Hidrografia

Dunărea

- este al doilea fluviu al Europei (după Volga)

- izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) prin două pâraie și se varsă în Marea
Neagră printr-o deltă (Delta Dunării)
- are o lungime totală de 2860 km, dintre care 1075 km se desfășoară pe teritoriul României
- străbate 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria,
Rep. Moldova și Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad)
- de-a lungul cursului formează mai multe defilee prin străpungerea unor masive muntoase –
cel mai mare fiind cel dintre Baziaș și Porțile de Fier (144 km)
- asigură legătura dintre Marea Nordului și Marea Neagră
Sectoarele Dunării de pe teritoriul României:
1. Sectorul Defileul Baziaș – Gura Văii (144 km)
2. Sectorul dintre Gura Văii și Călărași
3. Sectorul dintre Călărași și Brăila
- de aici începe și canalul Dunăre - Marea Neagră
4. Sectorul fluvio-maritim dintre

Marea Neagră

- Marea Neagră este situată în sud-estul Europei, la contactul cu Asia

- țările care au ieșire la Marea Neagră România, Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia și Bulgaria.
- este o mare continentală deoarece este înconjurată în totalitate de uscat (comunică cu M.
Marmara, M. Egee și M. Mediterană prin strâmtorile Bosfor și Dardanele)
- este un rest dintr-o mare care acum 50 de milioane de ani se întindea din centrul Asiei până
în centrul Europei
- țărmul este foarte puțin crestat, cea mai mare peninsulă fiind Crimeea, iar cel mai mare golf
este Odessa

1
 - adâncimea maximă este de -2245 m, în partea centrală a Mării Negre
- salinitatea Mării Negre variază între 18-22‰.
Relieful Mării Negre
- relieful submarin este alcătuit din: - platforma continentală până la -180 m,
- taluzul continental (până la -1600 m)
- câmpia abisală (până la peste - 2000 m)

Râurile interioare

- majoritatea râurilor din România izvorăsc din Carpați și se varsă în Dunăre (pe teritoriul
țării noastre sau în țările vecine)
- există 4 grupe hidrografice dunărene la care se adaugă o grupă dobrogeană cu râuri scurte
care nu se varsă în Dunăre

Harta principalelor râuri

din România

1. Grupa hidrografică de vest

- cele mai importante râuri sunt: Someșul, Crișurile și Mureșul
- majoritatea râurilor se varsă în Tisa
- Tisa este un râu care izvorăște din Carpații Păduroși (Ucraina) formează granița dintre
România și Ucraina și se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei.
2. Grupa hidrografică de sud
- râuri: Jiu, Olt, Argeș, Dâmbovița, Ialomița etc.

2
- majoritatea râurilor izvorăsc din Carpații Meridionali
- străbat Subcarpații Getici, Subcarpații Curburii, Podișul Getic, Câmpia Română și se varsă
în Dunăre.
3. Grupa hidrografică din est
- râuri principale: Siret și Prut
- majoritatea râurilor izvorăsc din Carpații Orientali și se varsă în Siret (și Siretul în Dunăre):
Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Buzău etc.
4. Grupa hidrografică din sud-est
- în partea centrală și de est a Dobrogei
- râurile sunt scurte, au debite mici și nu se varsă în Dunăre, ci în lacuri (Razim, Sinoe etc.)
- râuri: Taița, Telița, Slava, Casimcea.

Lacurile
- pe teritoriul României există aproximativ 3450 de lacuri (1% din suprafața țării)
- cel mai extins lac din România este lacul Razim cu 415 km²
- majoritatea lacurilor conțin apă dulce, dar există și lacuri cu apă sărată și nămol sapropelic
(Techirghiol, Amara, Sovata, Lacul Sărat etc.), acestea fiind utilizate pentru tratamente
balneare
- există mai multe tipuri de lacuri: glaciare (L. Bâlea, L. Capra, L. Zănoaga, L. Bucura),
vulcanice (L. Sfânta Ana), de baraj natural (L. Roșu) sau antropic (L. Vidraru, L. Izvorul
Muntelui), carstice (L. Vărășoaia), lacuri în masive de sare (L. Ocna Șugatag) etc.