Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism în Europa şi în România, în perioada
postbelică, având în vedere:

-precizarea unei ideologii totalitare care există în Europa și în România în perioada postbelică;

-menţionarea a două practici politice totalitare utilizate în România postbelică și a câte unei caracteristici
a fiecăreia dintre aceste practici;

-prezentarea unei ideologii totalitare din Europa interbelica;

-formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea PNL fata de industrializare si urbanizare în
relațiile internaționale şi mentionarea unor ideologi ai partidului.

Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-
efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Barem (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru precizarea unei ideologii totalitare care există în Europa și în România

-câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două practici politice totalitare utilizate în România
postbelică și a oricărei caracteristici a fiecăreia dintre aceste practici(3px4=12p)

-2 puncte pentru menţionarea unei ideologii totalitare din Europa interbelica;

3 puncte pentru prezentarea unei ideologii totalitare din Europa interbelica prin evidenţierea relaţiei
istorice de cauzalitate a aparitiei ideologiei şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la atitudinea PNL

2 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea(deoarece, pentru că etc.)
şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

2 puncte pentru mentionarea unor ideologi

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice


-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

2. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre romanitatea românilor în viziunea

istoricilor, având în vedere:

- menționarea a două caracteristici ale scrierilor care susțin romanitatea românilor în secolele al XVII-lea
- al XVIII-lea;

- precizarea unui istoric din secolul al XIX-lea și menţionarea a două idei prin care acesta susține
romanitatea românilor;

- prezentarea unui aspect referitor la romanitatea românilor în viziunea istoricilor, în primele patru
decenii ale secolului al XX-lea;

- formularea unui punct de vedere referitor la abordarea romanității românilor în perioada


totalitarismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și

utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii

cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Barem (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale scrierilor care susțin

romanitatea românilor în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea (de exemplu: aparțin unor cronicari,

menționează latinitatea poporului român etc.) (3px2=6p)

- 2 puncte pentru precizarea oricărui istoric din secolul al XIX-lea (de exemplu: B. P. Hașdeu etc.)

câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două idei prin care acesta susține romanitatea românilor (de
exemplu: procesul de romanizare a geto-dacilor a contribuit la etnogeneza românească, susține prin
argumente lingvistice latinitatea limbii române etc.) (3px2=6p)

- 2 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la romanitatea românilor în viziunea

istoricilor, în primele patru decenii ale secolului al XX-lea (de exemplu: latinitatea și continuitatea
românilor sunt susținute prin dovezi arheologice de către V. Pârvan etc.)

3 puncte pentru prezentarea aspectului menționat - o scurtă expunere în care sunt precizate

două informații referitoare la aspect și se utilizează relația cauză-efect;

1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspect


- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la abordarea romanității românilor în

perioada totalitarismului (de exemplu: În perioada totalitarismului abordarea romanității românilor

este subordonată intereselor politice. etc.)

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –

prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest

fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia

(așadar, astfel etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

3. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul
românesc în secolele al IX-lea – al XVI-lea, având în vedere:

-menționarea a câte două autonomii locale din spaţiul românesc intracarpatic, respectiv din spațiul
românesc extracarpatic, atestate în secolele al IX-lea – al XIII-lea;

-precizarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc în secolul al XIV-lea;

-prezentarea unui fapt istoric la care participă reprezentantul unei instituții politice centrale din spațiul
românesc extracarpatic în secolul al XV-lea;

-formularea unui punct de vedere referitor la rolul unei instituții centrale din spațiul românesc

în relațiile internaționale din secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-
efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Barem (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:


-câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două autonomii locale din spaţiul românesc
intracarpatic, respectiv din spațiul românesc extracarpatic, atestate în secolele al IX-lea – al XIII-
lea(3px4=12p)

-2 puncte pentru precizarea oricărei instituții centrale înființate în spațiul românesc în secolul al XIV-lea

-2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric la care participă reprezentantul unei instituții politice
centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XV-lea

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate
şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat

-1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la rolul unei instituții centrale din spațiul
românesc în relațiile internaționale din secolul al XVI-lea

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

-1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

-2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

-1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

4. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Rolul proiectelor politice din secolul al XIX-lea în
formarea și consolidarea statului român modern, având în vedere:

- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și prezentarea a două fapte istorice, care pun în practică unele dintre prevederile
acestui proiect, în același secol;

- prezentarea unui element de noutate specific Constituției din 1923 și menționarea unei asemănări
între această lege fundamentală și Constituția din 1938;

- menționarea unei caracteristici a Constituției din 1948;

- formularea unui punct de vedere referitor la statutul proprietății în legile fundamentale din a doua
jumătate a secolului al XX-lea și susținerea acestuia prin două argumente istorice.

Barem
Informaţia istorică – 30 de puncte distribuite astfel:

-2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea;

Câte 3 puncte pentru menționarea si prezentarea fiecărui fapt menționat oricăror două fapte istorice,
care pun în practică unele dintre prevederile acestui proiect în același secol; (3p x 2 = 6p)

-3 puncte pentru menționarea si prezentarea elementului menționat oricărui element de noutate


specific Constituției din 1923;

4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între Constituția din 1923 și respectiv, cea din 1938;

-4 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a Constituției din 1948;

3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la statutul proprietății în legile
fundamentale din a doua jumătate a secolului al XX-lea;

Câte 4 puncte pentru elaborarea fiecărui argument care susține punctul de vedere, prin prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor, care exprimă cauzalitatea și concluzia.

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în a doua
jumătatea a secolului al XIV-lea – secolul al XV-lea, având în vedere:

- precizarea unui stat medieval din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unei acțiuni
diplomatice desfășurate de reprezentantul instituției politice centrale din acest stat în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIV-lea;

- menționarea a două conflicte militare la care participă românii, în prima jumătate a secolului al XV-lea
și a două asemănări între acestea;

- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice la care participă românii în perioada
1451-1490 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

S-ar putea să vă placă și