul vietii, sa purtati o lupti peniru salvarea vietii semenilor, pentru asigurarea atétea randuri faptul ca, pentru dumneavoastra, datoria este mai presus decdt orice, fiecare secunda castigata misurandu-se in vieti salvate, in oameni protejati de inundatii, aluneciri de teren, de lupta cu fldcarile si in alte sitwatii de urgenta. Ca prefect si Sef al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgentii, sunt cu atét mai indreptagit sa apreciez efortul dumneavoastra si, la ceas aniversar, felicit pe toti angajarii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta pentru curajul, devotamentul si profesionalismu! lor si va asigur de intreaga mea pretuire. PREFECTUL JUDETULUI ARGES CRISTIAN SOARERAL AL IGSU IESAJUL INSPECTORUL la aniversarea Zilei Pompierilor din Romania Aniversim in acest an, la 13 septembrie, 165 de ani de la o daté memorabilé in traditia Armei Pompierilor, dari in istoria moderna a roménilor: lupta eroicd purtati la 13 septembrie 1848 de Compania de Pompieri din Bucuresti impotriva trupelor venite si infrangi miscarea revolutionari romani, moment semnificativ al istorieinafionale. ‘Traditia pompierilor militari cuprinde gi alte pagini memorabile: in Razboiul de Independenti din 1877-1878 ostasii pompieri din Calafat si Giurgiu, constituifi in baterii de artilerie sau coloane de transport munifie, au contribuit la succesul operatiunilor militare pentru castigarea independentei Rominiei. In momentele grele ale retragerii administratiei romane in Moldova, din timpul primului rizboi mondial, Corpul Pompierilor a ramas in teritoriul vremelnic ocupat, indeplinind misiunea de apirare a vietii oamenilor gi bunurilor impotriva incendiilor. $i in al doilea razboi mondial companiile de pompieri au intervenit cu eroism pentru stingerea incendiilor provocate de bombardamentele inamice in Valea Prahovei, in Capitala sau alte localititi ale tarii Ducind mai departe aceasta traditie, pompierii i si-au indeplinit mereu misiunea de aparare a oamenilor si bunurilor impotriva efectelor distrugatoare ale calamititilor. In confruntarea cu incendiile, inundatii ori alte catastrofe, ei au facut uneori sacrificiul suprem, pundndu-si viata in pericol pentru ao salva peceaasemenilor. Romania a adoptat in 2004 un mecanism complex de gestionare a situafiilor de urgenta la nivel national si local, in conformitate cu standardul de fark membria NATO si Uniunii Europene: Sistemul National de Management al Situatiilorde Urgenta. S-au creat cadrul legal si structurile care s& asigure in mod unitar gi integrat apirarea viefii cetifenilor, a bunurilor simediului impotriva efectelor negative ale incendiilor, inundafiilor, accidentelorialtor tipuri de calamitai romi Integrator al acestor activititi, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgent coordoneazi actiunile institutiilor participante la managementul situatiilor de urgent, fiind i punct nafional de contact in relafia cu organizatiile internationale cu responsabilititi in domeniu. Organizati in structura inspectoratelor pentru de urgent, pompierii militari si-au insusit, pe “clasica” interventie de stingere a incendiilor, gi multe alte misiuni: de descarcerare, acordare a primului ajutor medical, limitare si inldturare a efectelor accidentelor de materiale periculoase, interventia la inundafii, cutremure sau alunecdri de teren si alte catastrofe, Structurile operative dispun astazi de tehnica gi echipamente modeme de lucru, strict necesare asigurarii unor interventii eficiente si asiguririi gradului de securitatea salvatorului sicelui salvat. ‘Aproape c& nu exist evenimente care pun in pericol viata omului la care pompierii si nu fie solicitati, ceea ce presupune o bund pregittire, cunostinte si deprinderi profesionale, disciplina si munca in echip’. Complexitatea interventiilor solicita la maxim capacitijile fizice si profesionale ale pompierilor, care uneori au platit preful suprem pentru salvarea semenilor lor. Viata de pompier militar nu e usoard: ea obli multe privatiuni si oferi putine privilegii, pentru ci pompierul e prezent nu doar ca si salveze, ci yi sé aline suferinta celui care I-a chemat in ajutor. Cel mai adesea anonim, el este eroul cotidian care vine in ajutorul semenilor si fi apiri de amenintarea catastrofelor. Riscdndu-si viata pentru ao apiira pe cea a aproapelui su, pompierul este astizi printre cei mai iubiti cetiteni, iarel se mandreste cuasta. Dragi colegi, Eforiul si rezultatele muncii noastre sunt pretuite de societate si concetiiteni. Si dovedim si pe viitor aceeasi seriozitate si profesionalism in tot ce facem, pentru a pstra si pe mai departe respectul cAstigat. Si confirmam la acest 13 Septembrie c suntem o echipa si sd parcurgem aceasti sirbatoare ca o mare familic, insumind rezultatele care ne fac si fim de atitea ori primi in topul increderii cetdtenilor. Si fim uniti in momente grele gi si incercdm s& dezvoltm acest spirit, de echipa, si facem din structura proprie o institutic a cetifeanului si o mare familie a noasta. Viirrog si primiti, la aceasti frumoasd aniversare, felicit&ri pentru munca desfisurati, stima si aprecierea pe care le binemeritati. Va dorese multé sindtate, fericire siimpliniri, dumneavoastra si familiilor dumneavoastra! La multi ani, dragi camarazi situa SPECTOR GENERAL, Colonel dr. lon BURLUIZIUA VECHILOR $I NOILOR BIRUINTE lati-ne din now la ceas aniversar, cind cu pioas% aducere aminte si vegnicd recunostint, ne inclinm in fata faptelor nemaipomenite de eroism ale pompierilor din Dealul Spirii care, acum 165 de ani, contrar vocatiei lor, puneau focul in calea dusmanilor otomani, asezind prin propriul sacrificiu prima piatré la temelia viitorului stat roman modern gi independent. 13 septembrie nu mai este demult numai Ziua Pompicrilor din Romania, ci este Ziua celor care dandesc si actioneaz in spiritul sacrificiului de sine pentru semenii lor, fie ci sunt lucratori ai serviciilor profesioniste ori private pentru situatii de urgentd, fie ci sunt voluntari in echipajele S.M.U.R.D., ori in comunele lor, fie c& sunt oameni simpli care nu precupetese nici un efort in lupta cu flacdrile nimicitoare sau cu urgiile naturi Este gi ziua baiefelului din Hundoara-Timisana, care la numai zece ani si-a salvat fratiorii din focul ce le-a cuprins casa; este si ziua lui Marian Becheanu, care la paisprezece ani, a salvat dintr-o fantana un copilas la Segarcea; este si ziua altor zeci gi sute de necunoscuti care fri a gindi macar o clipa la nevoia de recunostin{a auiscat viata pentru cei de langa ei ne gandim si la cei si Este totodatt momentul care, asemeni eroilor lui Pavel Zig la datorie. O ciudati, dar adevarata statistic’ spune ca pompierii militari au pierdut in ultimii ani mai multi ‘oameni decat armata romana pe frontul din Afganistan. La Mihailesti, ori la Dragonul Rosu, la Constanta ori la Dorohoi, la Baia-Mare sau, recent la Fetesti, pompierii au spalat si salvat, cu singele lor, destinele altora, Trecdnd peste marile fapte de eroism, este timpul si imbracdm si hainele de sdrbatoare, ciici ziua de 13 septembrie trebuie si reprezinte prilej de bucurie si de analiza a activititii noastre de zi cui. In ciuda dificultajilor, cu care nu putem spune ‘nu ne-am confruntat, pe Linga gestionarea situatiilor de urgent potrivit competentelor, realizarile Inspectora- tului pentru Situatii de Urgenta ,Cpt. Puica Nicolae” al judetului Arges sunt semnificative. Printre cele mai importante amintesc terminarea lucrdrilor la amplul proiect reprezentat de C.J.C.C.L. (infrastructura, telecomunicafii), implementarea sistemului SMISU, realizarea dispeceratului integrat S.N.A.U. impreuna cu Serviciul Judetean de Ambulant’, operationalizarea dispeceratelor 112 la nivelul mai multor subunitati din teritoriu. De fn_anul 2013, prin Centrul de Formaré si Pregitire in Descarcerare si Asistenti Medicala de Urgent (CFPDAMU), realizat in Pitesti s-au instruit peste 100 de cursanti, atét din randul personalului propriu, cat si personal civil angrenat in activitati similare (salvamontisti, asistenti-medicali voluntari). in plan operational s-a constituit, cu sprijinul administratiei publice locale, un now punct de Tucru in comuna Tigveni, care contribuie la reducerea substan- fiali a timpilor de raspuns pe zona de nord-vest a Judetului in paralel cu misiunile specifice, inspectoratul a organizat ori a contribuit la organizarea unor intreceri competiii si exercitii cu participare interjudetean national si chiar international (concursurile servi- ciilor voluntare i profesioniste pentru situafii de urgent etapa interjudeteand, exercitiul de testare a viabilitati unor componente si echipamente de telecomunicafii in condifii deosebite impreuni cu LGS.U. si operatori economici de lanivel national si din Statele Unite, ete.) Toate aceste lucruri nu se puteau realiza fard un efort deosebit din partea intregului personal si fara un sprijin constant, consecvent si consistent din parte administratiei publice judetene, Consiliului Judejean, Institutiei Prefectului, unitatilor militare ori din structura Ministerului Afacerilor Interne, numerosilor operatori economici, altor structuri descentralizate de pe raza judetului Arges, care au fost intotdeauna aproape de noi sicrora, pe aceasti cale, le multumim inci o dati, $i pentru cd orice sarbatoare da prilejul urarilor de bine, cu respectul cuvenit si deosebitd stim, dorese si transmit tuturor celor care, cu sfintenie, sunt 2i si noapte in slujba cetdtenilor, multi sindtate, putere de munca gi traditionalul LA MULTIANL Inspector Sef - Col. Ion POPAPREVENIM, ren 7 Vas 1 Ba Povestea infiinfarii si a dezvoltirii SMURD in Romania este mai mult decat povestea unei singure persoane, este povestea unei echipe de oameni care au lucrat impreund si au realizat ceea ce mulfi au considerat afi imposibil in luna septembrie a anului 1990, sub egida Clinicii de Anestezie Terapie Intensiva, in Romania s- au pus bazele unui sistem de urgenta care functiona si in alte {ri europene. Acest sistem, la inceput experimental, avea la baz transferul unui echipaj medical spitalicesc la locul unde se afla pacientul i vederea acordarii urgenti stare critica, in medicale de calificate. Acest echipaj, numit SMUR sau Serviciul Mobil de Urgentd si Reanimare, a functionat in totalitate cu personal voluntar (studenti_ ai Facultitii de Medicina, medici sau voluntari ai Crucii Rosii), condus de un medic specialist in domeniul medicinii de urgent Legitura acestui serviciu cu Pompierii Militari s-a facut incepind cu octombrie 1991, punandu-se echipajul SMUR sub coordonarea operativa a Grupului de unei asistenfe PROTEJAM, SALVAM Pompieri Mures si a Clinicii de Anestezie Terapie Intensiva. in noul model de functionare, SMUR a continuat si se dezvolte, concentrandu-se asupra_pregatirii personalului, cu ajutorul unor instructori din Germania Olanda, Scotia si SUA. Aceasta dezvoltare sustinut’ a protejat noul model SMUR, in ciuda marilor rezistente cu care s-a confruntat sistemul, si prin pregitirea de specialitate a medicilor si voluntarilor si a noilor dotiri, mortalitatea la Spitalul Judetean Mures a scdzut cu 50%. Odati cu aparitia unor noi tipuri de riscuri si ameninfiri la care SMUR trebuia s& intervind, in 1993, acest serviciu a devenit SMURD (Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare), urménd ca in perioada urmitoare si aibi parte de o dezvoltare extraordinard datorati in principal atitudinii pozitive a voluntarilor si a dorinfei acestora de a se pregiti foar bine in domeniul acordarii asisten{ei medicale de urgent sidescarcerare. Toate aceste lucruri au Presedintele Romaniei, dupa o perioadi de experimentare de 5 ani, si pund in legalitate noul sistem, prin promulgarea legit 121 a Corpului de Pompieri Militari, in care la articolul 9 si la articolul 18 lit. K specifica faptul c& pompierii militari au ca atributii si acordarea asistentei medicale de urgenja si descarcerarea fficut ca in 1996,PREVENIM, 2 * SMURD Arges si-a inceput activitatea la data de 15 iulie 2008, fiind dotat initial cu 5 ambulante tip B2, prin Ministerul Sandtatii. Investifiile ulteriore in siguranfa cetiteanului, realizate prin Programul Operational Regional si de cdtre Mii au facut posibil ca astazi, in dotarea ISU Arges sa existe 9 ambulante tip B2 (prim ajutor calificat) si 2 ambulante tip Cl (terapie intensiva). Asadar, incet, dar sigur, modulul SMURD al Inspectoratului pentru Situafii de Urgenya al Judetului Arges s-a dezvoltat, atat in cea ce priveste tehnica, cit mai ales in ceea ce priveste pregitirea personalului. in prezent, aici, isi desigoard activitatea un numar de 107 paramedici. Cu timpul, s-a conturat idea infiingarii unui Cen- tru de Formare si Pregatire in Descarcerare si Asistenta Medical de Urgent (CFPDAMU) si in judetul nostru. Activitatile de operationalizare a Centrului_ au fost posibile, in primul rand, datorita efortului financiar facut de Fundatia pentru SMURD, prin alocarea de fonduri in valoare de aproximativ 37.000 lei, dar si prin cefortul comun al conducerii unitatii sia personalului din Inspectoratul pentru Situatii de Urgent al judetului Arges. Ca urmare a indeplinirii conditiilor impuse de standardele actuale, Centrul de Formate i Pregatire in Descarcerare si Asisten{i Medical de Urgen{a din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgent “Cpt. Puicd Nicolae” al judefului Arges, a fost acreditat la data de 10.07.2012, cand Comisia Mixta de Acreditare a evaluat spatiile Centrului, poligonul de sustinere a temelor practice, dar si nivelul de pregitire al formatorilor. Acest nou centru de formare vine in sprijinul activitaii de formare si instruire a paramedicilor pentru acordarea primului ajutor medical calificat in faza pre- spitaliceasc’, care se desfaisoara in prezent si in alte 11 PROTEJAM, SALVAM centre similare, precum cele de la Targu Mures, Oradea, Cluj Napoca, Timisoara, Craiova, Bucuresti, Galati, Iasi, ‘Tirgoviste, Sibiu gi Boldesti - Sedieni (PH). incepand cu luna septembrie a anului 2012, s-a sustinut la C.F.P.D.A.M.U. Arges primul curs de forma paramedici, in prezent fiind instruite 7 serii in Cursul de prim ajutor calificat, descarcerare si operatiuni de salvare sio serie in Cursul de prim ajutor de bazé, inst- ‘mand peste o suta de cursanti profesionisti (ISU Arges, Valcea, Teleorman, Suceava, lalomita, Caldrasi, Olt) si voluntari (Salvamont Arges i UPU - SMURD Arges) in cei ani de existent’, statistica interventiilor la care au participat echipajele SMURD, se prezinta asttel: De la inceputul anului 2013 pana in prezent, SMURD a intervenit in 5703 cazuri (in medie 31,68/7i), acordind ajutor medical de urgenta, descarcerare sau sistent la $340 persoane (4984 adulti si 356 copii), astfel Dinamica evenimentelor SMURD inrogistrate In judetul Arges in perioada 2008-2012 5849| - la asistentd medicala de urgenta: 4668 adulti si 348 copii: -ladescarcerare: 14 adulti; - laasisten{& persoane: 296 adulti si 8 copii; -laalte situatii de urgent © Asistenja medical de urgent’, largirea accesului populatiei la servicii medicale de calitate si sciiderea indicatorilor de mortalitate sunt obiective prioritare ale politicii de sindtate a Ministerului Sanatatii si implicit ale Guvernului Romaniei, Pentru a putea vorbi de performanta sistemului de asisten{& medicala de urgent este nevoie de 0 colabo- rare stransi intre diverse structuri - atat medicale cat si nemedicale - de existenta unui personal bine pregatit, ca si de existenta unor standarde si proceduri coordonate intre structurile implicate. S.M.U.R.D. - Serviciul Mobil de Urgenti, Reanimare si Descarcerare este un serviciu care asigura interventia la urgentele medicale in care viata pacientului este pus in pericol iminent. S.M.U.R.D. asiguri si interventia din punct de vedere tehnic la actiuni de descarcerare (eliberarea victimelor dintrePREVENIM, PROTEJAM, SALVAM fiarele contorsionate ale vehiculelor accidentate, din spatii cu acces limitat, de la inaltime sau adancime ete.). De multe ori activitatea echipajului se desfaigoaré in locuri improprii practicarii actului medical sau care pun in pericol viata salvatorului Asisten{a medicala de urgenta prespitaliceasc’ nu este un sistem pur medical, ci mai mult un sistem de siguranfi publicd cu o componenti medicala inclusa Riscul incepe din momentul in care salvatorul devine membru al echipajului S.M.U.R.D. Nu sunt cuvinte mari, este adevarul despre ce inseamnd medicina de urgenti prespitaliceasc’, despre ce inseamni ,,munca in strada”. Echipajul S.M.U.R.D. ajuns la locul solicitirii trebuie si asigure siguranta vietimei si o buna calitate a actului medical, dar si propria siguranya pentru a putea fi eficienti evaluare succintd si precisa a situatiei precum si colaborarea cu alte servicii de urgent& (Politic, Jandarmi, Salvamont, Serviciul de Ambulan{a) poate asigura un mediu sigur de lucru. Un membru al echipajului S.M.U.R.D. poate vedea atita suferint& intr-un an ct alfii nu vad intr-o Via} intreaga. Pe termen lung, munca in echipa in acest domeniu ne poate influenja personalitatea, comporta- mentul, modul de gandire, sindtatea. Toate aceste riscuri la care este supus salvatorul S.M.U.R.D, sunt ignorate” de el, cel ce da o sansa la viata. Intervengiile echipajelor S.M.U.R.D. $i rezulta- tele acestora sunt unanim apreciate atat de autoritafi, cat side beneficiarii acestora -cetafenii. Cresterea continua a solicitirilor populatiei citre serviciile echipelor de interventie, precum si numérul tot mai mare al pacientilor asistafi, confirma bunele rezultate ale eforturilor comune ale autoritétilor si specialistilor pentru asigurarea unui serviciu public de urgenta de nivel european. Col. Liviu POPESCU Pit. maj. Alina TUDOR lata in cele ce urmeaza o scrisoare de apreciere de la un cetdtean: Domnule Comandant, Ma numese Popescu Cristian, din Pitesti si vreau sd mulfumesc unui om pompier care, in noaptea de Inviere, ne-a aratat cd este acel OM. O fetitit de 12-13 ani a lesinat in multimea venitt la Slujbé, iar tumea s-a speriat sia dat sa se calce si sit tipe la mama fetitei. Atunci Omul a impus 0 potect si a luat fata in brate