OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a VIII-a
Varianta 2
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A.„În secolul al VII-lea î.Hr. apar pe țărmurile dobrogene și coloniștii greci, întemeietorii
Histriei, Tomisului (secolul VII î.Hr.) și Calatisului, (secolul VI î.Hr.), puternice centre economice
menite a pune în valoare bogățiile teritoriilor din dreapta și stânga Dunării, loc de întâlnire a
băștinașilor cu mai dezvoltata lume grecească. […]
De la sfârşitul secolului al-VI-lea î.Hr. populaţia din regiune are un nume, geţii – romanii
îi vor numi daci – socotiți de Herodot ‹cei mai viteji și mai drepți dintre traci›; cea de a doua
vârstă a fierului îi găseşte în plin proces evolutiv, poate şi sub influenţa celţilor, care aduc între
altele o mai dezvoltată metalurgie a fierului, precum şi roata olarului. Bazileii locali apar suficient
de puternici pentru a provoca expediția lui Alexandru cel Mare la 335 î.Hr. – macedonenii
găsesc în câmpia munteană o puternică cetate de pământ și întinse lanuri de grîu – sau chiar
pentru a-i înfrânge și captura urmașii, așa cum face Dromihete, rege get pomenit de izvoarele
scrise. În anul 291 î.Hr., uniunea sa tribală a reușit să învingă armatele lui Lysimach, regele
Macedoniei, să-l prindă pe rege și să stabilească apoi întinse legături economice cu lumea
elenistică.”
(Vlad Georgescu, Istoria românilor)

B.„Ca toate popoarele Antichității, și daco-geții erau grupați în triburi, în frunte cu șefi
militari puternici, […]. Îndemnurile unirii triburilor geto-dacice au venit atât din interior, cât și din
exterior. Nucleul unificator era situat în sudul Transilvaniei, în regiunea Munților Orăștiei (sau
Șureanu), unde domnea regele Burebista. […]
Două pericole din afară amenințau marea uniune a lui Burebista și, în același timp, îi
obligau pe geto-daci la consolidarea puterii lor politice și militare: pericolul celtic dinspre vest și
nord-vest […], și pericolul roman, care se prefigura dinspre sud. Prin 72-71 î.Hr., o armată
romană pătrunsese deja pe teritoriul Dobrogei. În jurul anului 60 î.Hr., Burebista cu oastea sa i-a
învins pe celți, iar după anul 55 î.Hr. a îndepărtat primejdia romană din Dobrogea, alipind tot
malul de apus al Mării Negre și regiunea dintre Dunăre și Balcani. Burebista a ajuns astfel
stăpânul unui vast teritoriu, care cuprindea mai multe popoare și populații și se întindea de la
Dunărea Mijlocie (Slovacia de azi) în vest, până la gurile Bugului și țărmul Pontului Euxin în est
și de la Munții Balcani în sud, până la Carpații Păduroși în nord.”
(Ioan-Aurel Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

 1. Numiţi câte un conducător al geto-dacilor la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6
puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 3 puncte
3. Numiți două colonii grecești la care se referă sursa A. 4 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei A, o opinie referitoare la civilizația geto-dacilor şi selectaţi din
sursă două informaţii care să susţină opinia formulată. 10 puncte
5. Menționați, pe baza sursei B, trei informații referitoare la regatul geto-dacilor.9 puncte
6. Menţionaţi alte două informații referitoare la regalitatea și religia geto-dacilor din mileniul
I î.Hr., în afara celor la care se referă sursele A și B. 8 puncte

SUBIECTUL al II- lea (50 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Dacă sursele străine îi numeau pe români valahi, vlahi, volohi etc., ei s-au numit
întotdeauna pe ei înșiși rumâni sau români și au păstrat conștiința originii lor romane. […]
Formula fericită a lui N. Iorga ‹am rămas români pentru că nu ne puteam despărți de amintirea
Romei› trebuie înțeleasă în sensul că daco-romanii, […], iar mai târziu românii, au avut
conștiința apartenenței lor la Imperiul romano-bizantin.“
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la sursa istorică dată, elaboraţi în aproximativ două-trei pagini, o sinteză despre
Geto-dacii și romanitatea orientală în mileniul marilor migrații, având în vedere:
 menţionarea a două fapte istorice desfăşurate în secolul I d.Hr. referitoare la regatul
geto-dacilor;
 menţionarea a două fapte istorice referitoare la istoria geto-dacilor din secolul II d.Hr. şi
precizarea a două consecinţe ale acestora;
 prezentarea a trei fapte istorice referitoare la romanitatea orientală în secolele III-VII
d.Hr.;
 formularea unei opinii referitoare la formarea poporului român, susţinând-o cu o
informaţie din sursa dată.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice /logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test: 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu
Total: 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a VIII -a
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Varianta 2

