FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN ANTICHITATE:

REPUBLICA ROMANĂ – IXU 11 03 2024

Citiţi cu atenţie textele apoi răspundeţi la întrebări:

A: „Cât despre romani, după părerea lor, cel mai cuminte lucru pe care îl aveau de făcut era să ducă
lupta chiar în preajma Cartaginei, să nu înfrunte primejdia apelor în jurul insulelor, ci să-i combată pe
cartaginezi chiar al ei acasă (...) Cartaginezii, temându-se ca oraşul lor să nu fie cucerit, trimiseră un sol la
consulul roman pentru a obţinere retragerea acestuia în condiţii convenabile ambelor părţi (...) Ajungând la
convingerea că un astfel de tratat îi va duce în treptat spre pieire sigură, cartaginezii au preferat să continue
războiul”. (Cassius Dio, Istoria romană)

B: „Războaiele de cucerire duse de romani în afara peninsulei au avut consecinţe economice şi

sociale considerabile. Mai întâi, dacă prădăciunile cauzate de armatele cartagineze şi de populaţiile răsculate
împotriva hegemoniei romane au afectat profund agricultura romană, Roma a cunoscut de la începutul
secolului al III-lea î.Hr. un imens aflux de bogăţii (...) Clasele înstărite au fost marile beneficiare ale
cuceririlor. Nobilimea a acaparat comanda armatelor, guvernările din provincie, toate surse de enorme
profituri. În schimb, clasa proprietarilor mici şi mijlocii, care constituia osătura societăţii romane a dispărut
aproape peste tot. Plebea urbană şi-a pierdut în puţină vreme virtuţile civice care o caracterizau în primele
secole ale Republicii. Alături de plebe se afla mulţimea de sclavi. Erau, în general, mai du r trataţi decât la
Atena, frecvent supuşi pedepselor corporale şi crucificaţi în caz de greşeau grav.”
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. I)

1. Menţionaţi, pe baza textului A, un motiv pentru care romanii luptau în preajma Cartaginei.
2. Selectați din sursa A, două informații aflate în relație cauză-efect.
3. Menționați câte un spațiu istoric la care face referire sursa A, respectiv sursa B.
4. Prezentaţi, pe baza textului B, trei consecințe ale expansiunii romane asupra diverselor categorii sociale
de la Roma.
5. Menționați, pe baza sursei B, clasa socială care a beneficiat de pe urma cuceririlor romane.
6. Precizați, pe baza sursei B, un fapt istoric care a avut urmări asupra agriculturii romane.
7. Menționați evenimentul militar la care se referă sursa A, precizând părțile implicate și deznodământul
conflictului.
8. Menționați 2 instituții romane și precizați câte o caracteristică despre fiecare.
9.Prezentaţi 3 fapte istorice care ilustrează criza Republicii Romane
10 Prezentaţi două fapte istorice care evidenţiază incercările de salvare a Imperiului Roman
11 Argumentaţi,printr-un fapt istoric relevant că poporul romận aparţine romanităţii orientale.
.
 REPUBLICA ROMANĂ- II

Citiţi cu atenţie textele apoi răspundeţi la întrebări:

A: „Când a aflat de aceste pregătiri, Caesar şi-a pus în cunoştinţă de cauză soldaţii; le-a reamintit toate
relele ce i le-au făcut duşmanii de-a lungul anilor; s-a plâns că Pompei i-a denigrat din invidie reputaţia, deşi
el a subscris dintotdeauna la reputaţia şi demnitatea lui Pompei şi l-a susţinut (...) Caesar îşi îndemna de
asemenea soldaţii să-i apere de duşmani reputaţia şi demnitatea, el fiind unul sub a cărui comandă de general
au servit vreme de nouă ani statul cu succes remarcabil, câştigând numeroase victorii şi cucerind întreaga
Galie şi Germanie. Soldaţii legiunii a treisprezecea care erau de faţă, căci Caesar a dispus adunarea la primul
semn de tulburare, au răspuns cu hotărâre că erau gata să-şi apere generalul de jignirile aduse lui şi tribunilor
plebei.” (Caesar, Războiul Civil)

B. „S-a ajuns la situaţia că trei oameni de stat şi-au împărţit statul roman ca pe o proprietate
particulară. Este vorba despre Antonius, Lepidus şi acela care mai înainte vreme se numea Octavianus (...)
Din cauza acestei împărţiri a puterii între dânşii şi puţin timp după aceea, au intrat în conflict unii cu alţii,
aşa cum era şi firesc, Caesar (Octavianus), superior celorlalţi prin inteligenţă şi prin experienţa sa în
problemele politice, i-a răpit mai întâi lui Lepidus provincia Libia, pe care acesta o obţinuse prin vot, iar
apoi i-a smuls şi lui Antonius, după ce l-a învins în bătălia de la Actium, ţinutul guvernat de el, care se
întindea din Siria până la Golful Ionic. După aceste fapte, care au părut impresionante şi au stârnit tuturor
uimire, Octavianus a pus stăpânire şi pe Egipt.” (Appian, Războaiele civile)

1. Menţionaţi, pe baza sursei A, atitudinea soldaţilor legiunii a treisprezecea faţă de solicitarea lui Caesar.
2. Menţionaţi, pe baza sursei A, două acțiuni de politică externă desfăşurată de Caesar.
3. Menționați o magistratură la care face referire sursa A.
4. Selectați din sursa B, două informații aflate în relație cauză-efect, precizând rolul fiecărei informații.
5. Menționați modalitatea de conducere a statului roman la care face referire atât sursa A, cât și sursa B.
6. Precizați, pe baza sursei B, două acțiuni ale lui Octavian împotriva rivalilor săi.
7. Precizaţi, pe baza textului B, modalitatea prin care Lepidus a ajuns la conducerea Libiei.
8. Menţionaţi, pe baza textului B, rezultatul confruntării militare dintre Octavianus şi Antonius.
9. Menționați 2 informații privind expansiunea romană în perioada republicii, precizând și denumirea a două
provincii romane (cu excepția celei menționate în sursa A).
10. Prezentați luptele dintre plebei și patricieni.