si a dus-o afara la aer. Lumea fipa sa sune la salvare. Pompierul a vorbit el la salvare cu fata in brate, dar cand a venit salvarea, fata deja vorbea cu pompierul. L-am intrebat cand a plecat cu Lumina Sfantié cum il cheama si a zis cé e unul din pompieri. A adus fata la viatit $i i-a potolit pe paringi speriati. Vreau sa-i strangeti mana, domnule Comandant, pentru cit vit face cinste. Stiu despre el ci este de vreo 42 de ani, cirunt si are o fetita de 15-16 ani. Totul a fost sa fie la Biserica Tuturor Sfintilor la ora 00.00. Pe biiat il cunostea si ‘soferul de pe salvare, eaci au vorbit siau dat mana. (Sa trititi, domnule Comandant! Popescu Cristian, 83 de aniDISPECERATUL UNTECRAT (CORURD (SU-SERVIGIUL JUDETEAN OF AMBULANTA Asistenta medical de urgent si de prim ajutor calificat, largirea accesului populatiei la servicii medicale de calitate si sciderea indicatorilor de mortalitate sunt obiective prioritare ale politicii de sindtate in Romania. Pentru a putea vorbi de performanta sistemului de asistenfé medicala de urgent este nevoie de o colaborare stransi intre diverse structuri - atit medicale cit si nemedicale - de existenja unui personal bine pregitit, ct si de existenta unor standarde si proceduri coordonate intre structurile implicate Experienta firilor europene dar si a celei acumulate de fara noastra arata ca in asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca, institutile abilitate dar si personalul nemedical pot aduce o real contributie la cresterea cali jor medicale de urgent acordate populatici, la nivel rural si urban si implicit la cresterea numarului de vieti salvate si redate societatii in contextul celor enuntate anterior a fost adoptati 0 legislatie specifica cuprinzdtoare (legi, ordine ale ministrului, proceduri, norme) in ceea ce priveste crearea unui sistem national de servicii medicale de urgenfa si prim ajutor calificat reprezen- tnd ansamblul de structur, forte, mecanisme gi relatii organizate dupa aceleasi principii si reguli, care utili- zeaz’ proceduri integrate de management specializat si/sau calificate. Desigur, sistemul adoptat s-a dovedit viabil si util doar cA, in orice domeniu de activitate, in functie de realititile economico-sociale, este necesara adoptarea uunor misuri organizatorice adecvate care si rispunda cel mai bine nevoilor cetajenilor. in acest sens, la nivelul judefului Arges, incepand cu luna august a acestui an, a fost infiintat dispeceratul integrat de urgenfa ISU/SJA, structura specializatd care, pe ling preluarea apelurilor la numarul de urgen-f8 - SNUAU 112 - asiguri alarmarea si coordonarea echipajelor de interventie ale tuturor serviciilor specia- lizate de interventie cu caracter medical si nemedical, din aceeasi locatie fizica, respectiv ISU Arges. Coordonarea echipajelor medicale de urgenta apartinind SAJ si echipajelor de prim ajutor calificat aparfinind ISU Arges se face de cdtre un medic din cadrul serviciului de ambulanfa, in regim permanent, pe ture de serviciu, iar dispecerizarea de cdtre personal specializat al celor dou’ institufii, L'S.U. Arges si S.J.A. Arges. ‘Atribufiile principale ale dispeceratului integrat .U/S.J.A. se concretizeaza in: a) urmirirea interventiilor care au loc in faza prespitaliceasc’ si coordonarea acestor b) triajul solicitarilor in eazul in care numarul de dri depaseste resursele disponibile; ¢) gestionarea din punct de vedere medical a activitatii echipajelor medicale de urgent d) solicitarea declangarii planului rosu_si/sau planului alb in caz de accidente colective/calamitati; ¢) raportarea evenimentelorcu multiple victime; f) raportarea evenimentelor si a situatiilor care necesit implicarea resurselor judetene din mai multe substafii, sau care pot necesita implicare regional sau national. Pentru realizarea unei interventii operative alertarea structurilor specializate [.S.U./S.J.A. se face dupa urmitoarele criterii: a) tipul evenimentului si codul acestuia (rosu, galben sau verde); b)echipajul cel mai apropiat: c) echipajul cel mai competent; 4) mijlocul de interventie cel mai potrivit Adoptarea acestui sistem, nu numai ca respect obligatiile previzute de legislatia in vigoare, dar a condus la 0 mai bund coordonare a echipajelor specializate I.S.U./S.J.A., scurtarea timpului de raspuns la urgente medicale, aplicarea unitara a protocoalelor si procedurilor de urgenté medical in faza prespita- liceasca Astfel, orice cetitean aflat in suferinga va benefi cia de ajutor si sprijin, in cea ce priveste asistenta medical sau primul ajutor calificat, indiferent unde se afl pe teritoriul judejului Arges. soli Col. Virgil CRAIUINTRE OAMENI Din tezaurul sufletului nostru vom Scoate doar bundtatea si iubirea” Pe cat este de pretios sa ne nastem si sd trim, pe att este de important s& aducem rod bogat,, - scria inalt Prea Sfintitul Calinic - Arhiepiscopul Argesului_ si Muscelului in cartea sa ,.Mersul printre stele” - Editia 2007. Acest ,rod bogat,, -a cules inalt Prea Sfinjia Sa din inimile oamenilor, cnd le-a daruit dragostea sa arhiereasca prin activitatile desfagurate pe plan local, la care au participat si cadrele Detasamentului de Pompieri Curtea de Arges Este cunoscut faptul ci intre Biserica si Armata exista o sirdnsi legiturd ce dainuie din cele mai vechi timpuri, iar lucratorii Inspectoratelor pentru Situatii de Urgent au o legituri de suflet cu reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane. Cele mai bune exemple se regisese in actiunile efectuate impreund la Bisericile din Judetul Arges de catre cadrele din Inspectia de Prevenire si de citre personalul subunitatilor de interventie pe timpul sau premergitor sarbatorilor religioase in noaptea de Pasti de la Mandstirea Curtea de ‘Arges, subunitatea a participat cu personal in vederea asigurarii masurilor de prevenire si stingere a eventua- lelor incendii, la slujba,,Invierii Domnului” care a fost transmisa in direct pe canalul de televiziune PRO TV. Pe lang misiunile specifice, cadrele Detasamen- tului de Pompieri Curtea de Arges au participat la diverse actiuni si evenimente, in cadrul comunitit asupra cdreia vegheaz, cuajutorul lui Dumnezeu. in luna iuniea acestui an, I.P.S.Calinica organizat »Crosul Bucuriei,,- la atletism, la care au participat 400 de copii de la clasele V - VIII de la scolile generale din municipiul Curtea de Arges (printre care si copii ai cadrelor subunitatii de pompieri). Startul s-a dat de catre LPS. Calinic, iar traseul ce trebuia parcurs era de la Stadionul Municipal la Mandistirea Curtea de Arges - poarta principald. Copiii au fost intampinati de catre marii sportivi Roméniei: Alina Dumitru (Judo), lonut Iftimoaie (K 1), iar maestrul de ceremonii,, a fost Alex Dima (Prezentatorul emisiunii - Roménia te iubesc - dela PRO TV). alti competitie organizata a fost in luna iulie - ..Crosul Bucuriei,,~ la ciclism, traseul fiind: Manastirea Corbeni - Mandstirea Curtea de Arges. Laaceasta activitate, din partea Detasamentului de Pompieri Curtea de Arges au participat: plt. maj. Tutui Costin, pit. maj. Jianu Adrian, pit. Jereaianu Tulian si studentul caporal Dina Alexandru din cadrul Academiei dePolitie-,,Al.1. Cuza,,-Facultatea de Pompieri, aflatin, stagiul de practic’. Acesta din urma a obfinut locul IV dincei 100 de participangi. LPS. Calinic a inménat premiile si diplomele cAstigdtorilor, in prezenfa primarul municipiului Curtea de Arges, Diaconu Nicolae si al sportivilor Marian Drigulescu (gimnasticd) gi Otilia Badescu (tenis de masi), prezendrile fiind facute de catre Alex Dima (PROTV), Toti participantii au fost invitati de catre LPS. Calinic, in Sala Manole,, a Palatului Episcopal din cadrul "Manistirii Curtea de Arges, unde au fost snisplatiti, uo felie de cozonac si un pahar cu vi Cea mai ,inalt& lucrare de suflet” s-a realizat zilele de 08 51 09 iunie 2013 cdnd, prin grija comenzii ISU Arges gi la stdruinta L.P.S. Calinic, Crucea de pe turla Manastirii »Sfantul Iie” din com. Arefu - zona Piscul Negru a fost inlocuita cu_ajutorul unui echipaj format din autoscara mecanica si3 subofiteri. ‘Aceste actiuni, dar si cele zilnice efectuate in slujba cetateanului, au dus la o strans4 colaborare ce va continua si va fi o punte de legatura durabila in timp, intre Dumnezeu si om si intre Bisericd si pompieri. Mr. Teodor MARINSESS es ESR OS Ye cS SE Eern wees PASS eee STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND TEHNOLOGII DE COLABORARE $1 COMUNICATII PORTABILE IN SITUATII DE URGENTA La sfargitul lunii septembrie 2011, Inspectoratul General pentru Situafii de Urgen{a a obtinut din partea Agentiei de Comert si Dezvoltare a SUA finantarea unui Studiu de Fezabilitate privind tehnologii de colaborare si comunicatii portabile in situatii de urgenti. Valoarea totali a proiectului este de 785.686 USD si consti in fondurile puse la dispozitie de USTDA - (400.000 USD) si de companiile private americane ESi Acquisition, Esri si Cisco Systems (385.686 USD). In urma acestui proiect, LG.S.U. beneficiazi de un centru mobil de tip WebEOC ce inglobeaza trei elemente: un sistem informatie critic (CIMS) pentra colaborare si luare de decizii, un sistem informatic geo- grafic (GIS), precum si un sistem de comunicatii mobil. Solutia informatica propus’ pentru dezvoltarea capacitatilor de comunicatii si cooperare este adaptatd la nevoile actuale ale I.GS.U. si a fost testata in cadrul unui exercitiu in teren, finanfat prin acest proiect. Exercifiul a fost precedat in perioada 27- 31.08.2012 de etapa la sala, unde la sediul ISUJ Arges s- au simulat scenariile propuse pentru testarea solutiei gi s- @ executat antrenamentul personalului in utilizarea solutiei propuse. In perioada 29.07.2013-02.08.2013, in municipiul CAmpulung, s-au desfigurat in teren urmatoarele activitati: = testarea solutiei propuse de fumizor, pregitirea reprezentantilor IGSU in instalarea, administrarea gi intrefinerea echipamentelor si aplicatilor proiectului = pregatirea participantilor pentru utilizarea aplicatiilor si echipamentelor in vederea imbundtit colaboririi intre funetiile de sprijin, pe durata gestio rii situatiilor de urgent de amploare, particularizate in scop detest: = testarea interoperabilititii cu echipamentele si tehnica existent in exploatare (autospecialele NBCR, punctele de comand mobile, echipamente de comuni- catii asigurate de STS), Scenariile propuse pentru testarea echipamen- telor au simulat un cutremur semnificativ, urmat de un incendiu de padure. Pentru a adduga un plus de veridicitate, sinatura a finut si-si adauge contribufia prin inserarea in desftsurator a unor reprize intense de ploaie, alternative cu unele de soare intens, ce au testat capacitatea personalului participant de a_instala/ dezinstala echipalentele in conditii meteo nefavorabile si dea functiona in conditii cat mai apropiate de realitate. inconcluzie, se poate considera cd, solutia propusa poate constitui suportul necesar managemen-tului situatiilor de urgent’, in special efectivelor dislocate la, locul evenimentului. Mr. Gabriel BORDEIANUINTERVENTII PSIHOSOCIALE POST-DEZASTRU in viata comunitatilor pot apirea situatii neobisnuite cu caracter psihotraumatizant care perturba echilibrul psihosocial cu implicatii asupra reactiilor, conduitelor si actiunilormembrilor colectivita ce conduc Ia dificultaji de adaptare, comunicare in gindire si afecteaza astfel starea de sinatate mintala a indivizilor. © astfel de situatie de crizi psihosociali. 0 reprezinta dezastrul. Fie el natural (inundaji, cutremur, tomadi, tzunami etc) sau produs de actiunile umane (accident auto, feroviar, accident chimic, nuclear, incendiu, rizboi), un dezastru reprezinta un eveniment extrem, deo mare intensitate, necontrolabil, care ia prin surprindere 0 masi mare de oameni gi care se poate solda cu distrugeri de bunuri, pierderi materiale importante, ranirea sau moartea mai multor persoane, Dezastrul afecteaza indivizii, familia, comunitatea si societatea in general. Efectele produse de un dezastru depind de o serie de factori cum ar fi intensitatea, durata, amploarea incidentului cat si de caracteristicile personale ale vietimelor, modul de perceptie a amenintarilor, experienta de viata anterioard, de timpul de expunere, de_pierderile sau rinile suferite, de capacitatea individuald de a face fat incidentului de sistemul social de suport disponibil Pierderile pe care le poate suferi o persoana in urma unui dezastru sunt de natura fizica (raniri, pierderi ale unor organe sau membre), psiho-emotionale: pierderea scopurilor si aspiratiilor, a stimei de sine, pierderea inerederii si curajului, pierderea capacitatii de voinfi etc., spirituale (pierderea credintei in divinitate) sau sociale legate de pierderea familiei, prietenilor, vecinilor. Un dezastru afecteaza alituri de victime (persoa- nele rinite sau care au suferit pierderi) si familiile persoanelor decedate sau disparute, muncitorii_ din teren, personalul fortelor de interventie in situajii de urgen{a, membrii echipelor de prim-ajutor, voluntari, pe jurnalistii prezenti la fata locului, cat si persoanele care sunt expuse Ia imagini ale’ dezastrului_ prin intermediul televiziunii Avand in vedere multitudinea si gravitatea problemelor cu care se confrunté populatia din zona afectati interventia psihosociala post-dezastru trebuie ‘sd se axeze pe doua mari obiective: = acordarea de suport si asistent& persoanelor, familiilor si comunitiilor prin identificarea nevoilor lor, cum ar fi cele de hrana, medicamente, imbracdminte, adapostete.; - realizarea psihoeducatiei in rindul populatiei afectate pentru a inva si se descurce si si meargi mai departe prin cresterea capacitatii personale de rezistenti Abordarea psihosociala indicata in astfel de situatii nu insemnf tratament psihiatric, consiliere sau psihoterapie pentru c& ar fi inadecvate, ineficiente si ar stigmatiza oamenii prin aplicarea unor etichete cu diagnostice medicale sau psihologice. Programele de suport psihosocial promoveaza relatiile si activitatile adecvate din punet de vedere social si cultural, scopul lor find acela de a consolida structura social, relatiile intre membrii colectivititii afectate de dezastru si totodata de ale dezvolta abilitiile pentru a face fata realitatii imediate. Este 0 muned de echipa care necesita cooperare, ribdare, demersuri de acomodare si incurajare a participantilor la discuti privind manifestarile simpto- matice si strategiile de adaptare. Interactiunea cu persoanele afectate este foarte important. Personalul care acorda prim-ajutor psihologic trebuie si detind bune calitati de comunicare, si ma flexibilitate, empatie, sa le facd pe victime si se simta acceptate, respectate, intelese, dar nu ultimul rind si aibi un bun autocontrol, rezistenti la stres si motivatie pentru a-si ajuta semenii aflati in situatii dificile. Componentele generale ale raspunsului psiho- social la dezastru trebuie si indeplineasca o serie de cerinte: - si promoveze sentimentul de siguranta, de eficient& de sine si comunitate, de conexiune cu ceilali, decalm sisperan - sfitin seama in permanent de drepturile omului - si faciliteze desfaigurarea unor practici de vinde- care adecvate din punct de vedere social, cultural, spiritual, religios pentru comunitatea respectiva; = sa asigure accesul tuturor la sprijin material, social sipsihologi - sl asigure suport atit persoanelor cat si familiilor; - si ofere educatie populatiei afectate_privind reacfiile la trauma si modul in care pot face fata unei astfel de situatii;- si asigure interventii psihologice eficiente si mu doar formal, cate o sedint’ individuala de dezbatere cu fiecare persoani afectata: ~ si faci un screening prealabil al persoanelor afectate, constienti fiind cat de importantd este identi- ficarea persoanelor cu dificultiti importante mai ales cénd resursele sunt limitate; - si foloseasci personal de interventie care cunoaste cultura $i obiceiurile comunitatii respective; ~ si asigure persoanelor afectate psihoeducatia necesari realizirii interventiilor de autoajutorare pentru a putea face fata astfel nevoilor unei mase mai ‘mari de oameni; = si ia in considerare posibilitatea identificarii unor sechele cu caracter psihopatologic care reclama, ajutor medical specializat; - sit identifice si si mobilizeze toate resursele de : familie, prieteni, comunitate, scoal’; - si asigure si servicii suplimentare de asistenta juridica, financiara ete. spriji Specialistii TENTS - Reteaua European pentru Stresul Traumatic au alcdtuit un ghid de practica pentru personalul echipelor care acorda prim-ajutor psihologic in situatia producerii unor crize majore. Ghidul este alcdtuit Iudnd in considerare faptul c& desi exist un tipar comportamental in ceea ce priveste reactia oamenilor la stres extrem, fiecare persoana este unicd aga incét nu toate demersurile sunt potrivite pentru fiecare persoani. Conform acestui ghid foarte importanti este stabilirea unei relafii cu persoanele afectate, incurajarea acestora si vorbeasca despre ceea ce simt pentru a le normaliza reacjiile. E bine de stiut c& supraviefuitorii unei traume au reactii normale la o situatie anormala, reactiile la stres considerate exagerate in conditii de normalitate sunt perfect justificate dupa traversarea unei ctize psihologice. Oamenii trebuie s& fie asigurati ci e normal si se simta ru si ci ¢ bine pentru ei si vorbeasca despre ceea ce simt mai ales cu alji oameni din mediul lor de suport (familie, grup, comunitate). Comunicarea se face intr-o manieri empatic& care si-i incurajeze pe oameni si vorbeasca despre gandurile si trairile lor. Adesea unele persoane au nevoie si povesteasci de mai multe ori despre experienta prin care au trecut. Trebuie sd li se permit acest ueru, Totodata sunt identificate resursele fiecdruia de a face fata situafiei. Oamenii sunt intrebafi ce fac ca s& depiseasca situatia, sa combat simptomele suparatoa- re care apar in mod normal in aceasta situatie, atat in plan fizic cat mai ales psihic. Odata identificate abilitatile gi resursele de care dispune persoana de a gestiona stresul post-traumatic, aceasta este sprijinitl sd le constientizeze siincurajatd sile uilizeze Un alt aspect important priveste prevenirea autoizoldri stiutfiind faptul c& persoanele care suferd de sires post-traumatic au tendinfa s& evite interactiunea cu, ceilalfi, fapt care le accentueaza starea de disconfort ‘emofional si intarzie recuperarea, Inacest sens oamenii sunt incurajati si petreaci cat ‘mai mult timp aldturi de alti chiar dacd nu-sidoresc acest lucru, spre exemplu sa se uite la televizor, si citeasca, si joace anumite jocuri si si caute pe cat este posibil si continue si-si desfisoare activitijile cotidiene de dinainte de producerea dezastrului (servirea mesci, programul de odihn’, mersul la scoali sau la servicit. etc). Li se poate sugera si-si facd'un program zilnic sj acelasi timp sa tind un jumal zilnic in care sa scrie despre ceea ce simt, si-si stabileasca prioritatile. Acest lucru poate ajuta sf gestioneze mai usor emoiile negative firesti in astfel de situatii si si-si structureze uncle proiecte de viitor chiar dack nu este deocamdati momentul unor mari decizi Totusi este indicat ca in fiecare zi persoanele care au traversat o situafie de dezastru si fie incurajate si ia decizii minore care si le consolideze sentimentul de autocontrol al propriei existenfe, si le ajute si-si recapete ccurajul si increderea in fortele proprii. © mare atenfie trebuie acordati prevenirii consumului compensator de alcool sau droguri. In astfel de situafii existd tentafia intrucdtva de infeles la unele persoane, de a recurge la aceste substante pentru a-si anestezia suferinta sufleteascd. Aceste cazuri impun ‘misuri de prim ajutor psihologic si acordare de suport de care personal specializat Si si nu uitim c& si membrii echipelor de interventie, personalul medical, psihologii, asistentii sociali, voluntarii care activeazi in teren sunt si ei oameni, sunt nevoiti s& facd fafa unor situatii cu incdrcatura ridicata de stres $i efortfizic, intra in contact cu persoane traumatizate, fapt ce conduce la o traumatizare secundaré a acestora si prin urmare gi acestia au nevoie la randul lor de interventie psihologica si ajutor din partea colegilor. Ca o regul generali in cazul acestor persoane se recomanda utilizarea tehnicilor de debriefing la incheierea fiecarei zi de lucru sau ori de cate ori situatia o impune ca urmare a desfiigurdrii unei misiuni cu grad ridicat derisc. Suferinfa si durerea oamenilor nu poate fi climinata total, insd interventiile prezentate fi ajuti si treacd mai usor peste situafia de eriza. Orice ajutor oferit in acest sens este necesar, chiar daca uneori personalul echipelor de interventie nu are intotdeauna specializare ‘in domeniu. Fiecare persoani care doreste si ajute in astfel de situatii poate face fata cu succes dupa o instruire minimal, Mr. Psiholog Diana POPESCU> ACTIVITATEA SPORTIVA 1N CADRUL 1.0, ARIES Activitatea sportiva in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Cpt. Puicd Nicolae” ‘al judetului Arges se desfasoari in conformitate cu prevederile Calendarului principalelor activitafi sportive interne si internationale ale Ministerului ‘Adiministrajiei si Internelor sia Calendarului sportiv al Asociatiei Sportive a Pompierilor din Romania pe cele ‘dowd directii principale: activitatea ,,sportul pentru toi” siactivitatea sportiva de performanta. Practicarea sportului ca activitate colectiva sau individual completeazit educatia fizicd a personalului si, impreun’, vin in sprijinul executirii misiunilor specifice ale unitatii in conditii optime. ined din anul 2007 s-a procedat la identificarea personalului care a practicat sau practicd in continuare anumite discipline, ramuri si probe sportive. Pe lingi competitiile la nivel de unitate, personalul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta CPt. Puicd Nicolae” al judetului Arges a participat sila Competitii sportive de nivel international, regional si national, remarcdndu-se prin rezultate deosebite, promovand astfel imaginea unititii si a LGS.U. nu numai in tard, darsi peste hotare. In anul 2012 cadre ale inspectoratului au partici- pat la numeroase concursuri sportive, memorabile find: = Jocurile Mondiale ale Pompierilor, unde s-au remarcat plt, Tistuleasa Mihai (doud locuri I — judo categoriile 75 kg si open) si col. Deaconu Constantin (Locul IIT alergare de vitez4 400 m): = Campionatul European de Fotbal rezervat echipelor de pompieri, unde pit. Rauti Claudiu si plt. Stoica Ionut au obfinut locul I cuechipa; -Etapa finala pe M.A.I. a campionatului dejudo; - Etapa finalé pe M.A.I. a campionatului de fotbal, unde lotul reprezentativ al inspectoratului a objimut locul If pentrual doilea an consecutiv. in anul 2013, pana in prezent, LS.U.J. Arges a participat’ atat ca organizator cat si cu sportivi la mai multe competifii = Campionatul de karate-do al M.A.I, - etapa final; ~ Campionatul de unifight al M.A.1. - etapa final, unde plt. Oprescu Vlad a obfinut locul I la proba , light”, iar plt. maj. Neacgu Daniel a obtinut dowd locuri II la proba light” si,,full-contact”; = Campionatul de atletism si cros ,Cupa A.S.P.R.” editia 2103 - etapa finala; = Campionatul de atletism gi cros al M.A.L. - etapa final, unde sg. maj. Cristescu Catalin aobjinut locul Ila aruncarea greutitii si plt. maj. Zoican Daniel a obfinut locul Il ewechipa; - Jocurile Mondiale ale Politistilor si Pompierilor desfigurate la Belfast, Irlanda de Nord, unde s-au remarcat plt. Tistuleasa Mihai (locul I - judo, categoria 75 kg) si plt. Soricd Dragos (locul II - judo, categoria 81 kg) Aceste rezultate deosebite sunt rodul muncii de zi cuzia sportivilor, a antrenamentelor desfagurate in ciuda faptului c& misiunile militarilor au fost numeroase gi dificile, dar si a sprijinului necontenit adus atét de comanda inspectoratului cat si de comandantii de la toate esaloanele care se implicd activ pentru buna organizare si desfiisurare a educatiei fizice si sportului in unitate. Fondurile alocate pentru aceasta perioada activi- tatilor de educatie fizicd si sport au fost asigurate de Asociajia Sportiva a Pompierilor din Roménia - Sucursala Arges, care s-a implicat activ, prin programe pe termen scurt, mediu gi lung, in dotarea si modernizarea bazei materiale si sportive precum si in sprijinirea personalului participant la competiti In acest sens, subliniem rolul deosebit de important jucat de asociafia sportivi ce desfigoard o activitate permanent, ffird de care miscarea sportiva nu ar fi posibila. Mr, Bogdan NEACSUPREVENIM, DENTELE PRVrEVAw ss SsALVAM™M Majoritatea coliziunilor urmate de blocarea ocupantilor au loc intre vehicule ugoare, Termenul de autovehicul usor devine din ce in ce mai greu de definit. in general el se refera la autoturisme gi la vehicule avdnd capacitatea de transport relativ mica. Paradoxal, daca este si Iwim in considerare cuvantul "usoare", aceste vehicule incorporeaza o conceptie avansata de tehnologie si materiale, care conduc, in caz de acciden- te, lao mai mare rat de supravietuire, crescénd, in schimb, dificultatile pentru salvatori, Descarcerarea cuprinde ansamblul operatiunilor destinate identificarii persoanelor rimase captive in medii ostile vieti,realizarii accesului de catre acestea si degajtirii lor, irda le agrava leziunile, cand acestea s-au produs, concomitent cu asigurarea asistentei medicale de urgenti cnd situafia o impune. Echipajul de descarcerare este entitatea consti- tuiti din personalul de conducere gi deservire, special instruit, echipat si dotat cu utilajele si accesoriile nece- sare pentru executarea operatiunilor de descarcerare. Autospeciala de descarcerare este un autovehicul cu caroseria adaptati nevoilor de transport la locul actiunii echipajului, utilajelor si accesoriilor necesare executirii operatiunilor de descarcerare. Utilajele si accesoriile pentru descarcerare reprezinta totalitatea uneltelor, dispozitivelor si aparatelor utilizate pentru executarea operatiunilor de descarcerare. indeplinirea cu succes a operatiunilor de descarcerare presupune aplicarea in procesul de instruire siinterventie a urmatoarelor principii: ~ Oportunitatea interventiei - consti in realizarea actiunii in timp util si alegerea procedeelor de lucru adecvate situafiei la locul evenimentului in scopul plstrarii intacte a capitalului de viaii a persoanelor fraumatizate fizie; ~ Operativitatea - reflect capacitatea si disponi- bilitatea echipajelor de descarcerare de a executa actiuni specifice indiferent de tipul de accident, precum si pe timpul incendiilor, avariilor tehnologice si dezastrelor; - Prioritatea - consti in organizarea lucrului astfel inct si se asigure intai protejarea si salvarea vietii persoanelor implicate in accident, apoi celelalte opera- fiuni de limitare si inlaturare a cerintelor acestora; = {ntalnirea la fata locului - materializat prin asigurarea, in acelasi timp, la locul interventiei, atat a personalului specializat in operatiuni de descarcerare cat siacelui specializat in urgente medicale majore; - Responsabilitatea - const in asumarea raspun- derii de catre personalul medical asupra coordonirii si exercitirii actului medical, descarcerarii si evacuairii pacientului, victima a accidentului sau a altor evenimente negative. iecare accident de vehicul este unic. Variabile cum ar fi tipul si numarul vehiculelor implicate in accident, pozitia lor, numérul si starea victimelor, pericolele externe, toate acestea joacd un rol important in stabilirea si succesiunea actiunilor care trebuie intreprinse. Totodata este important si fie urmate cu strictete procedurile operative de interventie cu toate c& este imposibil si fie prevazute toate aspectele ce pot aparea pe parcursul unei interventi Indiferent de natura interventiei si de metoda de interventie aleas4, prioritara este SIGURANTA SALVATORULUISIA VICTIMELOR. Mr. Bogdan OLARInformeaza-te ! PREVENITi~. GHINIONUL! jul General Incepand cu anul 2011, Inspect pentru Situatii de Urgent, a declarat fiecare zi de 13 care se suprapune cu ziua de marti, drept ,Ziua informarii preventive” in Romania, Informarea preventiva consti in ansamblul de metode de constientizare a cetitenilor privind riscurile la care S-ar putea expune intr-un anumit moment de timp si spatiu, precum si privind masurile de protectie si comportamentul pe care ar trebui sa leadopte, Informarea preventivi este una din activititile preventive planificate, organizate si desfagurate in scopul gestionarii ilor. Rolul_ informi preventive este de constientizare a publicului pentru cunoasterea diferitelor tipuri de riscuri la care se poate expune, a misurilor de prevenire a acestora, precum sia comportamentului de adoptat in cazul producerii lor. O astfel de constientizare este necesara pentru a crea o societate bine informata si rapid in react la dezastre si pulatiei Mari 13 august 2013 -Ziua informarii preventive a fost marcati prin desfigurarea de activitati preventive in centre comerciale, participarea la emisiuni TV, mese rotunde, ct si prin implicarea Serviciilor Voluntare pentru Situafii de Urgenta din judet pentru diseminarea unui volum eat mai mare de informatii cdtre cetiteni. ZIUA EET PREVENTIVE Be august 2013 SFATURIUTILE INSTALATILELECTRICE > Nu suprasolicitati instalatia prin folosirea simultand a mai multor aparate electrice de mare putere; > Nu utilizati instalatiile electrice si de defectiuni sau improvizatii; } Nu folositi sigurante fuzibile supradime sionate si nu inlocuiti cu liga sau sarma fuzibilul calibrat de producator. gaze cu INSTALATH DE GAZE } Nu folositi improvizatii la instalatiile de gaze. Acestea reprezinta un pericol real de explozie si incendii D Nu lasati aparatele de gatit in functiune nesupravegheate: Daca sesizati s acrisiti locuinta, evitdnd utilizan instalafici electrice. Anunfati imediat distribuitorul loc ale instalatiei de gaze, rea surselor de foc si a COSURILEDEFUM > Nu utilizati cosurile de fum cu defectiuni, Izolati-le faa de materialele combustibile; } Verificati si curdtati cogurile de fum periodic, obligatoriu inaintea sezonului rece. Apelati la personal autorizat pentruaceste operafiuni. Lt. Maria Cristina CIRNEAL; Plt. maj. Daniela PINTESCU