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 3 puncte pentru numirea fiecărui conducător al geto-dacilor la care se referă sursa
A, respectiv sursa B. (3px2=6p)
2. 3 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa B.
3. Câte 2 puncte pentru numirea oricăror două colonii grecești la care se referă sursa A.

(2px2=4p)
4. 4 puncte pentru formularea pe baza sursei A, a oricărei opinii referitoare la civilizația
geto-dacilor.
Câte 3 puncte pentru selectarea oricăror două informaţii care susţin opinia formulată.

(3px2=6p)
5. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror trei informații referitoare
la regatul geto-dacilor. (3px3=9p)
6. Câte 4 puncte pentru menţionarea oricăror altor două informații referitoare la regalitatea
și religia geto-dacilor din mileniul I î.Hr., în afara celor la care se referă sursele A și B.
(4px2
= 8p).

SUBIECTUL al II–lea (50 de puncte)

Informaţia istorică - 40 de puncte distribuite astfel:
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice desfăşurate în secolul
I d.Hr. referitoare la regatul geto-dacilor. (3px2=6p)
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la istoria geto-
dacilor din secolul II d.Hr; (3px2=6p)
Câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două consecinţe. (2px2=4p)
 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei fapte istorice referitoare la romanitatea
orientală în secolele III-VII d.Hr.. (2px3=6p)
 câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px3=9p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptele istorice menţionate.
 5 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la formarea poporului român.
4 puncte pentru selectarea din sursa dată a oricărei informaţii care susţine opinia
formulată.

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate - 10 puncte distribuite astfel:

 2 puncte pentru structurarea textului (introducere- cuprins-concluzii);
 1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
 0 puncte pentru text nestructurat.
 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
 1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză - efect.
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice;
 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice;
 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice logice a faptelor istorice.
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea parţială a limbajului istoric;
 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric.
 2 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
Total: 50 puncte

Total test: 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu
Total: 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a IX-a
Varianta 2

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A.”Gerusia rezolva litigiile şi putea să dea indicaţii până şi regilor, căci din timpurile cele
mai vechi în fruntea Spartei stăteau doi regi. (...) Amândoi regii doreau o guvernare arbitrară,
neîngrădită de nicio lege, guvernare care în Grecia se chema despoţie. (...) Conducătorii
poporului simplu – demosul - năzuiau să răstoarne puterea aristocraţiei şi să instaureze puterea
poporului - democraţia. (...) În lipsa regilor, eforii judecau şi pedepseau pe cetăţeni. Principala
îndatorire era să controleze activitatea persoanelor oficiale deoarece trebuia să aibă grijă să fie
îndeplinite legile spartane de către toţi cetăţenii. În caz de încălcare, ei puteau pedepsi până şi
pe regi.”

(Plurarh, Oameni ilustri ai Greciei)

B.„Senatul are, mai întâi, dreptul de a dispune de visteria statului. El hotărăşte,

deopotrivă, ce va trebui să intre şi să iasă din tezaur. Cât priveşte o cheltuială foarte importantă,
Senatul trebuie s-o aprobe şi pe aceasta. Mai mult decât atât, dacă se întâmplă ca un particular
sau o cetate din Roma să aibă vreo neînţelegere cu cineva, dacă se cuvine să i se facă
mustrări, dacă are trebuinţă de ajutor sau ocrotire, de toate aceste lucruri se îngrijeşte Senatul.
Şi în cazul în care este necesar să se trimită soli în afara Italiei, fie pentru a stinge vreo
neînţelegere, fie pentru a cere sau a porunci un anumit lucru, fie pentru a primi supunerea unui
popor, fie pentru o declaraţie de război, Senatul veghează şi la acestea.”

(Polibius, Istorii)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1.Numiți din sursa A două instituțuții din Sparta. 4 puncte

2. Numiți din sursa B două spații istorice. 4 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, două informații referitoare la demos. 3 puncte
4.Scrieţi două informaţii selectate din sursa A, între care există o relaţie de cauzalitate,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
5.Menționați, pe baza sursei B, două atribuții pe plan intern ale Senatului. 6 puncte
6.Menționați pe baza sursei B două atribuții de politică externă ale Senatului. 6 puncte
7.Prezentați alte două fapte istorice referitoare la Republica romană în afara celor menționate
s în sursa B. 10 puncte

Subiectul al II-lea ( 50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două-trei pagini, o sinteză cu tema “Grecia antică - model

politic şi cultural” , având în vedere:
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la organizarea politică a Atenei, din
secolele VI î.Hr – V î.Hr.;
- prezentarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre modele de educație din lumea
greacă;
- menţionarea a trei stiluri ale artei greceşti;
- menționarea a două caracteristici ale artei plastice grecești;
- prezentarea a două contribuţii din domeniul ştiinţelor, lăsate moştenire umanităţii de
civilizaţia Greciei antice.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi
încadrarea prezentării în limita de spaţiu precizată.

Total test: 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu
Total: 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a IX-a
Varianta 2

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I:

1. Câte 2 puncte pentru numirea, din sursa A, a oricăror două instituțuții din Sparta;

(2px2=4p)
2. Câte 2 puncte pentru numirea, pe baza sursei B, a oricăror două spații istorice ;

(2px2=4p)
3. 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricăror două informații referitoare la
demos; ,;
4. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a două informaţii selectate din sursa A,
între care există relația de cauzalitate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii
(cauză, respectiv efect).;
5. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două atribuții pe plan
intern ale Senatului; ; (3px2=6p)
6. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două atribuții de
politică externă ale Senatului ; (3px2=6p)
7. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la Republica
romană în afara celor menționate în sursa B. (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
 Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat
Total 40 de puncte

SUBIECTUL AL II-LEA:

 Câte 2 puncte pentru menţionarea a oricăror două fapte istorice referitoare la organizarea
politică a Atenei, din secolele VI î.Hr – V î.Hr; (2p X 2 = 4 p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat
 Câte 2 puncte pentru menționarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre modelele de
educație din lumea greacă; (2p X 2= 4)
Câte 3 puncte pentru prezentarea asemănărilor și deosebirilor menționate prin
evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
(3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat;
 Câte 2 puncte pentru menţionarea a trei stiluri ale artei greceşti;
(2p X 3 = 6p)
 Câte 2 puncte pentru menționarea a oricăror două caracteristici ale artei plastice grecești;
 (2p X 2 = 4p)
 Câte 2 puncte pentru menționarea a oricăror două contribuţii din domeniul ştiinţelor, lăsate
moştenire umanităţii de civilizaţia Greciei antice (2p X 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea contribuțiilor menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p X 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat;

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte
Total test 90 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte

OLIMPIADA DE ISTORIE - ETAPA PE ŞCOALĂ

Clasa a X-a
Varianta 2
 Timpul de lucru este de trei ore
 Se acordă din oficiu 10 puncte
 Ambele subiecte sunt obligatorii

SUBIECTUL I ( 40 puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A.„Privind retrospectiv, cel mai important moment al dinastiei hanoveriene* pare să fi fost
pierderea celor treisprezece colonii britanice în timpul așa-numitei <Revoluții Americane> din
1776-1783. Desigur, nimeni în 1776 nu ar fi putut să prevadă adevăratul potențial al S.U.A. Cele
13 colonii păreau în continuare o afacere fragilă, înconjurate de forțele de necontrolat ale naturii
pe un continent în marea lui parte neexplorat. Chiar și așa, perspectivele Imperiului Britanic în
pragul Războiului de independență erau enorme după orice standard. Puterea navală britanică
ridicase deja foarte reala posibilitate ca vastele teritorii de vest și centru-vest ale Spaniei și
Franței să fie absorbite fără vreo opoziție serioasă. (În 1803, francezii au fost într-adevăr obligați
să își vândă Louisiana – în fapt întregul centru-vest – pe o sumă infimă.) [...]
La acel moment, guvernul britanic nu a putut să vadă însă nici implicațiile cele mai apropiate.
[...] Pentru rivalii continentali ai Marii Britanii, revolta americană a oferit o ocazie de amestec pe
termen scurt. Franța și Spania au sprijinit o cauză pe care nu ar fi tolerat-o niciodată în propriile
colonii. Dar pentru toți europenii cu conștiință, conflictul a ridicat probleme de principiu politic
fundamental, contestând tocmai fundațiile monarhiilor prin care aproape toate erau conduse.
Cele șapte articole ale Constituției căreia i-au dat naștere conțineau cele mai clare și mai
practice formulări ale idealurilor Iluminismului.”
(Norman Davies, O istorie a Europei)

B. „În Franța, așa cum se întâmplase în Anglia cu 149 de ani înainte, criza generală s-a
agravat când un rege falit a chemat în ajutor un Parlament îndelung neglijat. Toate părțile
așteptau ca un ajutor financiar pentru guvernul regal să fie oferit în schimbul rezolvării
plângerilor. Astfel, conform unei înțelegeri anterioare, toți delegații aleși de provincii și orașe au
venit să participe la adunarea Stărilor Generale înarmați cu <caiete de doleanțe>. [...]
Revoluția franceză a fost accelerată printr-un grad tot mai ridicat de radicalism, până când
toate instituțiile ordinii sociale și politice anterioare au fost distruse. Timp de peste doi ani,
Adunarea Națională (Constituantă) a lucrat la un proiect de monarhie constituțională. Într-o
singură noapte, 4-5 august 1789, treizeci de decrete separate au abolit tot aparatul iobăgiei și al
privilegiilor nobilimii. Declarația Drepturilor Omului (26 august 1789) a fost urmată de abolirea
provinciilor (decembrie 1789) și de instituirea caracterului civil al clerului (iunie 1790). Se părea
că se ajunsese la stabilitate și la consens când, la aniversarea căderii Bastiliei, la 14 iulie 1790,
întreaga Franță s-a unit într-un mare festival al federației.”
(Norman Davies, O istorie a Europei)

* După moartea lui Wilhelm de Orania, rege al Angliei sub numele de Wilhelm al III-lea, între 1688-1702, prin Actul de
Succesiune se stabilește dreptul la tron al Casei de Hanovra, reprezentată de domniile celor patru George – I, al II-
lea, al III-lea și al IV-lea.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

 Menţionaţi, pe baza sursei A, care a fost cel mai important moment politic al dinastiei
hanoveriene, respectiv, o informație referitoare la perspectivele Imperiului Britanic în
preajma acestui eveniment. 6 puncte
 Formulați o opinie referitoare la caracterul legii fundamentale ce urma a fi adoptată de
noul stat nord-american și selectați ca argument o informație din sursa A. 8 puncte
 Menţionaţi, pe baza sursei B, două informații care subliniază situația de criză în care se
afla Franța la momentul convocării Stărilor Generale. 8 puncte
 Menționați, pe baza sursei B, două informații referitoare la transformările prin care a
trecut Franța între 1789-1790. 8 puncte
 Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la revoluțiile moderne, din secolele al XVII-
lea – al XVIII-lea, în afara celor la care se referă sursele A şi B. 10 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză referitoare la Țările Române și problema
orientală, având în vedere:
- prezentarea unei cauze a instaurării regimului fanariot în Țările Române;
- menționarea a două fapte istorice referitoare la războaiele ruso-austro-turce din secolul
al XVIII-lea și prezentarea unei consecințe în plan teritorial a unuia dintre ele în spațiul
Țărilor Române;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în 1821;
- menționarea a trei caracteristici ale Regulamentelor Organice;
- formularea unei opinii referitoare la influențele iluministe în spațiul Țărilor Române în
„secolul fanariot” și susţinerea acesteia prin două argumente istorice.

Notă !
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv,
a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Clasa a X -a
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Varianta 2

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

Subiectul I (40 de puncte)

1. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a celui mai important moment
politic al dinastiei hanoveriene, respectiv, a perspectivelor Imperiului Britanic în preajma
acestui eveniment; (3px2=6p)
2. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la caracterul legii fundamentale ce
urma a fi adoptată de noul stat nord-american;
4 puncte pentru selectarea ca argument a oricărei informații din sursa A;
3. Câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două informații care
subliniază situația de criză în care se afla Franța la momentul convocării Stărilor
Generale; (4px2=8p)
4. Câte 4 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două informații
referitoare la transformările prin care a trecut Franța între 1789-1790; (4px2=8p)
5. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la revoluțiile
moderne, din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea,în afara celor la care se referă sursele A
şi B; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat.

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

40 de puncte pentru informaţia istorică, distribuite astfel:

 2 puncte pentru menționarea oricărei cauze a instaurării regimului fanariot în Țările
 Române;
3 puncte pentru prezentarea cauzei menționate, prin evidențierea relației de cauzalitate
şi utilizarea unui exemplu/ a unei trăsături;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei trăsături referitoare la cauza
menţionată;
 Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la războaiele
ruso-austro-turce din secolul al XVIII-lea; (3px2=6p)
2 puncte pentru menționarea oricărei consecințe în plan teritorial a unuia dintre ele în
spațiul Țărilor Române;
3 puncte pentru prezentarea consecinței menționate, prin evidențierea relației de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
consecința menționată;
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în 1821;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin evidențierea relației de
cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menționat;
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale Regulamentelor
Organice; (3px3=9p)
 4 puncte pentru formularea unei opinii referitoare la influențele iluministe în spațiul
Țărilor Române în „secolul fanariot”;
Câte 3 puncte pentru susținerea opiniei formulate prin oricare două argumente istorice.

(3px2=6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 de puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 puncte.

OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a XI-a
Varianta 2
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.”Viața culturală a Europei era profund afectată de mahmureala războiului, care
accentua problema valorilor tradiționale și accelera tendințele centrifuge existente. [...] În
literatură, sentimentul rămas în urma războiului, de distrugere devastatoare și de dezorientare,
a fost redat cu elocvență în minunatul poem al lui T.S.Elliot, Țara pierdută. [...] În Rusia, scurta
perioadă de libertate a literaturii, din anii 1920, a făcut loc manifestării talentelor poetice de forță
ale lui Aleksander Blok și Vladimir Maiakovski. Apariția stalinismului i-a împărțit pe scriitorii ruși
în slujitori ai partidului, cum au fost Gorki și Șolohov, și în disidenți persecutați. [...] În domeniul
științelor sociale, așa-numita «Școală de la Frankfurt» a exercitat o influență uriașă într-un
interval de timp foarte scurt ca [...] gazda unui cerc de intelectuali care activau la granița dintre
filosofie, psihologie și sociologie. Personalități ca Theodor Adorno și Karl Mannheim au fost de
părere că științele moderne încă mai aveau nevoie să descopere metode eficiente pentru a
putea analiza fenomenele umane și pentru a susține evoluția acestora [...] Ei s-au opus tuturor
ideologiilor temându-se în același timp de influențele malefice ale tehnologiei, ale societății
industrializate și ale unei reforme pas cu pas. În artă, stilurile tradiționaliste a continuat să se
dezintegreze. După simbolism, cubism și expresionism, au urmat primitivismul, dadaismul,
abstracționismul, suprarealismul. ”
(Norman Davies, O istorie a Europei)

B.”Realizarea statului român unitar a permis o sincronizare mai rapidă, chiar

spectaculoasă, la pulsul ideilor europene. [...] Elita intelectuală se formează în mare parte în
Apus Învățământul național e însă de bună calitate, dotat cu cadre didactice temeinic pregătite
[...] Progrese se constată în instrucția publică, în 1930 trei pătrimi dintre orășeni și jumătate
dintre săteni fiind știutori de carte. [...] Școala obligatorie este extinsă de la patru la șapte clase.
Crește rapid, totodată, numărul școlilor de toate nivelurile. [....]
Principalele reviste literare românești au rubrici speciale intitulate «Scrisori din ....», unde
semnează scriitori importanți ai vremii: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihai Ralea, Eugen Ionescu
etc. Publicații cum ar fi «Contimporanul», revistă de avangardă, sunt recenzate în reviste
maghiare, austriece, italiene, germane, franceze, «Gândirea» de la Cluj e mult lăudată în unele
cercuri scriitoricești din țările Europei Centrale și nu numai. [...]
Un rol în promovarea culturii a continuat să aibă regalitatea. Carol I sprijinise ridicarea
Muzeului de Istorie Naturală, inaugurat în 1906, sprijinise Academia Română, căreia îi lăsa prin
testament 600 000 lei, contribuise la mărirea continuă a fondului Ministerului Cultelor și
Instrucțiunii Publice. Soția sa, Elisabeta, susținuse cultura prin investiții din casa sa de bani, prin
cumpărări de lucrări de artă, prin burse acordate pentru studii în străinătate, prin cenaclul de la
Peleș. Ferdinand I dăruiește fonduri importante Institutului pentru studiul istoriei naționale de la
Cluj și pentru burse acordate studenților Universității de aici. [...] Din ianuarie 1934 începe să
apară Revista Fundațiilor Regale, revistă de ținută, de excepțională calitate intelectuală. Prin
fundațiile sale regalitatea înființează case de cultură, biblioteci, muzee, oferă premii și burse,
inițiază spectacole teatrale, șezători, conferințe, participă la prezența culturală românească
peste hotare.”
(Ion Bulei, Românii în secolele XIX-XX. Europenizarea)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menționați, pe baza sursei A o caracteristică a literaturii în prima jumătate a
secolului al XX-lea, susținând-o cu două informații din sursa istorică precizată.

7 puncte
2. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la învățământul românesc din
prima jumătate a secolului al XX-lea, susținând-o cu o informație din sursa
istorică menționată. 5 puncte
3. Menționați, pe baza sursei B, doi scriitori români. 4 puncte
4. Formulați, pe baza sursei A, o opinie referitoare la evoluția științelor moderne,
susținând-o cu două informații din sursa dată. 7 puncte
5. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la rolul regalității în dezvoltarea
culturii românești , susținând-o cu două informații din sursă. 7 puncte
6. Prezentați alte două caracteristici ale culturii române din prima jumătate a
secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursa B. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ doua-trei pagini, o sinteză despre Europa și România în a doua
jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la evoluția României în a doua jumătate a
secolului al XX-lea;
- menționarea unei asemănări și a unei deosebiri între cultura europeană și cultura
română în a doua jumătate a secolului al XX-lea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la integrarea europeană din deceniile al șaselea –
al optulea ale secolului al XX-lea;
- precizarea a două caracteristici ale unității europene;
- menționarea a două caracteristici ale diversității europene;
- formularea unei opinii prin care să susțineți sau să combateți afirmația potrivit căreia
integrarea europeană este o caracteristică a ultimelor două decenii ale secolului al XX-
lea, folosind ca argumente două fapte istorice.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.

OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a XI-a
VARIANTA 2
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I:
1. 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A a oricărei caracteristici a literaturii în
prima jumătate a secolului al XX-lea.
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa A, a oricăror două informaţii care susţin
asemănarea menţionată; (2p x 2 = 4p)
2. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a oricărei opinii referitoare la
învățământul românesc din prima jumătete a secolului al XX-lea;
Câte 1 punct pentru selectarea din sursa B, a oricărei informaţii care susţine opinia
formulată; (1p x 2 = 2p)
3. Câte 2 puncte pentru menţionarea pe baza sursei B, a oricăror doi scriitori români;
(2p x 2
= 4p)
4. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oricărei opinii referitoare la evoluția
științelor moderne
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa A a oricăror două informaţii care susţin
opinia formulată; (2p x 2 = 4p)
5. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a oricărei opinii referitoare la rolul
regalității în dezvoltarea culturii românești;
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa B, a oricăror două informaţii care susţin
opinia formulată; (2p x 2 = 4p)

6. Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale culturii române din
prima jumătate a secolului al XX-lea în afara celor la care se referă sursa B
 (2p x 2 =
4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea caracteristicilor menționate prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu; (3p x 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la fiecare
caracteristică menţionată
Total 40 puncte

SUBIECTUL al II-lea:
Informaţia istorică –40 de puncte distribuite astfel:

 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la evoluția
României în a doua jumătate a secolului al XX-lea (2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menționate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/caracteristici; (3p x 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/caracteristică referitor la fiecare
caracteristică menţionată;
 Câte 3 puncte pentru menționarea unei asemănări și a unei deosebiri între cultura
europeană și cultura română în a doua jumătate a secolului al XX-lea; (3p x 2 = 6p)
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la integrarea europeană din
deceniile al șaselea – al optulea ale secolului al XX-lea
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate
şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare la
fiecare regim politic menţionat;
 Câte 2 puncte pentru precizarea a două caracteristici ale unității europene; (2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale diversității europene;
(3p x 2
= 6p)
 3 puncte pentru formularea oricărei opinii care să susţină sau să combată afirmația potrivit
căreia integrarea europeană este o caracteristică a ultimelor două decenii ale secolului al
XX-lea
 Câte 3 puncte pentru formularea fiecărui argument (2 puncte pentru relevanța argumentului,
1 punct pentru utilizarea conectorilor) (3p X 2 = 6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

 1 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
 2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate
prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea
şi concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu; Total 50 de puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 puncte.

OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a XII-a
Varianta 2
 Timpul de lucru este de trei ore.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.„Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 deschide o nouă pagină în istoria spațiului
principatelor. [...] În politica externă Şerban Cantacuzino se îndreaptă, încă de la asediul Vienei,
spre legături cu Imperiul austriac [...]. Planurile sale politice se îndreptau spre ideea unei
răscoale generale antiotomane în Peninsula Balcanică, prin atragerea bulgarilor și sârbilor, și
vizau chiar mai departe, la stăpânirea Constantinopolului. [...] Dacă răscoala antiotomană
balcanică nu devine o realitate, succesele armatelor imperiale din 1688 sunt de natură să
contribuie la hotărârea de acceptare a suzeranităţii austriece pe baza principiilor programului
său de guvernare. Le reafirmă în tratativele cu Curtea vieneză, accentuând ideea de
independenţă a Ţării Româneşti, autoritatea internă absolută, libertatea religioasă, respectarea
vechilor obiceiuri ale ţării şi restituirea raialelor. Austriecii nu au fost dispuşi să accepte integral
acest program, [...]. Recunoscând însă independenţa, pe această bază, Şerban Cantacuzino
trimite o delegaţie solemnă pentru a încheia alianţa.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

B.„Succesorul lui Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), exponent

remarcabil al politicii de echilibru între imperiile habsburgic, otoman și rus, a refuzat să se
angajeze alături de austrieci atât timp cât victoria lor nu apărea sigură. Supus si el […]
presiunilor militare – trupele imperiale au reintrat în țară si i-au impus domnului să le asigure
aprovizionarea – Constantin Brâncoveanu s-a alăturat turcilor […], și i-a înfrânt pe imperiali la
Zărnesti (11 august 1690).
Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710 – 1711), […] urmează o orientare
antiotomană, preocupat în egală măsură să scoată Moldova de sub ascultarea Porții si să
asigure o domnie autoritară si ereditară. În acest scop, el a semnat la Luck (Luțk) un tratat cu
țarul Petru I (13/24 aprilie 1711) prin care se stabilea că domnia va rămâne, prin descendență
masculină, în familia Cantemir, exceptându-se abandonarea ortodoxiei sau încălcarea credinței
față de țar (art. III), «toată puterea statului va fi în mâna domnului» (art. VI) […]. Campania
antiotomană a lui Petru I s-a încheiat însă cu înfrângerea de la Stănilesti (1711), astfel că
Dimitrie Cantemir a fost constrâns să se refugieze în Rusia […]. În locul lui Cantemir, a fost
trimis din nou la Iași Nicolae Mavrocordat […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

C. În timp ce Transilvania e cucerită de Habsburgi, celelalte două Țări Române caută să

profite de slăbirea Porții și să se emancipeze de sub suzeranitatea acesteia. În Moldova,
Dimitrie Cantemir [...], încheie o alianță cu Rusia lui Petru cel Mare. [...] În Țara Românescă,
domnii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu intră în negocieri atât cu Viena, cât și cu
Moscova, pentru a obține sprijin contra turcilor. [...]
În condițiile ofensivei habsburgice și rusești, turcii nu mai au încredere în principii aleși
din rândul boierilor locali. Ei trec la un alt sistem, de compromis între autonomie și administrație
directă, acela al numirii unor domni din rândul grecilor din Fanar (cartier al vechiului
Constantinopol), [...], sau din familii românești fanariotizate [...]. Domnii devin astfel dregători ai
Porții și la numire sunt învestiți ca atare. Se instaurează astfel, în 1711 în Moldova [...] și în
1716 în Țara Românească [...], regimul fanariot.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți doi conducători politici și un spațiu istoric la care se referă atât sursa B cât și
sursa C. 9 puncte
2. Menționați, pe baza sursei A, două informații referitoare la ”răscoala antiotomană”.
6
puncte
3. Formulați, pe baza surselor A și C, un punct de vedere referitor la relațiile dintre Țara
Românească și Imperiul austriac susținându-l cu câte o informație din sursa A,
respectiv sursa C. 9 puncte
4. Scrieți două informații selectate din sursa C referitoare la instaurarea regimului
fanariot între care există o relație de cauzalitate, precizând rolul fiecăreia dintre
aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
5. Menționați, pe baza sursei B, două informații referitoare la consecințele luptei de la
Stănilești. 6 puncte
6. Menționați, pe baza sursei B, o prevedere a Tratatului de la Luțk, referitoare la o
instituție centrală. 3 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Elaborați în aproximativ trei-patru pagini o sinteză despre spațiul românesc între secolele al
XI-lea- al XVI-lea având în vedere:

- menționarea a două caracteristici ale autonomiilor locale din spațiul românesc din
secolele al XI-lea – al XIII-lea;
- menționarea a două cauze ale abordării romanității românilor de către istoricii din Evul
Mediu;
- menționarea unei acțiuni militare desfășurată în spațiul românesc în secolul al XIV-lea și
precizarea a două consecințe ale acesteia;
- prezentarea unei acțiuni militare la care participă conducători politici din spațiul
românesc în prima jumătate a secolului al XV-lea;
- prezentarea a două acțiuni militare desfășurată în spațiul românesc în a doua jumătate a
secolului al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice inițiate de
reprezentanții instituțiilor centrale din spațiul românesc la sfârșitul secolului al XVI-lea și
susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi
pertinenţa argumentării elaborate prin prezentarea unor fapte istorice relevante, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
 OLIMPIADA DE ISTORIE – ETAPA PE ȘCOALĂ

Clasa a XII-a
Varianta 2
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 3 puncte pentru numirea oricăror doi conducători politici și a unui spațiu istoric la care
se referă atât sursa B cât și sursa C. (3p x 3 = 9p)
2. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricăror două informații referitoare
la ”rascoala antiotomană”. (3p x 2 = 6p)
3. 3 puncte pentru formularea, pe baza surselor A și C a oricărui punct de vedere referitor la
relațiile dintre Țara Românească și Imperiul austriac
Câte 3 puncte pentru selectarea din sursele A și respectiv C, a oricăror două informaţii care
susţin punctul de vedere formulat; (3p x 2 = 6p)
4. 7 puncte pentru scrierea relaţiei cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din
sursa C referitoare la instaurarea regimului fanariot, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
informații (cauză, respectiv, efect)
5. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două informații referitoare
la consecințele luptei de la Stănilești. (3p x 2 = 6p)
6. 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricărei prevederi a Tratatului de la Luțk,
referitoare la o instituție centrală. .
Total 40 puncte
SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)
Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

 Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale autonomiilor locale
din spațiul românesc din secolele al XI-lea – al XIII-lea; (3px2=6p)
 Câte 3 puncte pentru menționarea a oricăror două cauze ale abordării romanității
românilor de către istoricii din Evul Mediu; (3px2=6p)
 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni militare desfășurate în spațiul românesc în
secolul al XIV-lea;
Câte 2 puncte pentru precizarea a oricăror două consecințe ale acțiunii militare
menționate (2px2=4p)
 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni militare la care participă conducători politici
din spațiul românesc în prima jumătate a secolului al XV-lea;
3 puncte pentru prezentarea acțiunii militare menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la acțiunea
militară menţionată;
 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni militare desfășurate în spațiul
românesc în a doua jumătate a secolului al XV-lea; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea acțiunilor menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
câte1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
acțiunea militară menţionată;
 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice
inițiate de reprezentanții instituțiilor centrale din spațiul românesc la sfârșitul secolului al
XVI-lea;
3 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că, etc) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică: (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte.

Total general 100 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu