Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formind numeroase mari, golfuri,

peninsule si insule.
Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea
Barents, Marea Alba..Marea Alba inainteaza adinc in uscat, formind peninsula ola.
!udul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea
Mediterana este diferentiata in marile: "igurica, Tireniana, Adriatica, #onica si Egee.
$ltima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: %ardanele si Bosfor. !patiul
dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara.
&ele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula #berica, Penin'
sula #talica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula &rimeea.
"a vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii,
Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc #n interiorul Europei,
formand golfuri mari: *olful Botnic, *olful +inic si *olful ,iga. #ntre Marea Norvegiei
si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa - Peninsula
!candinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de
Peninsula #utlanda.
&ele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: insula Marea
Britanie, #nsula #rlanda si #nsula #slanda.
O portiune mica din sud'estul continentului este scaldata de apele Mari &aspice,
care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar.
,epartitia apelor (riurilor, lacurilor, g.etarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa
este deosebit de neuniforma, intrucit relieful si clima difera de la o regiune la alta.
/
APE CURGATOARE
Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi,
altele lungi si line.Este foarte variat si debitul apelor curgatoare. ,iurile care curg prin
regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale
nivelului apei.
#n Europa Nordica riurile sunt scurte, deseori sunt repezi si ing.eata pe o
perioada indelungata a anului (%vina, Peciora),
,iurile Europei !udice (cuprinse de zona climatica mediteraneana au un debit bogat
iarna, cind precipitatiile sunt mai abundente, nu ing.eata, iar vara au un debit scazut (in
unii ani apa dispare din albie). &ele mai mari riuri mediteraneene sunt Ebro, Tibru, Arno.
%aca particularitatile climatice determina caracterul debitului riurilor, apoi
relieful e0ercita influenta preponderent asupra caracterului scurgeri apei, asupra directie
de curgere a apelor, precum si asupra potentialului .idroenergetic. ,iurile au un curs
rapid si energie mai mare in regiunile muntoase, spre izvor, si un caracter lent mai lenes
al curgerii, in regiunile de cimpie si deluroase.
Potentialul .idroenergetic al riurilor Europei este utilizat prin constructia
numeroaselor centrale .idroelectrice pe cele mai mari fluviale &ele mai puternice
centrale .idroelectrice de pe %unare sunt cele de la Portile de +ier # si ##. Pe cel mai mare
fluviu al Europei - 1olga - au fost construite o multime de asemenea centrale, mai
puternice fiind cele de la 1olgograd, !aratov, !amara etc. Pe Nipru functioneaza centrala
.idroelectrica de la %nepropetrovs2.
Bara3ele centralelor .idroelectrice sunt precedate de obiective gigantice
.idrote.nice - lacuri de acumulare, indeosebi acestea sunt numeroase. #n &impia
Europei de Est, pe 1olga si pe Nipru, care au inundat suprafete considerabile dupa
constructia centralelor .idroelectrice.
4
$n potential .idroenergetic relativ inalt poseda riurile Peninsulei !candinavice,
care, desi sunt scurte, dar avand izvorul la altitudini mari si curgere bogata asigura
Norvegia si !uedia aproape integral cu energie electrica.
$n numar mare de fluvii din Europa sunt folosite pentru navigatie. Pentru
favorizarea navigatiei au fost construite multe canaluri de legatura, mai ales in regiunile
de cimpie. %in acestea pot fi mentionate &analul 1olga'%on, ,in'Elba, Moscova 1olga,
Belomor etc.
LACURI
Europa este presarata de numeroase lacuri, care se deosebesc dupa origine:
glaciare, tectonice si de acumulare.&ele mai mari lacuri sunt "adoga si Onega.
&.iuvetele lor s'au format in urma coboririi lente a scoartei terestre, fiind modelate si de
g.etarul din vec.ime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s'au format pe locuri
fracturilor ferestre. #n muntii Alpi se gaseste lacul *eneva, cunoscut prin pitorescul
peisa3ului local.
Tinind seama de asezarea geografica, cadrul natural, precum si de particularitatile
istorico'economice, in Europa se deosebesc urmatoarele unitati geografice:
Europa Nordica, Europa &entrala, Europa ,asariteana, Europa Apusneana si
Europa !udica (Mediteraneana).

EUROPA NORDICA

5
Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului, ce contacteaza cu
oceanele Arctic si Atlantic, si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi
comune: pozitia geografica, istoria, limba si cultura popoarelor.
#n componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: #slanda, Norvegia,
!uedia, +inlanda, %anemarca, Estonia, "etonia si "ituania.
Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s'au deplasat din
regiunile sudice ale Europei.

