Olimpiada de Istorie

Faza judeţeană -2013

clasa a VIII - a

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

A. Faptul ca în 1443 statele creștine nu au trimis flota promisa si nici un alt fel de ajutoare,
tocmai în momentele în care Iancu de Hunedoara si Vladislav I al Ungariei făceau un efort deosebit
pentru a da lovitura de gratie Imperiului otoman, atacat simultan de Ibrahim, beiul de Caramania,
explica de ce în anul următor cei doi au avut ezitări cu privire la tratativele cu turcii. Aceasta lipsă
de coordonare a acțiunilor militare si diplomatice, rezultat al contradicțiilor care sfâșiau lumea
italiană, ca si întreaga Europa creștină, a fost una din cauzele cele mai importante ale dezastrului de
la Varna (10 noiembrie 1444), adică al ultimei încercări serioase de a-i alunga pe turci din Europa.
(Ileana Cazan- Marile puteri si spațiul românesc în secolele XV-XVI)
B. Urcarea lui Stefan cel Mare pe tron a marcat începutul unei epoci noi în istoria Moldovei
fiindcă asupra ei plana o permanentă şi gravă amenințare din partea tuturor statelor vecine: a
Poloniei, a Ungariei, dar, mai ales, a Imperiului otoman, amenințare pe care el a reușit să o
îndepărteze. În același timp el a reușit, pe plan intern, să lichideze un sistem politic periculos, care
perpetua instabilitatea, aducea tarii sărăcie, masacre şi interminabile lupte interne. Ştefan cel Mare
însuși era să cadă victimă acestui anarhic si sângeros sistem, în 1451, atunci când la Reuseni, tatăl
sau şi domnul ţării, Bogdan II, a fost asasinat din ordinul lui Petru Aron. De aceea el a luptat
împotriva dușmanilor externi, mai ales a turcilor, nu ca cruciat, deși s-a folosit din plin de
propaganda pentru cruciada, ci ca un apărător al ţării sale; el nu era animat de idealul feudal al
cruciadelor, ci de tendința monarhică modernă, unificatoare a fărâmițării feudale. Pentru Ştefan,
lupta împotriva diferitelor amenințări externe a fost permanent corelată cu cea împotriva
eventualelor amenințări interne, a comploturilor boierești, pe care nu a ezitat să le reprime cu cea
mai mare hotărâre şi asprime.
(Ileana Cazan- Marile puteri si spațiul românesc în secolele XV-XVI)
Răspundeți următoarelor cerințe:
1.Menţionaţi pe baza sursei A doua informații aflate in relație de cauzalitate(cauza-efect). 6 p
2.Formulaţi pe baza sursei A o opinie referitoare la acțiunile desfășurate de Iancu de Hunedoara si
selectați doua informații drept argument. 6p
3. Menționați pe baza celor doua texte numele a patru voievozi si statele pe care le-au condus. 4 p
4.Menţionaţi pe baza sursei B patru amenințări la adresa statului menționat in text. 4p
5.Menţionati pe baza surselor o acțiune de politica interna si una de politica externa desfășurata
de domnii romani in sec. Al XV-lea. 4p
6.Prezentaţi folosind cate un argument din text o asemănare si o deosebire intre informațiile oferite
de cele doua surse. 6p
7. Menționați doua instituții medievale si câte o atribuție acestora. 10 p
Subiectul al II-lea( 50 puncte)
Elementul fundamental în procesul de formare al poporului român şi a limbii române îl
reprezintă romanizarea. Acest fenomen a cuprins întregul teritoriu locuit de daco - geți şi s-a
implementat în toate compartimentele vieții materiale şi spirituale.
Pornind de la aceasta sursă, elaborați în aproximativ trei-patru pagini o sinteză referitoare la
Etnogeneza românească, având în vedere următoarele aspecte:
- prezentarea a două fapte istorice desfășurat in sec .II d Hr.
- menționarea unei cauze si a unei consecințe ale procesului de romanizare;
- prezentarea a minim doi factori ai romanizării;
- menționarea spațiului geografic, timpului si elementelor etnogenezei
- formularea unei opinii referitoare la etnogeneza românească şi susținerea ei prin
prezentarea unui fapt istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată.
 Clasa a VIII a
BAREM DE CORECTARE SI NOTARE

SUBIECTUL I:

6 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricărei relații de cauzalitate (cauză-efect)

2 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oricărei opinii referitoare la acțiunile lui Iancu de
Hunedoara;
câte 2 puncte pentru selectarea fiecărei informații care susțin opinia respectiva.(2px2=4p)
câte 1 punct pentru fiecare asociere corectă (voievod-stat feudal) (1px4=4p)
câte 1 punct pentru fiecare menționare corecta pe baza sursei B(1px4=4p)
câte 2 puncte pentru fiecare menționare corecta a unei acțiuni de politica interna,respectiv de
politica externa desfășurata de domnii romani in sec. al XV-lea.(2px2=4p)
câte 3 puncte pentru fiecare asemănare , respectiv deosebire informațiile oferite de cele doua
surse. (3px2=6p)
câte 2 puncte pentru menționarea fiecărei instituții medievale.(2px2=4p)
câte 3 puncte pentru fiecare atribuție corect menționata .(3px2=6p)

SUBIECTUL II:

Informația istorica – 40 de puncte distribuită altfel:

- câte 2 puncte pentru menționarea a doua fapte istorice desfășurat in sec. II d Hr.(2px2=4p)
- câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat (3px2=6p)
- câte 3 puncte pentru menționarea unei cauze a romanizării
- câte 3 puncte pentru menționarea unei consecințe a romanizării
- câte 2 puncte pentru menționarea a cel puțin doi factori ai romanizării;(2px2=4p)
- câte 3 puncte pentru prezentarea a doi factori ai romanizării.(3px2=6p)
- câte 2 puncte pentru menționarea spațiului geografic, timpului si elementelor
etnogenezei.(2px3=6p)
- 3 puncte pentru formularea oricărei opinii cu privire la etnogeneza românească.
- 5 puncte pentru prezentarea faptului istoric ce susține opinia exprimata.
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea
procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice;
 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.

Total 50 puncte
Total test 90 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu
Total – 100 puncte