REPUBLICA MOLDOVA

DANICIUC DENIS EMILIAN

 Republica Moldova este situată în
partea de sud-est a Europei, în
apropiere de centrul geografic al
acestui continent, învecinându-se
cu România la vest și Ucraina la nord,
est și sud. Lungimea totală a
frontierelor este de 1.389 km, 450 km
cu România care se întinde aproape
integral pe rîul Prut,pîna la gura de
vărsare a acestuia în fluviul Dunărea și
939 km cu Ucraina ea se desfășoară
predominant pe uscat și doar un
sector mic-pe fluviul Nistru.
 RELIEF

Relieful actual al Republicii Moldova este fragmentat,

reprezentat printr-o succesiune de podișuri și câmpii relativ
joase. În ansamblu acesta este înclinat de la nord-vest spre
sud-est. Cele mai ridicate regiuni sunt cele din podișurile de
nord-vest și centru (300–400 m), în partea de sud altitudinile
fiind mai reduse (100–200 m). Altitudinea medie este de 147 m,
cea maximă de 429,5 m, în Dealul Bălănești, iar cea minimă –
circa 2 m, în cursul inferior al Nistrului.
 Nordul țării este ocupat de Platoul
Moldovei care reprezintă o câmpie ușor
ondulată având o înclinare spre sud.
Altitudinile variază între 240 și 320 m. În
partea de vest, în zona Prutului, se
evidențiază un șir de recife,
denumite toltre. Spre sud, Platoul Moldovei
continuă cu Câmpia Moldovei de
Nord (Câmpia Bălțului) cu relief slab
fragmentat, pante mai domoale și altitudini
absolute de 220–250 m.
 În cursul de mijloc al Răutului se află Podișul
Ciuluc-Soloneț cu altitudinea maximă de 349 m
(d. Rădoaia). Podișul este fragmentat de văi și
vâlcele. Între Răut și Nistru este situat Podișul
Nistrului având aspect de lanțuri de dealuri cu
versanții de este mia fragmentați, altitudinea
maximă – 350 m (d. Vădeni). În partea de est, pe
malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă
de canioane săpate de afluenții fluviului.
În centrul țării se află Podișul Moldovei
Centrale caracterizat prin dealuri înalte, înguste
și alungite, care alternează cu văi adânci și
hârtoape de 150–250 m. Interfluviile au aspect
de lanțuri deluroase cu versanți priporoși și
abrupți.
 În sudul țării se întinde Câmpia Moldovei de Sud cu
suprafață fragmentată de văi largi și disecate de ravene.
Interfluviile ating câți kilometri în lățime, sunt plane și puțin
ondulate. Altitudinea maximă Câmpiei Moldovei de Sud este
de 247 m. Între râurile Prut și Ialpug se evidențiază Colinele
Tigheciului – regiune deluroasă ce se întinde în direcția
submeridională în partea de sud-vest a republicii. Altitudinea
maximă este de 301 m (d. Lărguța).
La est de Podișul Nistrului, pe malul stâng al fluviului
omonim, pătrund ramificații ale Podișului Podoliei cu un relief
fragmente de o rețea de văi adânci în formă de canioane. La
sud de orașul Dubăsari este situată Câmpia Nistrului
Inferior cu suprafață plană și slab fragmentată, cu altitudini
absolute până la 175 m.
 CLIMA
 Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-
continentală, influențat de apropierea de Marea Neagră și de
interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu
umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a
secetelor. De exemplu, doar în perioada 1990-2007, în țară au
fost înregistrate nouă secete. Cele patru anotimpuri sunt bine
evidențiate, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mișcarea generală
a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din
partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-Vest. Temperatura medie
anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C (Briceni)
și 10,0 °C (Cahul) semnalându-se o încălzire a climei, iar a
solului între 10 °C și 12 °C. În Republica Moldova sunt
aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an, temperatura
pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an, precipitațiile
variază între 370–560 mm/an și aproape 10% din ele cad sub
formă de zăpadă, care se topește de câteva ori pe iarnă.
►Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în
ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C
— -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la
-35 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul
zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai
temperatura se stabilește în jurul gradației 15 °C și scade pericolul
înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu
perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de
19,5 °C — 22 °C, deseori depasind aceasta medie iar in unele zile
temperaturile pot atinge 32 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt
scurte și abundente, provocând uneori inundații locale. Toamna este și
ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C —
5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.
 HIDROGRAFIA
Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621
râuri și pârâuri cu lungimea totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu
lungimea de peste 100 km, 247 - de peste 10 km; pe un sector de
700 m curge și Dunărea. Cele mai lungi râuri
sunt Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic și Ialpug.
Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,48 km/km2. Cel mai
mare debit al râurilor se înregistrează primăvara, când se topesc
zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru și Prut
constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din țară.

Lacurile naturale nu sunt numeroase, majoritatea amplasate în

luncile râurilor Prut (Beleu, Rotunda, Foltane) și Nistru (Nistrul
Vechi, Cuciurgan). În proprietate publică sunt circa 4350 acumulări
de apă cu o suprafață totală de peste 300 km2 și o capacitate totală
de păstrare a apei de circa 1,5 km3, din acestea 126 cu un volum
mai mare de 1 mil. m3. Apa din aceste lacuri este destinate pentru
irigație, pescuit, odihnă, necesități industriale, protecția contra
nundațiilor. În Moldova există două rezervoare mari: Lacul Costești -
Stânca pe râul Prut (cel mai mare; 678 mil. m3), gestionat în comun
cu România, și Lacul Dubăsari (235 mil. m3) pe râul Nistru.
 TURISMUL

Deși are o suprafață mică, Republica Moldova dispune de un

considerabil potențial turistic, reprezentat, întâi de toate, de
aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită
diversitate de rezervații peisagistice sau landșafturi
naturale și monumente geologice unice, de
valoare europeană și mondială. Formele prioritare ale
turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova
sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate și
frumusețe.
 TURISMUL RURAL

Comunitățile agricole și pitoreștile noastre sate pot oferi diferite

servicii turiștilor care doresc să se odihnească în sînul naturii:
•Cazare în case tradiționale de tip rural;
•Posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale;
•Familiarizarea cu folclorul, distracțiile și tradițiile locale;
•Familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea dată,
precum și posibilitatea de participare a doritorilor la procesul
meșteșugăritului;
•Posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.
 TURISMUL VITVINICOL

Podgoriile moldovenești, de asemenea, constituie un important

obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au
format bogate tradiții de cultivare a viței de vie și de producere
a vinului. În prezent, în țară funcționează 142 fabrici de vinuri.
23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce
privește primirea vizitatorilor. Aici turiștii au posibilitatea de a
lua cunoștință de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări
cum sînt îmbuteliate și, desigur, de a gusta produsul finit. Prin
calitatea lor, multe dintre vinurile produse în țara se bucură de
o bună reputație pe plan internațional.
 CEL MAI IMPORTANT ORAS -
CHISINAU

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și

centrul administrativ, teritorial, economic,
științific și cultural al Republicii Moldova.
Orașul este așezat la o margine a pantei de
sud-est a Podișului Central al Moldovei, în
zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc,
un afluent de dreapta al Nistrului.
 LOCALIZARE
Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei. Se
învecinează cu România la vest și cu Ucraina la nord, est și sud.
Republica Moldova este un stat fără ieșire directă la mare, însă are
ieșire la Dunăre pe o fâșie de 430 de metri la extremitatea sa
sudică, prin intermediul căreia are acces potențial și la Marea Neagră.
În procesul dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-
a declarat independența la 27 august 1991. La 29 iulie 1994 a fost
adoptată prima constituție a Republicii Moldova. Începând cu anul 1990,
teritoriul Republicii Moldova situat pe malul estic al fluviului Nistru este
sub control de facto al regimului separatist din Transnistria (controlat
și/sau sprijinit de Rusia).
 FORMA DE GUVERNAMANT
Guvernul Republicii Moldova asigură,
conform Constituției, realizarea politicii
interne și externe a statului și exercită
conducerea generală a administrației
publice. Guvernul se organizează și
funcționează în conformitate cu
prevederile constituționale, având la
bază un program de guvernare acceptat
de Parlamentul Republicii Moldova.
Acesta este alcătuit dintr-un lider
numit prim-ministru, un prim-viceprim-
ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți
membri stabiliți prin lege organică.
 Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare,
desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul pentru
funcția de prim-ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de
încredere al parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a
Guvernului. Președintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere
acordat de parlament, numește guvernul. În termen de trei zile de la data numirii
guvernului, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii și ceilalți membri ai
Guvernului depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova,
jurământul al cărui text este prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituție. În caz de
remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului Președintele Republicii
Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai
Guvernului. Guvernul își exercită mandatul din ziua depunerii jurământului de
către membrii lui în fața Președintelui Republicii Moldova și pînă la validarea
alegerilor pentru un nou Parlament.
RELIGIE
ETNIA
POPULATIE
SFARSIT