Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. „Dar vlahul [voievodul Vlad Țepeș, în 1462] i-a mutat pe toți supușii lui în locuri strâmte de
munte și în locuri acoperite de păduri; și câmpurile le-a lăsat pustii și vitele de tot felul le-a mânat
mai înăuntrul hotarelor. [...] Tiranul [sultanul Mehmet al II-lea], trecând Danubiul [Dunărea], a
străbătut [Țara Românească] mai bine de 7 zile și n-a găsit nimic, nici om, nici cel mai neînsemnat
animal și nici ceva de mâncare sau de băut.” (Mihail Ducas, Istoria turco-bizantină)
B. „într-aceia vreme, Mehmet împaratul turcesc armând 120.000 de [oameni], oastea sa și
oastea tatareasca și muntenească, (...) [Ie-a] trimis asupra lui Ștefan-vodă [Ștefan cel Mare]. Iar
Pagină 1 din 4
Stefan-vodă avand oastea sa, 40.000 (...) si 5000 de unguri (...), Ie-a iesit inaintea turcilor de sus de
Vaslui, la Podu Înalt, [în 1475], pe care i-a biruit Ștefan-vodă, nu așa cu vitejia, cum cu meșteșugul.
(...) Deci ajutorând puterea cea dumnezeiască, (...) așa i-a cuprins pe turci negura, de nu se vedea
unul cu altul. Și Ștefan-vodă tocmise puțini oameni peste lunca Bârladului, ca să-i amăgeasca cu
buciume si trâmbițe, dând semn de razboi; atunci oastea turcească, întorcandu-sa la glasul
buciumelor si împiedicandu-i și apa și lunca și negura acoperindu-i, [au încercat să treacă prin
lunca], la glasul buciumilor. Iar Ștefan-vodă cu oastea tocmită i-a lovit [pe turci], unde nici era loc
[pentru aceștia] de a-si tocmi oastea, nici de a se îndrepta, ci așa ei în sine tăindu-se, mulți pieriră,
mulți prinși de pedestrime au fost, ce și pe aceia pe toti i-a tăiat”.
(G. Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)
Pornind de la aceaste surse, elaborați, în aproximativ două-trei pagini, o sinteză despre Spațiul
românesc și politica de cruciadă târzie. În elaborarea răspunsului aveţi în vedere:
- menționarea domnitorului și a unui spațiului istoric din sursa A, respectiv din sursa B;
- prezentarea unei cauze a implicării voievozilor români în „cruciadele târzii”;
- menționarea a două acțiuni antiotomane la care au participat voievozii români, în afara celor
la care fac referire sursele A și B;
- formularea unei opinii referitoare la tactica folosită de voievozii români în timpul luptelor
antiotomane, susţinând-o cu o informaţie din sursa A, respectiv una din sursa B.
Pagină 2 din 4
OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa judeţeană / Municipiul Bucureşti
Clasa a VIII -a
Martie 2022
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
SUBIECTUL I:
1. Câte 1 punct pentru menționarea regelui Burebista, respectiv a unui spațiu istoric precum
Thracia, Egipt, Macedonia sau Iliria. (1 p x 2 = 2 p)
2. câte 2 puncte pentru menţionarea unei cauze, respectiv unui efect, de exemplu Cucerirea Daciei
[...] a fost foarte dură.” (cauza), „Au fost necesare două războaie succesive pentru ca Decebal să
se recunoască învins” (efect). (2 p x 2 = 4 p)
3. 2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere, respectiv 2 puncte pentru susținerea
acestuia cu o informație din sursa A. (2 p x 2 = 4 p)
4. câte 2 puncte pentru prezentarea cauzelor. De exemplu, „a avut drept scop regularizarea graniței
prin suprimarea intrândului pe care îl forma fluviul în imperiu; respective „dar se gândea mai ales
la minele de aur din Carpați și la tezaurul dacilor, indispensabile pentru a asigura succesul
politicii sale pacifiste din interiorul imperiului” (2 p x 2 = 4 p)
5. câte 3 puncte pentru prezentarea oricăror două consecințe. De exemplu, Romanitatea orientală a
fost izolată de romanitatea occidentală, fiind redusă la Peninsula Balcanică și devenind
romanitatea balcanică; respectiv populația romanică din Peninsula Balcanică a fost divizată în
mai multe grupe, ai căror urmași sunt ramurile poporului român de la nord și de la sud de Dunăre.
(3 p x 2 = 6 p)
6. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la romanizarea proviniei Dacia, respectiv
câte 2 punte pentru susținerea opiniei cu două fapte istorice. De exemplu, coloniștii aduși de pe tot
cuprinsul Imperiului Roman spre a cultiva ogoarele și a popula orașele. Cea mai mare parte era
constituită din vorbitori de limbă latină. Armata de circa 30 000 de militari constituiau armata
care proteja provincia (1-2 legiuni, plus numeroase trupe auxiliare). Aceștia, în majoritate,
vorbeau limba latină. Mulți dintre ei se căsătoreau cu localnice. În jurul castrelor unde era
cantonată armata romană, se formau așezări în care locuiau familiile militarilor. (3 p x 2 = 6 p)
Total 40 puncte
SUBIECTUL AL II-LEA:
Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:
- câte 2 puncte pentru menţionarea domnitorului Vlad Țepeș și a Țării Românești pentru sursa A,
respectiv câte 2 puncte pentru menţionarea domnitorului Ștefan cel Mare și a Moldovei pentru sursa
B. (2 p x 4 = 8 p)
-10 puncte pentru prezentarea unei cauze. De exemplu, domnitorii români s-au implicat în politica
de cruciadă târzie pentru menținerea identității culturale, religioase și statale. Evoluția statelor
medievale românești în secolele XIV – XVI a fost influențată de tendințele hegemonice ale puterilor
vecine: Regatul Ungariei și cel al Poloniei, Cnezatul Moscovei și cel al Lituaniei și Statul Otoman.
-câte 6 puncte pentru menționarea a două acțiuni antiotomane la care au participat voievozii români,
de exemplu prin acțiuni diplomatice, Mircea cel Bătrân a încercat să contracareze tendințele
hegemonice ale Regatului Poloniei și ale Regatului Ungariei, iar principalele acțiuni militare au
fost îndreptate împotriva otomanilor. Lupta de la Rovine (1395) împotriva turcilor se încheie cu
victoria lui Mircea cel Bătrân, care îndepărtează pericolul otoman și se aliază statelor creștine, în
vederea constituirii unui front comun. Mircea cel Bătrân participă la campania de la Nicopole
(1396), alături de forțele creștine occidentale, împotriva turcilor. (6 p x 2 = 12 p)
-4 puncte pentru prezentarea unui punct de vedere, respectiv câte 5 puncte pentru susținerea
acestuia cu două fapte istorice, de exemplu „i-a mutat pe toți supușii lui în locuri strâmte de munte
și în locuri acoperite de păduri; și câmpurile le-a lăsat pustii și vitele de tot felul le-a mânat mai
înăuntrul hotarelor ” (sursa A), respectiv „ tocmise puțini oameni peste lunca Bârladului, ca să-i
Pagină 3 din 4
amăgeasca cu buciume si trâmbițe, dând semn de razboi; atunci oastea turcească, întorcandu-sa la
glasul buciumelor si împiedicandu-i și apa și lunca și negura acoperindu-i, [au încercat să treacă
prin lunca], la glasul buciumilor” (sursa B). (5 p x 2 = 10 p)
Pagină 4 din 4