OLIMPIADA DE ISTORIE

ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a VIII-a
6 decembrie 2017

 Timpul de lucru este de trei ore

 Ambele subiecte sunt obligatorii
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I
 Subiectele se tratează pe foi separate

SUBIECTUL I (40 puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A.„În cursul nopții merseră prin locuri, unde holdele de grâu erau îmbelșugate. În felul
acesta rămaseră mai neobservați în înaintarea lor pe mal. Cu ivirea zorilor, Alexandru o porni
prin holde. El porunci pedestrașilor să înainteze, culcând grâul cu lăncile înclinate, până au
ajuns la pământul necultivat. Câtă vreme călăreții înaintară prin holde, falanga îl urmă. Dar când
abia ieșiră de pe ogoare , Alexandru însuși duse cavaleria la aripa stângă, iar lui Nicanor îi
porunci să ducă falanga în formație pătrată. Dar geţii nu ţinură piept nici măcar primului atac al
cavaleriei. Ei rămaseră uimiţi de îndrăzneala cu care într-o singură noapte trecuseră atât de
uşor cel mai mare dintre fluvii, Istrul, fără să facă pod la locul de trecere. Îi mai înspaimânta şi
desimea de nestrăbătut a falangei şi puternicul atac dat de călăreţi. Mai întâi, ei fugiră spre un
oraş, care se afla la o depărtare de o parasangă de Istru.[...] Îşi luară copiii şi femeile pe cai,
cât puteau duce caii. Ei se retraseră cât putură mai departe de fluviu prin locuri singuratice.
Alexandru ( 335 î.Hr.) cuceri oraşul şi luă toată prada pe care o lăsaseră geţii […].”
(Arian, Expediţia lui Alexandru Macedon, luptele cu geţii din anul 335 î.Hr.)
(parasangă – măsură de 5500 m)

B.“Despre începutul domniei se ştie doar că în anul 82 î.Hr. se găsea înaintea geto-
dacilor fără să se poată preciza uniunea tribală din sânul căreia se ridicase. Burebista este
acela care a reuşit să unifice toate seminţiile geto-dacice grupate în mari uniuni de triburi
delimitate în parte pe criterii de ordin numismatic şi să pună bazele primului stat daco-getic.[...]
Regatul lui Burebista, mai apoi, Dacia, se aseamănă în unele privinţe cu regatele orientale, iar
în altele cu cele elenistice, făra să fi cunoscut însă dezvoltarea acestora.[...] Burebista a purtat
mai multe războaie în urma cărora a supus autorităţii sale acele neamuri care pătrunseseră în
zona de locuire geto-dacică. Primul dintre acestea avea drept obiectiv recucerirea de la celţi a
teritoriilor din Vest. Supremaţia în zona mijlocie a Dunării o deţineau celţii-boii, ce se găseau
sub conducerea lui Cristasiros. La aceştia se adăugau tauriscii ce locuiau pe tritoriul de astăzi al
Slovaciei. Razboiul a avut loc aproximativ pe la anul 60 î. Hr. şi s–a desfăşurat în regiunea
Dunării Mijlocii.[...]”
(Constantin Preda, coordonator stiinţific, Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României.)

boii – trib gallic care a luat parte la marea migraţie celtică din secolul IV î.Hr.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi câte un conducător la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 3 puncte
3. Menţionaţi un spaţiu istoric la care se referă sursa B. 3 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei A, o opinie referitoare la modalităţile prin care geţii au fost
înfrânţi şi selectaţi din sursă două informaţii care să susţină opinia formulată.

10 puncte
5. Prezentaţi un alt fapt de politică externă din secolul I î.Hr. în care au fost implicaţi
conducătorii geto-daci, în afara celor la care se referă sursa B. 10 puncte
6. Menţionaţi două caracteristici ale religiei geto-dacilor 8 puncte

Subiectul al II- lea ( 50 puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Decebal, împreună cu aliaţii săi […] opuse o rezistenţă neînfricată şi romanii îşi croiră
calea numai prin încăierări violente şi sângeroase şi numărul răniţilor era atât de mare, încât
împăratul şi-a pus propria garderobă la dispoziţia medicilor. Dar victoria era sigură. Cetăţile
căzură pe rând […]; încercuit de Traian însuşi şi de viteazul Lusius Quietus, regele a fost
constrâns să capituleze fără condiţii ( 102 d.Hr.). Traian pretindea foarte mult. […]
Impunătoarea columnă, înălţată de către Senat pentru împărat […] în noul For al lui
Traian din capitală şi care îl împodobeşte şi astăzi, constituie pentru distrusa tradiţie istorică a
epocii imperiale romane, o mărturie inegalabilă. Pe întreaga ei înălţime […] este acoperită cu
imagini separate – se numără 124 - o carte a războaielor dacice […] .“
(Theodor Mommsen, Istoria romană, vol. IV)

Pornind de la sursa istorică dată, elaboraţi în aproximativ 2-3 pagini, o sinteză despre Dacia şi
integrarea geto-dacilor în lumea romană, având în vedere:
 menţionarea a două fapte istorice desfăşurate în secolul I d.Hr. referitoare la regatul dac
şi precizarea a două consecinţe ale acestora;
 prezentarea a trei factori prin care se realizează romanizarea pe teritoriul Daciei cucerit
de romani, în secolele II-III d.Hr.;
 menţionarea a două fapte istorice referitoare la romanitate şi creştinism între secolele
IV-VI d. Hr. în teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră;
 formularea unei opinii referitoare la preocupările romanilor pentru teritoriul Daciei
reflectat în monumente de arhitectură, susţinând-o cu o informaţie din sursa dată.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză - efect, respectarea succesiunii cronologice /logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total Test: 90 de puncte

Puncte oficiu: 10
Total punctaj: 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Clasa a VIII - a
6 decembrie 2017
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR!

SUBIECTUL I (40 puncte)

1. Câte 3 puncte pentru menționarea a doi conducători la care se referă sursa A,
respectiv sursa B. (3p x2=6p)
2. 3 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa A.
3. 3 puncte pentru menționarea oricărui spațiu istoric la care se referă sursa B.
4. 4 puncte pentru formularea unei opinii pe baza sursei A, referitoare la modalităţile prin
care geţii au fost înfrânţi.
Câte 3 puncte pentru selectarea oricăror informaţii care susţin opinia formulată.
(3p
x2=6p)
5. 4 puncte pentru menţionarea unui fapt de politică externă din secolul I î.Hr. în care au
fost implicaţi conducătorii geto-daci, în afara celui la care se referă sursa B.
6 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici;
2 puncte pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat.
6. Câte 4 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale religiei geto-dacilor.
(4p x2 = 8p).

SUBIECTUL al II -lea:
Informaţia istorică - 40 de puncte distribuite astfel:
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la regatul dac
desfaşurate în secolul I d.Hr. (3px2= 6p)
Câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două consecinţe. (2px2=4p)
 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei factori ai romanizării teritoriului Daciei
cucerit de romani, în secolele II-III d. Hr. (2p x 3=6p)
câte 3 puncte pentru prezentarea factorilor menţionaţi, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px3=9p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
factorii menţionaţi.
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la romanitate
şi creştinism între secolele IV-VI d. Hr., în teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea
Neagră; (3p x 2=6p)
 5 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la preocupările romanilor pentru
teritoriul Daciei reflectat în monumentele de arhitectură.
4 puncte pentru selectarea din sursa dată a oricărei informaţii care susţine opinia
formulată.

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate - 10 puncte distribuite astfel:

 2 puncte pentru structurarea textului (introducere- cuprins-concluzii);
 1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
 0 puncte pentru text nestructurat.
 3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
 înţelegerea procesului istoric;
 1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză - efect.
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice;
 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice;
 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice logice a faptelor istorice.
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea parţială a limbajului istoric;
 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric.
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
Total: 50 puncte

Total test: 90 de puncte.

Total: 100 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu