Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMPERIUL ROMAN - I
A.”În acest fel Octavian, fiind încă în viață și datorită faptelor sale, a fost considerat – cel dintâi – de către
romani ca demn de venerat și numit de către ei Augustus. Întocmai ca și Iulius Caesar, având chiar o mai
mare putere decât acesta, el s-a proclamat singur conducător al patriei sale cât și al tuturor popoarelor de sub
autoritatea acesteia, iar pentru aceasta nu a avut nevoie nici de alegere, nici de vot, nici de vreun simulacru
de acest fel. Imperiul său, devenind durabil și puternic, iar el însuși reușind în toate și, fiind temut, a lăsat în
urma sa succesori care au stăpânit după el într-un chip asemănător lui.”
(Appian, Războaiele civile)
B. ”Până la jumătatea secolului III, Imperiul Roman prezenta deja simptomele unei boli care-l măcina pe
dinăuntru. Decăderea mediului politic era probabil consecința lipsei de măsuri energice care să fie luate de la
centru și a dezordinii care domnea la periferia imperiului. În cei 90 de ani scurși începând cu 180 d. Hr., nu
mai puțin de optzeci de împărați (care nu au domnit prea mult) au emis pretenții la tron, fie având acest drept
sau prin uzurpare. (...) Armata le dicta fără frică stăpânilor săi civili. Barbarii treceau peste limes, adeseori
nestingheriți. ” (Norman Davies, O istorie a Europei)
2. Menționați, pe baza sursei A, o acțiune întreprinsă de Octavian în scopul consolidării puterii personale.
3. Menționați, pe baza sursei A, o consecință pentru statul roman a realizărilor lui Octavian.
6. Scrieți, din sursa B, două informații aflate în relație cauză-efect, precizând rolul fiecărei informații.
9. Formulați un punct de vedere privind conducerea statului roman în perioada principatului, susținându-l cu
o informație din sursa A.
10. Menționați numele a doi împărați romani din perioada Dominatului și precizați trei măsuri adoptate de
către aceștia pentru redresarea statului roman în secolul al IV-lea
FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN ANTICHITATE:
IMPERIUL ROMAN - II
A.”Împăratul Augustus a dobândit o putere durabilă atât pentru el însuși, cât și pentru succesorii săi nu doar
prin abolirea instituțiilor republicii, dar și însușindu-și toate funcțiile care le controlau. S-a declarat
Imperator sau ”conducător suprem”, consul, tribun, cenzor, Pontifex Maximus și proconsul al Spaniei,
Galiei, Siriei și Ciliciei etc. (...) În calitate de Princeps Senatus, o nouă funcție, a fost președinte al Senatului,
ai cărui membri erau aleși din rândurile foștilor magistrați, pe care i-ar fi numit el (...). A lăsat Senatul să
conducă jumătate dintre provinciile din care se compunea acum tot imperiul, dar avea drept de veto asupra
deciziilor pe care le lua acesta”.
(Norman Davies, O istorie a Europei)
B: „...Pierderea sau devastarea provinciilor, de la ocean până la Alpi, a slăbit gloria şi măreţia Romei; dar
prosperitatea ei internă a fost distrusă pentru totdeauna, prin despărţirea Africii. Hrăpăreţii vandali au
confiscat proprietăţile ereditare ale senatorilor şi au oprit subsidiile regulate care alinau sărăcia şi încurajau
lenea plebeilor. ( ... ) În această epocă nefericită – saxonii se luptau pe viaţă şi pe moarte cu băştinaşii pentru
stăpânirea Britaniei, Galia şi Spania erau împărţite între puternicile monarhii ale francilor şi vizigoţilor şi
regatele supuse ale suevilor şi burgunzilor...”
(Edward Gibon, Istoria declinului şi a prăbuşirii Imperiului Roman)
3. Scrieți, din sursa A, două informații aflate în relație cauză-efect, precizând rolul fiecărei informații.
5. Scrieți, din sursa B, două informații aflate în relație cauză-efect, precizând rolul fiecărei informații.
9.Menționați numele a doi împărați romani din perioada Dominatului și precizați trei măsuri adoptate de
către aceștia pentru redresarea statului roman în secolul al IV-lea
10. Formulați un punct de vedere privind conducerea statului roman în perioada principatului, susținându-l
cu o informație din sursa A.