Varianta 4

SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT

ÎN EVUL MEDIU ŞI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII

Subiectul I

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „În septembrie 1394 oastea otomană, în jur de 40.000 de oameni, (…) a trecut Dunărea, pe la Nicopole,
în Ţara Românească. [Deoarece] oastea românească nu avea mai mult de 10.000 de oameni, Mircea cel
Bătrân a adoptat tactica luptelor de hărţuială ceea ce a făcut ca în momentul în care detaşamentele
otomane au ajuns în apropiere de Curtea de Argeş, vechea capitală a Ţării Românesti, ele să fie foarte
slăbite. Lupta decisivă (…) s-a dat la 10 octombrie 1394 la «Rovine» (…). Rezistenţa arătată de români, ca si
teama de intervenţia, în sprijinul lui Mircea cel Bătrân, a regelui Sigismund, ale cărui oşti sosiseră la
Timişoara, l-au [determinat] pe Baiazid - cel dintâi sultan care a condus oşti pe teritoriul românesc – să
hotărască retragerea la sudul Dunării.”

(Şt. Stefănescu, Istoria medie a României)

B. „Participarea lui Mircea [cel Bătrân] la [cruciada de la] Nicopole trebuia să atragă o replică din partea lui
Baiazid. Într-adevăr, în anul următor, 1397, o armată turcească trecu Dunărea, în Muntenia, dar fu învinsă
de Mircea.

O altă victorie împotriva turcilor a repurtat Mircea în 1400. O armată de-a lor (...) făcuse o expediţie de
pradă în Ungaria. La întoarcere, au fost atacaţi de Mircea, care avea si un contingent ungar, şi bătuţi în aşa
fel încât abia 3000 au mai scăpat peste Dunăre. Era a patra biruinţă românească asupra turcilor din timpul
acestui glorios voievod [al Ţării Românesti].”

(C. C. Giurescu, Istoria românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi capitala statului medieval românesc precizată în sursa A. 2p

2. Precizaţi secolul în care se desfăsoară evenimentele descrise de sursa B. 2p

3. Numiţi câte un conducător politic la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6p

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că declanşarea conflictului în
spaţiul nord-dunărean este consecinţa participării românilor la cruciada antiotomană din secolul al XIV-lea.
3p

5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa A. 7p

6. Prezentaţi alte două conflicte din spaţiul românesc, desfăşurate în Evul Mediu, în afara celor precizate în
surse. 6p

7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu. 4p
Subiectul al II-lea

Citiţi cu atenţie următoarea sursă:

A. ,,Politica externă a lui Mircea cel Bătrân a fost dominată de un fapt capital: primejdia turcească.
Combaterea acestei primejdii – direct sau indirect – constituie preocuparea de căpetenie a marelui domn.
Ea străbate, ca un fir roşu, întreaga activitate militară şi diplomatică a lui. Toate războaiele lui Mircea se fac
cu turcii, niciunul cu ungurii, cu moldovenii şi, cu atât mai puţin, prin urmare, cu polonii. Raportul dintre
forţe însă era inegal. Turcii, în plină expansiune cuceritoare, aveau mai multe mijloace decât domnul
muntean. De aceea, la urmă, Mircea a trebuit să recunoască această superioritate şi să ajungă la o
înţelegere cu noii stăpâni ai răsăritului. Dar rezistenţa lui îndelungată – provocând admiraţia adversarilor
înşişi – a avut un rezultat de cea mai mare însemnătate: a păstrat fiinţa statului muntean. În timp ce
Bulgaria cădea sub loviturile lui Baiazid şi era prefăcută în paşalâc turcesc - stare în care a rămas aproape
cinci sute de ani - în timp ce Serbia avea, la scurt interval, aceeaşi soartă, Ţara Românească a putut rezista şi
a asigurat astfel continuitatea vieţii sale politice.”

(C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I)

Cerinţe:

1. Precizaţi un spaţiu istoric la care se referă sursa A. 2p

2. Precizaţi, pe baza sursei, poporul cu care s-au făcut toate războaiele Țării Românești. 2p

3. Numiţi cei doi conducători politici la care se referă sursa. 6p

4. Menţionaţi, pe baza sursei, cele două state din Peninsula Balcanică prefăcute în paşalâc de către
otomani. 6p

5. Formulați, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la politica externă a lui Mircea cel Bătrân,
susținându-l cu două informații din text. 10p

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statele române s-au implicat, prin
diplomaţie, în relaţiile internaţionale de la începutul epocii moderne. (Se punctează coerenţa şi pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.). 4p