Suedia si Finlanda
!uedia si +inlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica, pe ambele parti
ale Marii Baltice, despartite fiind de *olful Botnic si de un .otar terestru ce trece
preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. %eci, ambele state au o desc.idere larga
la mare, apartinandu'le si multe insule din Marea Baltica. !uedia mai are .otare terestre
cu Norvegia, iar +inlanda - cu Norvegia si ,usia.
Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri, in deosebi in +inlanda,
legate prin raurile scurte, pe care se practica transportul bustenilor. ,a
,aurile !uediei, care au directia de scurgere N1-!E, au un potential
.idroenergetic foarte mare Ma3oritatea absoluta a lacurilor au c.iuvete modelate de
g.etari, deci sunt glaciare. Multe lacuri din !uedia sunt cantonate in depresiunile
fracturilor tectonice, deci sunt si de origine tectonica. &ele mai mari lacuri din !uedia
sunt 1anern, 1attern si Malaren asezate in sudul tarii. #n +inlanda, cele mai mari lacuri
sunt: !aimaa si Pai3anne din sud, ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata, si lacul
#nari din nord'estul "aponiei.
Tarile Baltice
6
%esi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene, in limba3ul
geografic si politic contemporan notiunea de 7Tari Baltice8 cuprinde trei state: Estonia,
"etonia si "ituania. Aceste state, toate cu iesire la Marea Baltica, au si frontiere cu
+ederatia ,usa.
Tarilor Baltice le apartine un numar foarte mare de insule si insulite din Marea
Baltica. &ele mai mari sunt !aaremaa si 9uumaa, ce apartin statului Estonia.
,eteaua .idrografica in toate statele este densa, numarandu'se peste /4 mii de
cursuri de apa si peste :6;; lacuri. #n Estonia principalul riu este Narva, care dreneaza si
cel mai mare lac din statele baltice, lacul Peipsi de la granita cu ,usia (in ,usia acest lac
este numit &iud). Arterele fluviale principale ale "etoniei sunt %augava, ce'si duce apele
in golful ,iga, si *au3a. Teritoriul "ituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman), artera
principala, de Neris si 1enta.
Ma3oritatea lacurilor au c.iuvete glaciare, sunt de dimensiuni mici ,si putin
adanci.

EUROPA RASARITEANA

Europa ,asariteana este cea mai mare unitate geografica a Europei si se intinde pe
mii de 2ilometri de la Marea Barents pina la poalele &aucazului Mare si Marea Neagra, si
de la &arpati pina la $ral. E0tinderea mare in aspect latitudional si longitudinal a
conditionat o diversitate mare de conditii geografice, care sunt determinate si de asezarea
aproape in intregime in limitele platformei vec.i Est'Europene.
Aceasta parte a Europei este spatiul aparitiei si formarii popoarelor si a statelor
slave, este o unitate cu un potential industrial inalt, repartizat foarte neregulat.
<
Apele raurile Europei ,asaritene sunt tipice de cimpie, avind debitul ma0im
primavara si etia3ul bine pronuntat in timpul verii.
#n general, raurile &ampiei Europei de Est au scurgere in directie longitudinala, o
parte ducandu'si apele spre nord, alta parte spre sud. #n functie de caracterul alimentarii,
relieful si conditiile climatice ale teritoriilor, prin care curg raurile, regimul lor .idrologic
este foarte variat.
,aurile care curg spre nord - Peciora, Mezen, %vina de Nord, Onega s. a. au vai
putin adanci, iar evaporatia redusa si cantitatea relativ mare de precipitatii conditioneaza
abundenta apelor de suprafata, raspindirea larga a lacurilor si a mlastinilor. &ursurile
inferioare ale acestor riuri simt influentate de maree, creandu'se prin aceasta conditii
favorabile pentru navigatie.
,aurile care curg spre sud ' 1olga, Nipru, %on, s. a. au vai bine modelate,
adincite, cu mai multe terase. &ea mai mare parte a Europei ,asaritene colecteaza apele
curgatoare, in cel mai mare fluviu din Europa - 1olga. 1olga izvoraste in colinele
impadurite din Podisul 1aldai, razbate mai multe peisa3e geografice zonale, inclusiv
deserturile si semideserturile litoralului Marii &aspice, unde isi varsa apele. !istemul
fluvial al 1olgai apartine bazinului cu scurgere interna al Marii &aspice. ,aurile ce curg
spre sud se caracterizeaza prin alimentare mi0ta, deci au apa provenita din topirea
zapezilor, mai putin din ploi si ape subterane. Ele se revarsa de obicei primavara. Pe
aceste rauri au fost construite numeroase centrale .idroelectrice si lacuri de acumulare.
"acurile au raspindire mai mare in regiunile nordice. Ma3oritatea sunt mici,
incon3urate de spatii imense imlastinite. %in cele mai mari lacuri pot fi evidentiate
"adoga, Onega s. a.
Belarusia si Ucraina
Observati, ca $craina este o tara maritima, avand iesire la Marea Neagra si la
Marea Azov, in timp ce Belarus este o tara continentala, fara acces la Oceanul Planetar.
=
&u mici e0ceptii, apele curgatoare ale $crainei si Belarusiei au scurgere in Marea
Neagra. Ele au debite variate in functie de anotimp. %e obicei, primavara, cind se topesc
zapezile si incep ploile, nivelul apei in riuri se ridica considerabil. Principala artera
fluviala a $crainei este Niprul, pe care s'au construit numeroase bara3e si lacuri de
acumulare, folosite pentru obtinerea de .idroenergie si in irigatii.
O buna parte din teritoriul ,epublicii Belarus este drenat de cel mai mari afluenti
ai Niprului, inclusiv de cursul superior al acestuia. %in afluenti pot fi remarcati raul
Pripet, Berezina si !o3.
%in Podisul Podolic izvoraste Bugul de !ud, care'si duce apele de asemenea in
Marea Neagra. #n &arpatii Padurosi isi ia inceputul Tisa, ce'si duce apele in %unare,
precum si Nistrul si Prutul care strabat teritoriul Moldovei.
%atorita e0cesului de umiditate din Belarus si partial din nordul $crainei, aici au
o raspindire larga mlastinile. Acestea ocupa :> din suprafata ,epublicii Belarus.
Federatia Rusa
,usia, cel mai mare stat de pe glob dupa suprafata (/:,/ milioane 2m ), ocupa u
spatiu vast din Europa ,asariteana si se e0tinde in partea de nord a Asiei. Este cel mai
intins stat din lume, masurand de la vest la est circa /; inii 2m.
%imensiunile mari ale tarii, e0tinderea deosebit de mare in directie longitudinala
si latitudinala au conditionat prezenta unui relief variat, a diverselor climate si a unei
retele uriase de ape curgatoare, numeroase lacuri, precum si a unui spectru foarte variat al
peisa3elor geografice zonale si antropice.
&lima si apele. Teritoriul ,usiei este dominat de climatul temperat, care are
nuante maritime in partea vestica, spre Marea Baltica, si in est, spre Oceanul Pacific. Aici
apar influentele musonice ce caracterizeaza in ansamblu conditiile climatice din Asia
Estica.
:
O mare parte a tarii are climat rece, polar aspru, cu ierni ce au o durata de ?-/;
luni si veri foarte scurte si racoroase.
Prin partea europeana a ,usiei curge cel mai mare fluviu din Europa - 1olga -
cu afluentii O2a si ama. Partea asiatica este traversata de apele marilor fluvii Obi,
Enisei si "ena. !iberia Orientala este traversata de #ana, #ndig.ir2a si olama. %aca
partea europeana a ,usiei isi are inclinatia generala sudica, indicata si de directia de
scurgere a 1olgai, apoi partea asiatica este desc.isa intru totul spre Oceanul Arctic, unde'
si debuteaza apele toate raurile siberiene. &el mai mare fluviu din estul tarii - Amur -
se varsa in Oceanul Pacific.
,aurile ,usiei au o mare insemnatate economica pentru tara, fiind favorabile
pentru navigatie. Aceasta tara dispune de cele mai mari resurse .idroenergetice de pe
glob.
,usia dispune de foarte multe lacuri Ma3oritatea lor se afla in nord'vestul tarii si
au c.iuveta de origine glaciara. Apa in aceste lacuri s'a acumulat datorita climei umede.
#n sudul !iberiei se afla cel mai adanc lac din lume, de origine tectonica, lacul
Bai2al. Acesta se intinde pe o distanta de peste =;; 2m, avand latimea intre 4< si 5; 2m,
iar adincirmea ma0imala de /=5: m. Este cel mai mare rezervor de apa dulce de pe glob.
"acul Bai2al este renumit pentru flora si fauna sa unicala care numara circa 4=;; specii.
Aici traieste pestele vivipar' comeforul, care are corpul transparent si lipsit de solzi.
#notatoarele acestui peste sunt incolore si amintesc aripioarele unei libelule. Acest lac
gazduieste si o specie de pesti de mare valoare industriala 'omulul. Tot aici vietuieste si o
specie de foca, numita foca de Bai2al, aparitia careia in aceste locuri ramine sa fie o
enigma pentru stiinta.
Pentru putini este cunoscut faptul ca prima descriere stiintifica a "acului Bai2al a
fost efectuata de pamanteanul nostru Nicolae Milescu in a doua 3umatate a secolului
@1##. !patarul Nicolae Milescu a trecut pe raul angara pina la lacul Bai2al, caruia ii
masura latimea, adancimea si grosimea stratului de g.eata, adunand totodata informatii
pretioase despre populatia, flora si fauna meleagurilor strabatute in drum spre &.ina.
?
#n sud'estul partii europene; ,usia are acces la Marea &aspica, care de fapt este
cel mai mare lac, ca suprafata, de pe Terra.

EUROPA CENTRALA

$nitatea geografica 7Europa &entrala8 cu desc.idere la Marea Nordului si la
Marea Baltica in partea nordica, este limitata la sud de muntii Alpi si marginea sudica a
cimpiei Panoniei, iar la est .otarul conventional trece de la Nistru spre nord pina la gurile
riului 1istula. Pozitia 7centrala8 pe care o ocupa in Europa aceasta parte a continentului
imbina trasaturi de tranzitie intre Europa Nordica si Europa !udica, pe de o parte, si intre
Europa Occidentala si Europa ,asariteana, pe de alta parte.
Mozaicul foarte divers al peisa3elor geografice este conditionat de diversitatea
unitatilor de relief si a modului de valorificare antropica.
&lima umeda si relieful variat au conditionat prezenta unei retele .idrografice
dese. ,iurile au vai bine modelate, ma3oritatea au directie de scurgere spre nord, in Marea
Nordului si Marea Baltica. %intre acestea cele mai mari sunt Odra, ,inul si 1istula.
&aracterul scurgerii acestor rauri este determinat de relieful celor trei trepte principale de
relief prin care curg ele. "a inceput au scurgere furtunoasa de munte, cursul mediu trece
printr'un sir de praguri si cascade, iar cursul inferior este tipic de campie, cu scurgere
lenta favorabila pentru navigatie.
O buna parte din apele Europei &entrale se scurg in %unare, %unarea este al
doilea mare fluviu al Europei (4?<: 2m) dupa 1olga, atat ca lungime, cat si ca debit de
apa, izvoraste din muntii Padurea Neagra (*ermania) si se varsa in marea Neagra, prin
cele trei brate: &.ina, !ulina si !fantu *.eorg.e. #n drumul ei, %unarea strabate de'a
curmezisul multe lanturi muntoase. %e la izvoare si pina la varsare, uda teritoriul a opt
state europene si trece prin partru capitale.
A
"acuri sunt multe, dar mici %intre acestea pot fi evidentiate lacul *eneva din
Elvetia, Boden de la .otarul dintre *ermania si Elvetia, lacul Balaton din $ngaria.
Germania
,elieful Teritoriul *ermaniei este incadrat in cele trei trepte de relief de la nord la
sud, caracteristice in general pentru Europa &entrala. #n partea de nord se e0tinde &ampia
*ermaniei, presarata cu morene, lacuri si mlastini, iar mai la nord, de'a lungul litoralului,
se insira multe insule - +rezice de Est, !Blt, ,ugen s. a, ,elieful cimpiei si al insulelor
este neted, numai pe alocuri se ridica unele coline formate din morene.
Apele curgatoare ale *ermaniei se repartizeaza in trei bazine. #n Marea Nordului
isi varsa apele ,inul Elba, Ems, in Marea Baltica isi duc apele raul Oder si cateva rauri
mai mici, iar spre Marea Neagra se indreapta %unarea cu afluentii sai din sudul
*ermaniei. ,aurile au un debit bogat aproape tot timpul anului. +luviile ce'si debuseaza
apele in Marea Nordului formeaza estuare lungi, amplu folosite pentru navigatie. "'a sud,
la .otarele cu Austria si Elvetia, se afla lacul Boden de origine glaciara.
Austria si Ungaria
,epublica Austria si ,epublica $ngaria sunt asezate in Europa &entrala, pe cursul
mi3lociu al %unarii, fara .otare maritime.
Toate apele curgatoare din Austria si $ngaria sunt colectate de %unare, fluviu ce
strabate teritoriul ambelor tari. ,aurile ce curg pe teritoriul Austriei (#nn, Enns, Mur si
%rau) au debite ridicate datorita alimentarii din zapezi si g.etari, sunt intens utilizate
pentru producerea energiei electrice, avand si cadere mare.
#n afara de %unare, care taie teritoriul $ngariei in doua si este o artera insemnata
de navigatii si pentru irigatii, un rol important pentru aceasta tara are si raul Tisa. ,aul
Tisa, care primeste numerosi afluenti din &arpati, uda o buna parte din estul $ngariei.
/;
#n munti sunt numeroase lacuri, cele mai insemnate fiind Boden, Neusiedler si
Balaton. "acul Balaton este cel mai mare din Europa &entrala. Apa si pitorescul deosebit
din prea3ma lui au conditionat dezvoltarea numeroaselor statiuni balneocli'matice.
Romania
,omania cuprinde o retea deasa de ape curgatoare si lacuri, inclusiv construite de
om. &ele mai sarace regiuni in ape curgatoare sunt &ampia Baraganului si sudul
%obrogei.
Aproape toate apele curgatoare din ,omania izvorasc din &arpati. %in interiorul
inelului carpatic izvorasc !omesul, Oltul si Muresul, care strabat &arpatii si fac legatura
centrului tarii cu regiunile periferice.
#n general, caracterul concentric al reliefului a determinat si directiile raurilor de
la centru spre periferie, sistemele fluviale avand o scurgere radiara. Pana la urma, apele
curgatoare ale ,omaniei se debuseaza in %unare.
%upa directia generala de scurgere, afluentii %unarii sunt grupati in patru unitati
teritoriale de scurgere:
a) raurile din grupa de nord'vest si vest ce'si scurg apele preponderent prin
Podisul Transilvaniei, &arpatii Occidentali si &ampia de 1est Aceste rauri (Muresul,
!omesul si &risurile) se varsa in Tisa, in $ngariaC
b) raurile din grupa de sud'vest, care curg prin Banat, sunt mici si se varsa in
%unare. Acestea's Timis, Bega, NeraC
c) raurile din grupa de sud se varsa direct in %unare, au directie preponderent
nord'sud si curg prin &ampia ,omana. &ele mai mari sunt: Diu, Olt, Arges si #alomitaC
d) raurile din grupa de nord'est si est formeaza doua sisteme fluviale - a
!iretului (cu afluentii Moldova, Bistrita, Trotus si Barlad) si a Prutului (cu afluenti Di3ia,
Ba.lui s. a.).
"acurile in ,omania sunt foarte numeroase, dar au intinderi mici, fiind de origine
diversa. %e origine glaciara este lacul Bucura din muntii ,etezat, &apra din mutii
+agaras. #n muntele &iomatu Mare, la nord de orasul !fantul *.eorg.e, apele s'au strans
//
in craterul unui vulcan stins, formand lacul vulcanic !fanta Ana, singurul de acest fel in
,omania.
"acurile de bara3 artificial sunt construite de catre oameni pentru alimentarea cu
apa a centralelor .idroelectrice, pentru piscicultura, irigatii, industrie etc. "acuri mari de
asa natura prezinta izvorul Muntelui pe raul Bistrita, "otrul pe raul 1idra, +intinile pe
raul !omes s. a.

EUROPA APUSEANA

$nitatea geografica 7Europa Apuseana8 cuprinde un spatiu vast al Europei, cu
desc.idere larga spre Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea Manecii, Marea #rlandei,
*olful BiscaBa). Acest fapt conditioneaza influenta puternica a oceanului asupra Europei
Apusene, determinand prin aceasta trasaturile specifice ale cadrului natural si ale
activitatilor economice.
Apele tarii Europei Apusene au retea .idrografica densa. Aproape toate raurile au
debite mari si permanente, in mare parte sunt navigabile, indeosebi in cursurile lor
inferioare. &apacitatea lor pentru navigatie a crescut substantial datorita constructiei unui
sistem de numeroase canale. ,aurile ce'si iau inceputul in muntii Pirinei, Alpi, Masivul
&entral si in alte regiuni muntoase au un potential .idroenergetic insemnat.
%esi se intreprind masuri serioase in vederea ocrotirii apelor curgatoare, aceasta
problema ramane actuala, din cauza poluarii crescande, provocate de marile intreprinderi
industriale, asezate in orasele de pe rauri, si de agricultura intensiva.
Regatul Unit al arii Britanii si Irlandei de Nord
Este un stat insular in Europa Apuseana si cuprinde insula Marea Britanie, partea
de nord a insulei #rlanda, numeroase insule asezate in marile incon3uratoare insulele
!.etland, insulele Or2neB, insulele 9ebride, insula Man s. a.
Marea Britanie este despartita de Europa &ontinentala prin Marea Manecii, Marea
Nordului si stramtoarea &alais, iar de ,epublica #rlanda prin Marea #rlandei.
Teritoriul Marii Britanii cuprinde patru regiuni: !cotia, Eales (Tara *alilor),
#rlanda de Nord si Anglia, ce se deosebesc prin particularitati geografice, istorice,
economice si etnografice specifice.
%atorita precipitatiilor abundente, reteaua .idrografica este bogata, dar raurile
sunt scurte, cu debit mare pe tot parcursul anului. Multe rauri sunt legate de reteaua de
canaluri.
/4
&ei mai mare fluviu din Marea Britanie este Tamisa, pe care e situata capitala tari.
Al doilea rau, ca lungime si debit, este !evern ce se varsa in golful Bristol.
,aurile nu ing.eata si au o mare importanta pentru navigatie.
"acurile, de obicei de origine tectonica si glaciara, sunt mai numeroase in
regiunile nordice ale tarii.
Franta
+ranta este un stat asezat in vestul Europei cu doua fatade maritime, una la
Oceanul Atlantic spre Marea Manecii si *olful BiscaBa) si a doua la Marea Mediterana
(golful "Bon). %upa suprafata (</,< mii 2m ) este al doilca stat in Europa, dupa +ederatia
,usa.
+rantei ii apartine si insula &orsica din Marea Mediterana.
,eteaua .idrografica este densa, legata printr'un sistem de canaluri Ma3oritatea
apelor curgatoare izvorasc din Masivul &entral si din muntii Alpi, fiind orientate spre
Oceanul Atlantic. Ele au cursuri lungi si debite constante, fiind alimentate preponderent
din ploi. $nele sunt alimentate din g.etari, !unt importante pentru navigatie.
&ele mai insemnate fluvii ale +rantei sunt: !eine, fluviu pe malurile caruia este
asezat unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii - ParisulC "oire, cel mai lung rau
din +rantaC *aronne, cu un canal construit paralel cu raul, care a3unge pina la tarmul
Marii MediteraneC ,.one, cel mai mare fluviu al +rantei ce se varsa in Marea Mediterana.
O importanta artera navigabila este raul ,.in, ce face granita intre +ranta si
*ermania.
,aurile mari ale +rantei au un potential .idroenergetic inalt in Muntii Alpii
+rancezi, Masivul &entral si Pirinei. #n aceste regiuni sunt construite centrale
.idroelectrice.
EUROPA SUDICA !EDITERANEANA"

$nitatea geografica 7Europa !udica8 (Mediteraneana) cuprinde cele trei mari
peninsule din sudul continentului - #berica, #talica, Balcanica si insulele din Marea
Mediterana. &ele mai mari insule ale Europei sudice sunt: insula !ardinia, insula !icilia,
insula &orsica, insula &reta, insulele Baleare s. a.
Asezarea geografica si climatul deosebit, specific au conditionat trasaturile
unicale ale cadrului natural, dar si al activitatilor economice, si ale populatiei acestei
unitati geografice, impunandu'se individualizarea ei.
/5
Apele &u e0ceptia raurilor de pe peninsula #berica, apele curgatoare din Europa
!udica au un curs scurt. Alimentandu'se preponderent din topirea zapezilor din munti si
din ploi, regimul .idrologic al raurilor este determinat de conditiile climatice. Astfel
apele curgatoare in anotimpul de vara isi reduc considerabil nivelul apei si debitul,
inregistrandu'se etia3ul iar iarna, in timpul ploilor, raule isi sporesc esential debitul,
uneori c.iar revarsandu' se.
1ara, o parte importanta din apa raurilor este folosita in irigatii, indeosebi in
regiunile de campie.
Avand cadere mare in cursurile lor superioare, raurile poseda un inalt potential
.idroenergetic. &ele mai mari fluvii ale Europei !udice sunt: %uero, Ta3o, *uadiana,
*uadalFuivir si Ebro, de pe peninsula #berica, si Pad din nordul #taliei.
Peninsula I#erica
Peninsula #berica este cea mai mare (<?? 6/< 2m
4
) si mai masiva dintre
peninsulele Europei Meridionale, fiind izolata fata de restul continentului prin masivul
lant al Muntilor Pirinei. +orma peninsulei este apropiata de cea a unui patrulater. !trabon
o compara cu o piele de taur desfasurata. Tarmurile sale sint slab fragmentate. "ipsesc
infle0iunile adinci, desi in regiunile cu tarm de tip 7riaG acesta lasa impresia unei
fragmentari accentuate.
,elieful Peninsulei #berice se caracterizeaza printr'o accentuata masivitate.
Altitudinea sa medie este de ==; m, fiind alcatuita aproape in e0clusivitate din munti si
podisuri inalte.
!uprafete insemnate sint ocupate si de structurile alpine. #n Peninsula #berica,
acestea din urma s'au diferentiat ca stil tectonic de la o regiune la alta. Astfel, se
deosebesc masive montane cu stratele puternic cutate si cu saria3e de mare amploare, cu
reprezentarea bogata a faciesurilor de mare adinca si cu continuitate de sedimentare din
paleozoic pina in eocen, care alcatuiesc asa'numitele 7alpide8. Tipici pentru aceasta
categorie sint Muntii Andaluziei. O alta categorie o formeaza asa'numitele 7iberide8, din
care fac parte muntii Pirinei, #berici si &ataloniei. Acestea se caracterizeaza printr'o
cutare mai slaba, lipsa saria3elor, facies petrografic variat (de mare epicontinentala) si
numeroase lacune stratigrafice. #n zonele a0iale ale acestor munti sint adesea incluse
blocuri vec.i, paleozoice. O alta categorie de unitati o formeaza bazinele tectonice
umplute cu sedimente comple0e, ca de e0emplu bazinul Ebro, in cadrul caruia sint
reprezentate atit depozitele lacustre cit si cele fluviale. &ele mai noi formatiuni ale
Peninsulei #berice alcatuiesc fasiile inguste de campie de pe litoralul vestic (&impia
Portugaliei) si largile golfuri ale litoralului estic.
#n general, marile unitati de relief din Peninsula #berica se suprapun unitatilor
structurale ale acesteia. &ea mai vasta unitate de relief primesc cantitati insuficiente de
precipitatii: 6;;-<;; mmHan si c.iar 5;; mmHan pe tarmul Mediterane sau in &astilia
Noua.
/6
,aurile se diferentiaza de la un sector la altul al Penin'sulei #berice in functie de
clima si de conditiile orografice. &ele mal mari artere sint tributare Atlanticului: %uero
(%ouro), Ta3o (Te3o), *uadiana, *uadalFuivir s.a. Bazinul .idrografic al Atlanticului
ocupa cea mai mare suprafata din peninsula.
#n est, Ebro dreneaza depresiunea Argonului si se varsa in Mediterana, dupa ce
strabate printr'un frumos defileu, muntii de pe coasta. Pintre raurile mai mari ale estului
trebuie remarcat si Ducar.
#n general, raurile din Peninsula #berica au vai bine dezvoltate, cu terase largi in
cursurile lor inferioare si mi3locii. %in cauza variatiilor de debit si a conditiilor de relief,
raurile Peninsulei #berice nu prezinta importanta pentru navigatieC in sc.imb, ele sint
amena3ate pentru irigatii si obtinerea energiei electrice.
Peninsula Italica
Peninsula #talica (Apeninica) este cea mai mica dintre persinsulele Europei
Meridionale si ocupa o pozitie mediana in Mediterana fiind izolata de restul Europei prin
puternica bariera muntoasa a Alpilor, ingustimea peninsulei are repercusiuni importante
asupra fenomenelor geografice: raurile sint scurte si dreneaza suprafete mici, iar influenta
Mediteranei acopera direct aproape intreaga sa suprafata. %atorita e0tinderii mari de la
nord la sud, in Peninsula #talica se produc modificari importante ale peisa3ului in sens
latitudinal. #n nord, mai ales in &impia Padului, ca dealtfel si in regiunile nordice ale
celorlalte peninsule din Europa Meridionala, e0ista trasaturi fizico'geografice
submediteraneene si c.iar central'europene. #n sud, peisa3ul este tipic mediteranean.
,elieful Peninsulei #talice se caracterizeaza prin dominarea muntilor. #n tot lungul
sau se insira numeroasele culmi muntoase ale Apeninilor (de aici si denumirea de
Peninsula Apeninica ce i se atribuie in mod curent).
,iurile Peninsulei #talice sint mai bine dezvoltate in partea sa nordica, in &impia
Padului. Multe dintre acestea izvorasc din zona g.etarilor si a zapezilor permanente din
Alpi. Artera cea mai importanta este Padul (Po), care depaseste =;; 2m lungime. El are
un debit bogat si un regim ec.ilibrat datorita surselor variate de alimentare. "a sud de
&impia Padului, sursa principala de alimentare o constituie ploile care au un regim
pronuntat sezonier. %e aici rezulta variatii mari de debit pentru riuri. Acestea au ape
bogate numai in sezonul rece si ploios. 1ara, cind alimentarea din ploi lipseste si
pierderile prin evaporare sint foarte mari, scurgerea se mentine numai pe riurile mai
importanteC celelalte seaca.
Peninsula Balcanica
Peninsula Balcanica este limitata spre nord de cele doua mari cimpii dunarene:
&impia %unarii Mi3locii si &impia %unarii inferioare. Aceasta limita nu este destul de
ferma. Pe o mare suprafata caracterele mediteraneene se intrepatrund cu cele centrale si
est'europene.
/<
!tructura si relief. ,elieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos.
&impiile sint mici si fragmentate. &ele mai importante sint &impia Albaniei, &impia
Tesaliei, &impia Macedoniei si &impia Traciei.
+ragmentarea accentuata a reliefului din Peninsula Balcanica nu favorizeaza
dezvoltarea unor riuri mari. &u e0ceptia unor afluenti ai !avei si %unarii, riurile
balcanice fac parte din categoria raurilor mici. ,egiunile carstice din Muntii %inamici au
caractere .idrologice specifice, fiind lipsite practic de o retea de suprafata. %atorita
diametrului mic al ponoarelor de evacuare sau datorita blocarii acestora, in unele polii,
primavara cind se topesc zapezile in munti, se formeaza lacuri temporare. &elelalte
categorii de lacuri sint numeroase in Peninsula Balcanica, dar sint de dimensiuni mici.
S$ania
,egatul !paniol ocupa cea mai mare parte din peninsula #berica, insulele &anare
din Oceanul Atlantic si insulele Baleare din Marea Mediterana. Are frontiere terestre doar
cu Portugalia si +ranta, iar in rest are tarmuri putin fragmentate, cu iesire larga in
Oceanul Atlantic si Marea Mediterana.
,eteaua .idrografica a !paniei este relativ deasa. ,aurile au regimul de scurgere
in timpul anului foarte neregulat, cu debit scazut vara si ridicat iarna, producand
inundatii. !unt alimentate preponderent din ploi si din zapezi. E0ceptie face
*ualdalFuivirul, care, se alimenteaza si din g.etarii !ierrei Nevada.
Ma3oritatea raurilor (%uero, Ta3o, *uadiana, *uadalFuivir) apartin bazinului
Atlantic. "a est dreneaza &ampia Aragonului si se varsa Marea Mediterana raul Ebro.
#n general, raurile !paniei au vai bine dezvoltate, cu multe terase, dar, din cauza
variatiilor de debit si a conditiilor de relief, nu prezinta important pentru irigatie. #n
sc.imb ele sunt amena3ate pentru obtinerea energiei electrice si pentru irigatii.
Italia
,epublica #talia este un sfat sud'european ce cuprinde in total Peninsula #talica, o
parte din muntii Alpi si unele insule din marile invecinate: insula !icilia, insula !ardinia,
insula Elba, insulele "ipari, insula #sc.ia.
,aurile #taliei sunt scurte, cu debite ce variaza sezonier si au surse de alimentatie
diferite. &ele care isi au obarsia in muntii Alpi, au debitele cele mai ridicate in anotimpul
de vara, cand se topesc zapezile din munti, Avand cadere mare si, deci, potential
.idroenergetic insemnat, pe multe din aceste rauri au fost construite numeroase centrale
.idroelectrice. &el mai mare rau din nordul #taliei si din #talia, in general, este Pad, in
care se varsa numeroase rauri din Alpi.
,aurile #taliei peninsulare si insulare au debitele ma0ime iarna, cand cad cele mai
multe precipitatii, iar vara multe dintre ele au albiile seci.
/=
Al doilea rau al #taliei dupa lungime si debit este Tibrul, pe care e asezat orasul
,oma.
#talia are multe lacuri, dar sunt de dimensiuni mici, asezate preponderent in partea
nordica, la poalele Alpilor.
Bulgaria si Grecia
%upa cum remarcati, Peninsula Balcanica este reprezentata de un numar mare de
state in care s'au impletit arealele mai multor popoare.
Bulgaria ocupa partea nord'estica a Peninsulei Balcanice cu o iesire larga la
Marea Neagra. #n timp ce *recia ocupa partea sudica si numeroase insule (circa 4;;;)
din marile incon3uratoare (Marea Egee, Marea #onica, Marea Mediterana). Principalele
insule sunt: &reta, Eubeea, "esvos, ,odos, &.ios si &efalonia.
*recia si Bulgaria sint state, care, in virtutea asezarii lor geografice, au conditii
favorabile pentru dezvoltarea navigatiei, si din timpurile cele mai vec.i au fost punte de
legatura intre Europa si Asia 1estica.
Apele curgatoare ale Bulgariei apartin bazinului Marii Negre, prin %unare, care
colecteaza apela din partea nordica a tarii - afluentii #s2ar, #antra s.a, si bazinului Marii
Egee - raurile !truma, Marita s. a.
*recia nu are rauri mari. Teritoriul ei este strabatut de !truma (aici se numeste
!tuman) si de Marita (in *recia se numeste Evros), care isi au obarsia in Bulgaria.
,aurile au debite mari iarna si aproape seaca vara.






/: