OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa județeană, 19 martie 2022, clasa a VIII-a

Varianta 2

 Timpul de lucru este de trei ore.

 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
 Subiectele se tratează pe foi separate.

SUBIECTUL I (40 puncte)

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:
A. „Iar [în 1290],fiind (...) Negru Voievod, mare herțeg (...) pre Făgăraș, ridicatu-s-a de acolo
cu toată casa lui și cu mulțime de noroade, rumâni, papistași*, sași și de tot felul de
oameni. Pogorîndu-se pre apa Dâmboviții, început-a a face țară nouă. Întâi, a făcut orașul
ce-i zic Câmpulung. Acolo a făcut biserică mare și frumoasă și înaltă. De acolo a
descălecat la Argeș și a făcut oraș mare s-au pus scaunul de domnie, făcând curți de piatră
și case domnești și o biserică mare și frumoasă. Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii
[au ajuns] până în apa Siretului și până în Brăila, iar alții [au ajuns] peste tot locul, de
unde au făcut orașe și sate până în marginea Dunării și până la Olt.
(Letopisețul Cantacuzinesc)
*catolici

B. „Şi plecat-au din Maramureş cu toţi tovarăşii lor şi cu femeile şi cu copiii lor peste munţii
cei înalţi, şi tăind pădurile şi înlăturând [pietrele], trecut-au munţii [Carpaţi] cu ajutorul lui
Dumnezeu, şi le-au plăcut locul şi s-au aşezat acolo şi-au ales dintre dânşii pe un om
înţelept, cu numele Dragoş, şi l-au numit sieşi (...)voievod. [Astfel] de atunci s-a început,
cu voia lui Dumnezeu, Ţara Moldovenească.”
(Cronica Anonimă)
C. „Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe
românii din acel district, trecu pe ascuns în Țara Moldovei, supusă coroanei regatului
ungar și cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui[Ungariei], sporind mult
numărul locuitorilor români, acea țară a crescut devenind stat. ”
(Cronica lui Ioan de Târnave)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiți câte un spațiu istoric la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 4 puncte
2. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând
rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 6 puncte
3. Menționați statutul Moldovei față de Ungaria, utilizând o informaţie istorică din sursa C
6 puncte
4. Formulaţi un punct de vedere referitor la consecinţele politice ale acţiunii lui Bogdan,
susţinându-l cu o informaţie istorică din sursa C. 7 puncte
5. Prezentați un fapt istoric care a contribuit la constituirea unui alt stat medieval românesc
în sec. al XIV-lea în afara celor la care fac referire sursele date. 7 puncte

1
6. Prezentați o asemănare și o deosebire între procesul de formare sau consolidare al statelor
medievale extracarpatice, în afara celor la care se referă sursele date. 10 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:

A.”Din cauza prezenței armatelor țariste la Prut, a celor austriece în Bucovina și a unităților
otomane masate în Dobrogea, revoluționarii moldoveni, în Petiția-Proclamațiune, nu au
ridicat problema anulării suzeranității turcești și a protectoratului rusesc, ei mergând doar pe
linia unor revendicări moderate cu caracter social și politic.” (Nicolae Ciachir, Istoria
Universală Modernă)

B.”În Țara Românească (...) proiectul de constituție, a cărui literară introducere, scrisă
probabil de Eliade Rădulescu, începea cu fraza «poporul român se deșteaptă ...și-și cunoaște
dreptul său suveran», cuprindea 22 de articole, cele mai prezente în programele politice de
destul de multă vreme: independență legislativă și administrativă față de Poartă, egalitatea
drepturilor politice, adunare generală reprezentativă, domn și miniștrii responsabili, libertatea
tiparului, gardă națională, emanciparea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, desființarea rangurilor
boierești, emanciparea israeliților.” (Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini până
în zilele noastre)

Pornind de la aceaste surse, rezolvaţi, în aproximativ trei-patru pagini, următoarea

situaţie – problemă: Revoluțiile din 1821 și 1848-1849 desfășurate în spațiul românesc și-au
atins obiectivele referitoare la modernizarea statului și a societății?
În elaborarea răspunsului aveţi în vedere:

- menționarea unei cauze și a unei consecințe a revoluției de la 1821 desfășurată în spa-

țiul românesc;
- menționarea statutului politico-juridic al Principatelor extracarpatice în anul 1848 con-
form sursei A;
- prezentarea unui obiectiv național al Revoluției din 1848 din spațiul românesc extra-
carpatic, în afara celor la care fac referire sursele A și B;
- prezentarea a două programe revoluționare din anul 1848 elaborate de românii din
„Monarhia habsburgică“;
- formularea unei opinii referitoare la situaţia–problemă dată şi susţinerea acesteia prin
prezentarea a două fapte istorice desfășurate în anul 1848, în Țara Românească, în
urma adoptării programului revoluționar.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi
încadrarea în limita de spaţiu precizată.

2
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană, 19 martie 2022, clasa a VIII-a
Varianta 2

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I: 40 puncte
1. Câte 2 puncte pentru menționarea, pe baza surselor A și B, a câte unui spațiu istoric; (2px2
=4p)
2. 6 puncte pentru selectarea, din sursa B, a oricăror două informații aflate în relație de cauză-
efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect);
3. 3 puncte pentru menţionarea statutului Moldovei faţă de Ungaria;
3 puncte pentru utilizarea oricărei informaţii istorice din sursa C care sustine statutul
menționat;
4. 4 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consecinţele politice ale acţiunii lui
Bogdan.
3 puncte pentru susţinerea acestuia cu oricare oricare informaţie istorică din sursa C
5. 3 puncte pentru precizarea faptului istoric care a contribuit la constituirea unui alt stat
medieval românesc în afara celor la care fac referire sursele date
4 puncte pentru pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin evidențierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
-1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
constituirea unui alt stat medieval românesc în afara celor la care fac referire sursele dat
6. Câte 2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări și a oricărei deosebiri între procesul de
formare al statelor medievale extracarpatice, în afara celor la care se referă sursele date.
(2px2 =4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea asemănării și a deosebirii menţionate prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici (3px2=6p)
-1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
asemănarea și deosebirea menţionate.

Total 40 de puncte
SUBIECTUL AL II-LEA: 50 puncte
Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:
Câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei cauze și a oricărei consecințe a revoluției de la 1821
desfășurată în spațiul românesc; (3p X 2 = 6 p)
4 puncte pentru menționarea statutului politico-juridic al Principatelor extracarpatice în anul
1848 conform sursei A;
3 puncte pentru menționarea oricărui obiectiv național al Revoluției din 1848 din spațiul
românesc extracarpatic, în afara celor la care fac referire sursele A și B;

1
3 puncte pentru prezentarea obiectivului menționat, prin evidențierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici ;
-1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
obiectivul menționat;
Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două programe revoluționare din anul 1848 elaborate
de românii din „Monarhia habsburgică“; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecăruia dintre cele două programe revoluționare menționate,
prin evidențierea relației de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici (3px2=6p)
- câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
programele revoluționare menționate
4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la situaţia–problemă dată;
Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice desfășurate în anul 1848, în Țara
Românească, în urma adoptării programului revoluționar, care susțin opinia formulată
(2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecăruia dintre cele două fapte istorice menționate, prin
evidențierea relației de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici (3px2=6p)
- câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
faptele istorice menționate
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
- 1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
• 3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea
procesului istoric;
- 1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
- 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
- 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;

2
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA
DOMENIUL FUNCŢIONAL CURRICULUM ŞI INSPECȚIE ŞCOLARĂ
_____________________________________________________________________________________

Etapa județeană a olimpiadelor naționale școlare

19 martie 2022
Probă scrisă
ISTORIE
Clasa a VIII-a
 Timpul de lucru este de trei ore.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Subiectele se tratează pe foi separate.

SUBIECTUL I ___________ (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „Dacia nu a fost cucerită numai cu armele şi nu s-a lăsat impresionată doar de o
civilizaţie materială superioară: Dacia a fost cucerită şi de capacitatea de iluminare spirituală
a Romei, a fost câştigată de formele occidentale, latine, ale culturii greco-romane. Limba
latină, făcând parte din grupul italo-celtic, situat la extremitatea apuseană a ariei lingvistice
indo-europene, n-a avut în limba dacică un concurent puternic, astfel încât în provincia
întemeiată de Traian romanizarea lingvistică s-a realizat repede. Limba populară (vulgară)
vorbită în Dacia nu era o limbă diferită de latina clasică, ci reprezenta un anumit stil al
acestei limbi: era vorbirea păturilor sociale mijlocii, majoritare, limbă care reproducea stilul
familiar de conversaţie.”
(Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Istoria Transilvaniei)

B. “După cucerirea lui Traian urmând câteva zeci de ani de viaţă liniştită, civilizaţia
romană a putut prinde rădăcini pe pământul Daciei. În preajma cetăţuilor de piatră, clădite de
daci pe crestele munţilor, începură a se întemeia în câmpie oraşe romane, întărite şi
împodobite cu tot ce putea să le dea ştiinţa şi tehnica vremii de atunci. Drumurile clădite cu
atâta temei, cum nu mai văzuseră până atunci băştinaşii Daciei, au înlesnit pătrunderea
elementelor de colonizare romană în toate părţile acestei provincii. La adăpostul legiunilor
trimise aici pentru pază, s-a întocmit viaţa politică şi administrativă după model roman, s-au
înjghebat corporaţiunile meseriaşilor, s-a orânduit viaţa satelor înaintând în toate privinţele
cultura obştească şi îmbunătăţindu-se viaţa în sânul familiilor contopite din amestecul
romanilor cu dacii care, cinstind obiceiurile părinteşti, ţineau să-şi păstreze din neam în
neam strămoşescul nume dacic, alături de cel roman.”
(Ioan Lupaş, Istoria unirii românilor)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menționați, din sursa B, două informaţii care evidenţiază dezvoltarea economică a noii
provincii romane. 4 puncte
2. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând
rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 5 puncte
3. Formulați, pe baza sursei A, o opinie referitoare la însușirea limbii latine de către daci,
susținând-o cu două informații selectate din această sursă. 9 puncte
4. Prezentați un alt factor al romanizării, în afara celor precizați în sursa B. 5 puncte
5. Prezentaţi două acțiuni politico-militare la care participă dacii în secolul I î.Hr.
10 puncte
6. Formulați o opinie referitoare la cauzele evenimentelor politico-militare din secolul al II-lea,
susținând-o cu menționarea a două fapte istorice. 7 puncte

B-dul Al. I Cuza, nr. 172, 810025 Brăila; Tel: +40(0) 239 61 91 60; Fax: +40(0) 239 61 40 60
www.isjbraila.ro, contact@isjbraila.ro
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA
DOMENIUL FUNCŢIONAL CURRICULUM ŞI INSPECȚIE ŞCOLARĂ
_____________________________________________________________________________________

SUBIECTUL a II-lea __ (50 de puncte)

Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:

A. „După alegerea ca guvernator al Ungariei (1446), [Iancu] a închegat un sistem
militar comun, alcătuit din cele trei ţări române (...). Într-un document emis la 4 decembrie
1447, la Târgovişte, Iancu de Hunedoara se intitula «din mila lui Dumnezeu, voievod al Ţării
Româneşti», iar domnul Moldovei (...) îl considera «părinte al său». Înainte de moarte, Iancu
s-a îngrijit ca pe tronul Ţării Româneşti să ajungă Vlad Drăgulea (poreclit apoi Ţepeş); pe
tronul Moldovei îl voise domn pe Ştefan cel Mare, care va reuşi acest lucru însă cu ajutorul
lui Vlad. Ambii vor prelua sarcina rezistenţei antiotomane şi se vor dovedi redutabili luptători
şi oameni politici.”
(Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Istoria Transilvaniei)

B. ”Pierderea Ţării Româneşti şi reconstituirea unui front antiotoman la Dunăre era o

primejdie prea gravă pentru dominaţia Porţii în Peninsula Balcanică pentru a putea fi tolerată
de sultan. Pentru a scoate din luptă Moldova, Mehmed al II-lea a fost silit să organizeze la
începutul anului 1475 o mare expediţie sub comanda beglerbegului Rumeliei, Soliman
eunucul. Speranţa sultanului a fost însă înşelată; la Vaslui, într-o vale îngustă, unde
superioritatea numerică otomană nu putea fi exploatată, Ştefan a prins în cursă şi a nimicit
marea oaste trimisă de Mehmed împotriva sa (10 ianuarie 1475).”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

C. „Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de către papa Clement al VIII-
lea (...) a unei alianțe la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana,
Mantova și Ferrara (...). Un loc aparte în planurile antiotomane trebuia să-l dețină țările
române care, prin poziția lor, erau interesate în acțiunea Ligii Sfinte. (...)”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, rezolvaţi, în aproximativ trei-patru pagini, următoarea

situaţie-problemă: Acțiunile politico-militare desfășurate de voievozii români, în
secolele al XV-lea și al XVI-lea, au contribuit la oprirea expansiunii Imperiului Otoman
în Europa?

În elaborarea răspunsului aveţi în vedere:

- menționarea unei cauze şi a unei consecinţe a implicării voievozilor români în lupta
antiotomană din secolul al XV-lea;
- numirea a două spații istorice la care se referă atât sursa A cât și sursa B;
- utilizarea a două informații istorice din sursa B cu privire la acțiunile militare
antiotomane desfășurate de voievozii români în secolul al XV-lea;
- prezentarea a două acțiuni diplomatice desfășurate de domnitorii români în secolele
al XV-lea și al XVI-lea, utilizând câte o informație din sursa A, respectiv sursa C;
- formularea unei opinii referitoare la situația - problemă dată și susținerea acesteia
prin prezentarea a două fapte istorice: unul desfășurat în perioada 1443-1456, iar
celălalt desfășurat în anul 1595.

Notă!
Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structura prezentării, evidențierea
relației cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și
încadrarea în limita de spațiu precizată.

B-dul Al. I Cuza, nr. 172, 810025 Brăila; Tel: +40(0) 239 61 91 60; Fax: +40(0) 239 61 40 60
www.isjbraila.ro, contact@isjbraila.ro
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA
DOMENIUL FUNCŢIONAL CURRICULUM ŞI INSPECȚIE ŞCOLARĂ
_____________________________________________________________________________________

Etapa județeană a olimpiadelor naționale școlare

19 martie 2022
Probă scrisă
ISTORIE
Clasa a VIII-a
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele
decât cele precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se
calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I ___________ (40 de puncte)

1. câte 2 puncte pentru menționarea, din sursa B, a oricăror două informaţii care
evidenţiază dezvoltarea economică a noii provincii romane. (2px2=4p)
2. 5 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect, stabilită între două informații
selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv,
efect).
3. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oricărei opinii referitoare la însușirea
limbii latine de către daci.
Câte 3 puncte pentru selectarea oricăror două informații din sursa A care susțin opinia
formulată (3px2=6p)
4. 2 puncte pentru menționarea oricărui alt factor al romanizării, în afara celor precizați în
sursa B
3 puncte pentru prezentarea factorului menționat, prin evidențierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la factorul
menţionat
5. Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni politico-militare la care participă
dacii în secolul I î.Hr. (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni, prin evidențierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/a câte unei caracteristici referitoare
la acțiunile menţionate.
6. 3 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la cauzele evenimentelor politico-
militare din secolul al II-lea
Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice care susțin opinia formulată
(2px2=4p)

SUBIECTUL a II-lea __ (50 de puncte)

Informația istorică - 40 de puncte distribuite astfel:

- Câte 3 puncte pentru menționarea oricărei cauze și a oricărei consecințe a implicării
voievozilor români în lupta antiotomană din secolul al XV-lea. (3pX2=6p)
- câte 2 puncte pentru numirea a două spații istorice la care se referă atât sursa A cât și
sursa B (2pX2=4p)
- câte 3 puncte utilizarea oricăror două informații istorice din sursa B cu privire la acțiunile
militare antiotomane desfășurate de voievozii români în secolul al XV-lea (3pX2= 6p)

B-dul Al. I Cuza, nr. 172, 810025 Brăila; Tel: +40(0) 239 61 91 60; Fax: +40(0) 239 61 40 60
www.isjbraila.ro, contact@isjbraila.ro
 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BRĂILA
DOMENIUL FUNCŢIONAL CURRICULUM ŞI INSPECȚIE ŞCOLARĂ
_____________________________________________________________________________________
- Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni diplomatice desfășurate de
domnitorii români în secolele al XV-lea și al XVI-lea. (2pX2=4p)
- Câte 3 puncte pentru prezentarea celor două acțiuni diplomatice menționate, prin
evidențierea relaţiei de cauzalitate/a unei caracteristici şi utilizarea unei informații din sursa
A, respectiv, sursa C. (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unei informații din sursa A, respectiv, sursa C.
4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la situaţia–problemă dată;
- Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice: unul desfășurat în
perioada 1443-1456, iar celălalt desfășurat în anul 1595, care susțin opinia formulată.
(2px2=4p)
- Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecăruia dintre cele două fapte istorice menționate, prin
evidențierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
caracteristici referitoare la faptele istorice menţionate. (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici
referitoare la faptele istorice menţionate.

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzie)
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii
3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât textul să probeze înţelegerea
procesului istoric
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu.

B-dul Al. I Cuza, nr. 172, 810025 Brăila; Tel: +40(0) 239 61 91 60; Fax: +40(0) 239 61 40 60
www.isjbraila.ro, contact@isjbraila.ro
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană
19 MARTIE 2022
Iași
CLASA a VIII - a
Varianta: 1
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu care se adaugă la Subiectul I.
 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
 Subiectele se tratează pe foi separate.
Subiectul I (40 puncte)
Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. „Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, Burebista, bărbat get, l-a
înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât, în câţiva ani,
a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a
ajuns să fie temut şi de romani. Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea şi jefuind Thracia – până
în Macedonia şi Illyria a pustiit pe celţii care erau amestecaţi cu tracii şi cu illirii şi a nimicit pe de-a
întregul pe boii* aflaţi sub conducerea lui Critasiros şi pe taurisci*. Spre a ţine în ascultare poporul,
el şi-a luat ca ajutor pe Deceneu (...). Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau [geţii], este şi
faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin”.

(Strabon, Geographia, VII, 3, 11)

* boii și taurisci: nume ale unor triburi celtice

B. „Cel mai însemnat război de atunci al romanilor a fost cel împotriva dacilor, asupra cărora, în
vremea aceea, domnea Decebal. El era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în
înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în
a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine
dintr-o înfrângere. Din această pricină, multă vreme a fost un duşman de temut pentru [romani]. Eu
îi numesc daci pe oamenii pomeniţi mai sus, cum îşi spun ei înşişi şi cum le zic şi romanii, măcar
că ştiu prea bine că unii dintre greci îi numesc geţi (...). Domiţian a pornit cu oaste împotriva lor,
dar puţin îi păsa de război; el zăbovi [la sudul fluviului], într-un oraş din Moesia şi (...) într-adevăr,
nu numai că nu era în stare să îndure osteneli şi era fără curaj, dar (...) trimitea la război în locul
său pe alţi conducători de oşti şi de cele mai multe ori nu izbândea”.

(Cassius Dio, Istoria romană, LXVII, 6-7, 10)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza textului A, o acțiune militară care a condus la întărirea statului condus de
Burebista. 4 puncte
2. Menţionaţi, pe baza textului B, provincia romană situată la sudul Dunării. 4 puncte
3. Menţionaţi, pe baza textelor A şi B, o asemănare legată de raporturile dintre regatul geto-dac și
statul roman, selectând din fiecare text câte o informaţie prin care să susţineţi asemănarea
menţionată. 6 puncte
4. Prezentați o deosebire între consecințele războaielor daco-romane desfășurate în secolul I și
cele ale războaielor daco-romane desfășurate în secolul al II-lea. 8 puncte
5. Prezentați rolul creștinismului în etnogeneza românească. 8 puncte
6. Formulaţi o opinie referitoare la caracterul romanic al poporului român, susţinând-o cu un fapt
istoric relevant. 10 puncte
Pagina 1din 2 clasa a VIII-a
Subiectul II (50 puncte)
Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A. „Între întemeierea Munteniei şi aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se
datorează reunirii diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local,
anume voievodul de la Câmpulung şi Argeş: este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua
este rezultatul unei cuceriri din afară, a unei ocupări a teritoriului dintre Carpaţi, Nistru şi mare de
către un conducător venit de peste munţi. În Moldova a fost, într-adevăr, o descălecare, întâi a lui
Dragoş, apoi a lui Bogdan, coborâţi amândoi din Maramureş, în timp ce, în Muntenia, întemeierea
a plecat din însuşi cuprinsul viitorului stat”.

(Constantin C. Giurescu, Istoria românilor)

B. „Constituite în cursul secolului al XIV-lea (...), cele două state româneşti îşi dezvoltă
organizarea internă (...) [și] îşi fixează marile opţiuni de politică externă. State independente, cu o
neatârnare câştigată prin lupte îndelungate, Ţara Românească şi Moldova erau pregătite să
înfrunte noile mari încercări care aveau să ameninţe în deceniile şi secolele următoare existenţa
lor statală”.

(Şerban Papacostea, Geneza statului în evul mediu românesc)

Pornind de la aceste surse, rezolvaţi, în trei-patru pagini, următoarea situaţie-problemă:

Implicându-se prin acțiuni politico-militare în cruciadele târzii, Țara Românească și Moldova
au reușit să își păstreze existența statală în secolele al XIV-lea – al XVI-lea?

În elaborarea răspunsului aveţi în vedere:

- menționarea unei asemănări și a unei deosebiri între procesele de întemeiere ale statelor
medievale românești extracarpatice, utilizând câte o informație din sursele date;
- precizarea unei acțiuni interne care a contribuit la consolidarea Țării Românești, respectiv a
Moldovei, în secolele al XIV-lea - al XV-lea;
- precizarea a două cauze ale participării românilor la acțiunile antiotomane;
- prezentarea a două acţiuni politico-militare antiotomane la care participă domnii români, în
secolele al XIV-lea - al XVI-lea;
- formularea unei opinii referitoare la situația-problemă dată și susţinerea acesteia prin
prezentarea unui fapt istoric relevant.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată.

Pagina 2din 2 clasa a VIII-a

 OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa județeană - 19 MARTIE 2022 - Iași
CLASA a XII-a
Varianta: 2
BAREM DE EVALUARE - PROBA TEORETICĂ SCRISĂ

 Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate
explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu care se adaugă la SUBIECTUL I.
 Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I:

1. 2 puncte pentru numirea din sursa A a unui mare boier al Țării Românești partizan al eliberării țării prin
austrieci;
2. Câte 4 puncte pentru menționarea, pe baza surselor A și B, a oricărei informații referitoare la rolul
Imperiului Habsburgic în spațiul românesc; 4 puncte X 2 = 8 puncte
3. 1 punct pentru menționarea oricărei caracteristici a acțiunilor întreprinse de boieri comună surselor A, B și
C.
Câte 1 punct pentru fiecare informație din fiecare sursă (1punct x3= 3 puncte)
4. 2 puncte pentru menționarea, pe baza surselor A și C, a unei asemănări între propunerile de tip constituțional
ale boierimii.
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursele A și C a oricăror două informații care susțin asemănarea
menționată. 2 puncte X 2 = 4 puncte
5. 2 puncte pentru formularea, pe baza sursei C, a unui punct de vedere referitor la monarhia constituțională.
Câte 3 puncte pentru selectarea din sursa C a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat.
3 puncte X 2 = 6 puncte
6. 3 puncte pentru menționarea oricărui proiect politic inițiat de marea boierime în a doua jumătate a secolului
al XVIII-lea.
3 puncte pentru prezentarea proiectului politic menționat prin evidențierea relației de cauzalitate și utilizarea
unui exemplu / a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu / a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menționat.
7. 6 puncte pentru argumentarea afirmației date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant prin precizarea a
două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece,
pentru că etc.) și concluzia (așadar, astfel etc.).

TOTAL 40 PUNCTE

SUBIECTUL II:

Informația istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

- 3 puncte pentru menționarea oricărui conflict de tip suzeran-vasal din a doua jumătate a secolului al
XIII-lea;
3 puncte pentru prezentarea conflictului menționat prin evidențierea relației de cauzalitate și
utilizarea unui exemplu / a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu / a unei caracteristici referitoare la conflictul menționat
- câte 3 puncte pentru menționarea oricărui stat românesc întemeiat în prima jumătate a secolului al
XIV-lea și a unui regat catolic care a influențat spațiul sud-carpatic; 3 puncte X 2 = 6 puncte;
- câte 3 puncte pentru menționarea oricărei asemănări și deosebiri între formele de organizare
instituțională din spațiul intracarpatic și extracarpatic în Evul Mediu; 3 puncte X 2 = 6 puncte;
câte 3 puncte pentru prezentarea oricărei asemănări și deosebiri între formele de organizare
instituțională din spațiul intracarpatic și extracarpatic în Evul Mediu – o expunere în care sunt precizate două
informații referitoare la o asemănare și o deosebire și se utilizează relația cauză-efect; 3 puncte X 2 = 6 puncte
Pagina 1 din 2 clasa a XII-a
 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la o asemănare și o deosebire;
- 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni militare între Țările Române și statele vecine, cu
excepția Imperiului Otoman, în Evul Mediu;
3 puncte pentru prezentarea oricărei prezentarea oricărei acțiuni militare între Țările Române și
statele vecine, cu excepția Imperiului Otoman, în Evul Mediu – o expunere în care sunt precizate două
informații referitoare la o asemănare și o deosebire și se utilizează relația cauză-efect;
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la o acțiune militară.
- 4 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la politica antiotomană a unei instituții
centrale din spațiul românesc în secolul al XVI-lea;
6 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea
oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și
concluzia (așadar, ca urmare etc.).

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere – cuprins – concluzie);
0 puncte pentru text nestructurat;
3 puncte pentru argumentarea istorică (coerența și pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant);
1 punct pentru coerența și pertinența arugumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric istoric
relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice / logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice / logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice / logice a faptelor istorice;
3 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spațiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spațiu.

TOTAL SUBIECT II = 50 PUNCTE

TOTAL SUBIECTE (I + II) = 90 de puncte

OFICIU: 10 PUNCTE
TOTAL: 100 PUNCTE

Pagina 2 din 2 clasa a XII-a

 OLIMPIADA DE ISTORIE
FAZA JUDEȚEANĂ – 19 MARTIE 2022
Clasa a VIII-a Varianta 1

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
 Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 2 puncte pentru numirea, pe baza sursei C, a fiecăruia dintre cele două spații istorice
(2px2=4p)
2. 5 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect, stabilită între două informații selectate
din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv, efect).
3. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a oricărei opinii referitoare la rolul primelor
forme de organizare statală în formarea statelor medievale românești;
2 puncte pentru selectarea oricărei informații din sursa B, care susține opinia formulată.
4. Câte 2 puncte pentru menționarea asemănării în procesul de formare a statelor medievale
românești, precizate în sursa C, respectiv a oricărei asemănări diferite de cele menționate de
sursă; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea asemănării menționate, prin evidențierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici referitoare
la faptul istoric menţionat.
5. 2 puncte pentru menționarea oricărei instituții centrale din spațiul românesc în secolele XIV-
XV;
3 puncte pentru prezentarea instituției menționate, prin evidențierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu;
-1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la instituția menţionată.
6. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la consolidarea statelor medievale
românești;
Câte 3 punct pentru menționarea oricărui fapt istoric. (3p x2= 6p)

Total 40 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE
FAZA JUDEȚEANĂ – 19 MARTIE 2022
Clasa a VIII-a
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL II (50 de puncte)

Informația istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

- Câte 3 puncte pentru utilizarea fiecărei informații din sursa A, respectiv, din sursa B
(3px2=6p)
- 2 puncte pentru menționarea unui alt fapt istoric referitor la spațiul românesc, desfășurat în
prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin evidențierea relației de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;

- Câte 2 puncte pentru menționarea a două schimbări produse în spațiul românesc, în perioada
regimului fanariot, în afara celor la care fac referire sursele A și B (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea schimbărilor menționate (3px2=6p)

- Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate în spațiul românesc, în
secolul al XVIII-lea și 2 puncte pentru oricare asemănare între acestea; (3x2p=6p)
- 2 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la situaţia - problemă dată;
Câte 3 puncte pentru utilizarea fiecărei informații din sursa A (3px 2=6p)
2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric din secolul al XVIII-lea care susține opinia
formulată;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin evidențierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu / a unei caracteristici;
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:
 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)
 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât textul să probeze înţelegerea
procesului istoric
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric
 2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu

Total 50 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE
FAZA JUDEȚEANĂ – 19 MARTIE 2022
Clasa a VIII-a Varianta 1
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de 3 ore.
 Subiectele se tratează pe foi separate.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citiţi cu atenţie următoarele surse istorice:

A. „Acest Radu Negrul vodă, fiind în Țara Ungurească (Transilvania) voevod, mare herțeg (duce) pre
Amlaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de năroade: români,
papistași (catolici), sași (…) pogorându-se pre apa Dâmboviței au început a face țară nouă. Făcut-au
întâi orașul ce-i zic Câmpulungul. Acolo au zidit și o beserică de piatră, mare și frumoasă. De acolo,
au mai descălecat și la Argeș, făcând iarăși oraș mare și s-au pus scaonul de domnie, făcând curți de
piatră și case domnești și altă beserică mare și frumoasă.”
(Letopisețul Țării Românești)

B. ,,Bela (…) regele Ungariei, îi dăm și îi dăruim lui (marele maestro al ioaniților) (…) întreaga țară a
Severinului, împreună cu munții ce țin de ea și cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum și cu
cnezatele lui Ioan și Farcaș, până la râul Olt, afară de pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe
care îl lăsăm românilor așa cum l-au stăpânit aceștia până acum (…). Pe lângă acestea, am dăruit
(…) toată Cumania, pe lângă râul Olt și munții Transilvaniei (…) în afară de țara lui Seneslau,
voievodul românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, așa cum au stăpânit-o și până acum….”
( Diploma ioaniților )

C. „La est de Carpați se desfășoară un proces (…) de unificare și emancipare politică. Aici, în centrul
Moldovei, Ludovic I al Ungariei (…) creează o < marcă >, cu centrul la Baia și apoi la Siret,
destinată să protejeze frontierele estice ale regatului de incursiunile tătare, să blocheze trecătorile din
Carpații Răsăriteni. În fruntea ei îl așeză pe nobilul român Dragoș din Maramureș. Zona se dezvoltă
economic. Sunt atestate târgurile Baia (1334), Siret (1340), Suceava (1345), de-a lungul drumului
comercial dintre Marea Neagră și Principatul Haliciului.”
(Ion Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți, pe baza sursei C, două spații istorice. 4 puncte
2. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) 5 puncte
3. Formulați, pe baza sursei B, o opinie referitoare la rolul primelor forme de organizare statală din
spațiul românesc, susținând-o cu o informație selectată din această sursă. 6 puncte
4. Prezentați două asemănări în procesul de formare a statelor medievale românești, una la care se referă
sursa C și alta diferită de cea la care face referire sursa. 10 puncte
5. Prezentați o instituție centrală din spațiul românesc în secolele XIV-XV. 5 puncte
6. Formulați o opinie referitoare la consolidarea statelor medievale românești, susținând-o cu
menționarea a două fapte istorice. 10 puncte

1
SUBIECTUL al II -lea (50 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursele istorice de mai jos:
A. „În 1711, Dimitrie Cantemir, pe care turcii, crezându-l credincios lor, îl puseseră pe scaunul
Moldovei cu puțin timp înainte, prevăzând războiul împotriva Rusiei, semnează cu Petru cel Mare un
adevărat pact de alianță și de protectorat. Înfrângerea de la Stănilești – cu greu de închipuit pentru
armatele care-l învinseseră nu demult pe Carol XII la Poltava - spulberă speranțele lui Cantemir și îl
silesc să se exileze în Rusia. […]
Mai puțin norocos decât el, Constantin Brâncoveanu, care se menține pe tronul Țării Românești
douăzeci și cinci de ani, datorită iscusinței și generozității lui, dar pe care turcii, după fuga lui
Cantemir, îl bănuiesc de uneltire cu rușii și cu imperialii, este decapitat la Constantinopol, în 1714,
împreună cu cei patru fii ai săi și cu boierul Ianache Văcărescu. […]
Poarta și-a pierdut încrederea în domnitorii autohtoni. Pe viitor, domnii țărilor române nu vor
mai fi aleși, ci numiți direct de către Poartă. ”
( Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările Române la începutul epocii modern, 1800-1848))

B. „Privită în general, perioada fanarioților este o perioadă de regres. Sub raport politic, se înregistrează
incontestabil, în toate privințele, o scădere. Armata națională e foarte redusă, iar domnii ajung niște
simpli funcționari ai sultanului, care-i schimbă des; presiunea fiscal se accentuează; atmosfera morală
e grea, intriga, mita și bacșișul au tot mai mare preț, în schimb, caracterele, devin din ce în ce mai
rare. Sunt și unele aspect pozitive: se desființează străvechea instituție a rumâniei – țăranii devin
legal liberi, chiar dacă exploatarea lor, lipsindu-le pământul, continua de către stăpânii moșiilor pe
care sunt așezați.”
( Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor)
Pornind de la aceste surse, rezolvaţi, în aproximativ trei-patru pagini, următoarea situaţie - problemă:
A reprezentat secolul fanariot o perioadă de decădere socio-economică și politică pentru spațiul
românesc ?

În elaborarea răspunsului aveţi în vedere:

- utilizarea câte unei informații din sursa A și din sursa B;
- prezentarea unui alt fapt istoric referitor la spațiul românesc, desfășurat în prima jumătate a secolului al
XVIII-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B;
- prezentarea a două schimbări produse în spațiul românesc, în perioada regimului fanariot, în afara celor la
care fac referire sursele A și B;
- menționarea a două acțiuni desfășurate în spațiul românesc, în secolul al XVIII-lea și a unei asemănări
între acestea;
- formularea unei opinii referitoare la situaţia - problemă data, susţinerea acesteia prin utilizarea a două
informații din sursa B și prin prezentarea unui fapt istoric din secolele al XVIII - XIX-lea.

Notă!
Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației
cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea în limita de
spațiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte
 Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Vaslui

Etapa județeană a olimpiadelor naționale școlare

Martie 2022
Probă scrisă
ISTORIE
Clasa a VIII-a

 Timpul de lucru este de trei ore.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Subiectele se tratează pe foi separate.
SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A.„O puternică şi durabilă organizație românească, alături de Făgăraș, Hațeg şi Banat, s-a afirmat, până în
secolul al XV-lea, în Maramureș. Maramureșul era o veche formațiune politică românească, alcătuită din
câteva cnezate de vale, ai căror stăpâni, numiți cnezi, se întruneau periodic într-o adunare, unde, între altele,
alegeau şi voievodul, conducătorul întregii ţări a Maramureșului. Deci Maramureșul era o țară-voievodat, pe
care, de pe la 1300, autoritățile au urmărit s-o încadreze mai ferm în structurile regatului. În 1300,
Maramureșul este numit «terra», iar în 1326 «dictricus». În paralel cu voievozii tradiționali ai țării, regalitatea
a introdus funcția de comite, teoretic încă din 1303, dar noua demnitate şi instituțiile adiacente ei nu s-au putut
menține în prima parte a secolului al XIV-lea.”
(Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Istoria Transilvaniei, 1997)

B. „Între întemeierea Munteniei și aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se datorează reunirii
diferitelor formațiuni politice dintre Dunăre și Carpați sub un conducător local, anume voievodul de la
Câmpulung și Argeș: este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este rezultatul unei cuceriri din afară,
a unei ocupări a teritoriului dintre Carpați, Nistru și mare de către un conducător venit de peste munți. În
Moldova a fost într-adevăr o descălecare, întâi a lui Dragoș, apoi a lui Bogdan, coborâți amândoi din
Maramureș, în timp ce, în Muntenia, întemeierea a plecat din însuși cuprinsul viitorului stat.“
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor.”

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizați, din sursa B, spațiul istoric de unde a descălecat Bogdan. 4 puncte
2. Precizați secolul la care face referire sursa A în enunțul ,, ….Maramureșul este numit «terra», iar în
1326 «dictricus»”. 4 puncte
3. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 6 puncte
4. Identificați în sursa B o deosebire dintre întemeierea Munteniei și a Moldovei, 6 puncte
5. Prezentați o acțiune militară din prima jumătate a secolul al XIV –lea de pe teritoriul dintre Carpați și
Dunăre. 10 puncte
6. Formulați un punct de vedere referitor la contribuția Maramureșului la procesul de întemeiere a
statelor medievale Țara Românescă și Moldova și prezentați câte o informaţie istorică pentru fiecare
stat medieval (informație istorică care să susţină punctul de vedere formulat). 10 puncte
 Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Vaslui

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A. „Domițian își împodobi triumful cu multe lucruri ce nu fusesera luate ca pradă. Dimpotrivă, el cheltuise
mulți bani pentru încheierea păcii, căci fără întârziere dădu lui Decebal nu numai însemnate sume de bani, dar
și meșteri pricepuți la felurite lucruri folositoare în timp de pace și de razboi și făgădui să-i dea mereu mai
multe.”
(Cassius Dio, Istoria romana)

B. Războaiele purtate de el [Traian] au avut un dublu imperativ: strategic și, mai ales, economic. Cucerirea
regatului dacilor de pe malul stâng al Dunării a avut drept scop regularizarea graniței prin suprimarea
intrândului pe care îl forma fluviul în imperiu; dar se gândea mai ales la minele de aur din Carpați și la
tezaurul dacilor, indispensabile pentru a asigura succesul politicii sale pacifiste din interiorul imperiului.
Cucerirea Daciei […] a fost foarte dură. Au fost necesare două războaie succesive pentru ca Decebal să se
recunoască învins.“
Larousse, Istoria universală

Pornind de la aceste surse realizați un eseu de aproximativ 2-4 pagini despre ,,Războaiele dacilor cu romanii”
având în vedere:
- Precizarea unui eveniment extern care determină unificarea geto-dacilor în secolul I d. Hr.; 2 puncte
- Menționarea unei confruntări dintre Decebal și Domițian și precizarea rezultatului acesteia; 6 puncte
- Prezentarea războaielor dintre Decebal și Traian și precizarea unei consecințe a acestora; 10 puncte
- Prezentarea comparativă a pacii încheiată în anul 89 cu pacea din 102 din perspectiva prevederilor și a
consecințelor pentru regatul dac (precizarea a două prevederi și a unei consecințe pentru fiecare pace);
14 puncte
- Precizarea unei consecințe a războaielor dintre daci și romani din secolul al II-lea d. Hr.; 2 puncte
- Formularea unui punct de vedere referitor la importanța economică a regatului dacic pentru Traian,
utilizând două informații din sursa B. 10 puncte

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-
efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu
precizată.
(6 puncte)
 Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Vaslui

Etapa județeană a olimpiadelor naționale școlare

Martie 2022
Probă scrisă
ISTORIE
Clasa a VIII-a

 Timpul de lucru este de trei ore.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Subiectele se tratează pe foi separate.
SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A.„O puternică şi durabilă organizație românească, alături de Făgăraș, Hațeg şi Banat, s-a afirmat, până în
secolul al XV-lea, în Maramureș. Maramureșul era o veche formațiune politică românească, alcătuită din
câteva cnezate de vale, ai căror stăpâni, numiți cnezi, se întruneau periodic într-o adunare, unde, între altele,
alegeau şi voievodul, conducătorul întregii ţări a Maramureșului. Deci Maramureșul era o țară-voievodat, pe
care, de pe la 1300, autoritățile au urmărit s-o încadreze mai ferm în structurile regatului. În 1300,
Maramureșul este numit «terra», iar în 1326 «dictricus». În paralel cu voievozii tradiționali ai țării, regalitatea
a introdus funcția de comite, teoretic încă din 1303, dar noua demnitate şi instituțiile adiacente ei nu s-au putut
menține în prima parte a secolului al XIV-lea.”
(Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Istoria Transilvaniei, 1997)

B. „Între întemeierea Munteniei și aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se datorează reunirii
diferitelor formațiuni politice dintre Dunăre și Carpați sub un conducător local, anume voievodul de la
Câmpulung și Argeș: este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este rezultatul unei cuceriri din afară,
a unei ocupări a teritoriului dintre Carpați, Nistru și mare de către un conducător venit de peste munți. În
Moldova a fost într-adevăr o descălecare, întâi a lui Dragoș, apoi a lui Bogdan, coborâți amândoi din
Maramureș, în timp ce, în Muntenia, întemeierea a plecat din însuși cuprinsul viitorului stat.“
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor.”

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Precizați, din sursa B, spațiul istoric de unde a descălecat Bogdan. 4 puncte
2. Precizați secolul la care face referire sursa A în enunțul ,, ….Maramureșul este numit «terra», iar în
1326 «dictricus»”. 4 puncte
3. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 6 puncte
4. Identificați în sursa B o deosebire dintre întemeierea Munteniei și a Moldovei, 6 puncte
5. Prezentați o acțiune militară din prima jumătate a secolul al XIV –lea de pe teritoriul dintre Carpați și
Dunăre. 10 puncte
6. Formulați un punct de vedere referitor la contribuția Maramureșului la procesul de întemeiere a
statelor medievale Țara Românescă și Moldova și prezentați câte o informaţie istorică pentru fiecare
stat medieval (informație istorică care să susţină punctul de vedere formulat). 10 puncte
 Ministerul Educației
Inspectoratul Școlar Județean Vaslui

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:

A. „Domițian își împodobi triumful cu multe lucruri ce nu fusesera luate ca pradă. Dimpotrivă, el cheltuise
mulți bani pentru încheierea păcii, căci fără întârziere dădu lui Decebal nu numai însemnate sume de bani, dar
și meșteri pricepuți la felurite lucruri folositoare în timp de pace și de razboi și făgădui să-i dea mereu mai
multe.”
(Cassius Dio, Istoria romana)

B. Războaiele purtate de el [Traian] au avut un dublu imperativ: strategic și, mai ales, economic. Cucerirea
regatului dacilor de pe malul stâng al Dunării a avut drept scop regularizarea graniței prin suprimarea
intrândului pe care îl forma fluviul în imperiu; dar se gândea mai ales la minele de aur din Carpați și la
tezaurul dacilor, indispensabile pentru a asigura succesul politicii sale pacifiste din interiorul imperiului.
Cucerirea Daciei […] a fost foarte dură. Au fost necesare două războaie succesive pentru ca Decebal să se
recunoască învins.“
Larousse, Istoria universală

Pornind de la aceste surse realizați un eseu de aproximativ 2-4 pagini despre ,,Războaiele dacilor cu romanii”
având în vedere:
- Precizarea unui eveniment extern care determină unificarea geto-dacilor în secolul I d. Hr.; 2 puncte
- Menționarea unei confruntări dintre Decebal și Domițian și precizarea rezultatului acesteia; 6 puncte
- Prezentarea războaielor dintre Decebal și Traian și precizarea unei consecințe a acestora; 10 puncte
- Prezentarea comparativă a pacii încheiată în anul 89 cu pacea din 102 din perspectiva prevederilor și a
consecințelor pentru regatul dac (precizarea a două prevederi și a unei consecințe pentru fiecare pace);
14 puncte
- Precizarea unei consecințe a războaielor dintre daci și romani din secolul al II-lea d. Hr.; 2 puncte
- Formularea unui punct de vedere referitor la importanța economică a regatului dacic pentru Traian,
utilizând două informații din sursa B. 10 puncte

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-
efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu
precizată.
(6 puncte)
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a olimpiadelor naționale școlare

2023
Probă scrisă
ISTORIE
Clasa a VIII-a
• Timpul de lucru este de trei ore.
• Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
• Ambele subiecte sunt obligatorii.
• Subiectele se tratează pe foi separate.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Expediția ungară a pornit în septembrie 1330. [...] [Oastea ungară] intră în țară pe la
Severin, cuprinde cetatea [...] și apoi străbate Oltenia, îndreptându-se spre Argeș. După ocuparea
Severinului, Basarab trimise soli «demni de toată cinstea» și oferi regelui ungar pacea [...]. El
renunța la Severin, se obliga să plătească tribut, să trimită pe unul din fiii săi la curtea regelui [...]
și, pe deasupra, oferea și o despăgubire de război în valoare de 7000 mărci de argint [...]. În
același timp prevenea pe rege că dacă va mai înainta «înlăuntrul țării, primejdia nicidecum nu o va
putea înlătura». Carol Robert însă, în loc să primească această pace o respinge cu semeție [...].
Armata ungară porni mai departe, [...] nu găsea nimic de mâncare și în curând începu a suferi de
«foamea cea mare» [...]. Carol Robert dădu semnalul retragerii. [...] În drumul ei de întoarcere,
armata ungară trebuia să treacă în munți printr-un defileu [...]. După ce armata ungară se angajă
bine în această strâmtoare, trupele lui Basarab ocupară intrarea, tăind astfel cu totul posibilitatea
retragerii. Începu apoi și atacul, care a [...] însemnat un cumplit dezastru pentru unguri [...].
Între întemeierea Valahiei şi aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se
datorează reunirii diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local […]:
este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este rezultatul unei cuceriri din afară, a unei
ocupări a teritoriului dintre Carpaţi, Nistru şi mare de către un conducător venit de peste munţi. […]
Cu sabia a ocupat Bogdan ținuturile peste care avea să domnească apoi.
Țara Românească a avut parte în veacul al XIV-lea de un șir întreg de conducători care au
lucrat pentru consolidarea ei. După Basarab, întemeietorul statului independent, au urmat Nicolae
Alexandru, organizatorul bisericii, apoi Vladislav, care își întinde stăpânirea peste munți […].Ca o
[…] sinteză a acestor eforturi succesive […] apare la sfârșitul veacului al XIV-lea domnia lui Mircea
[cel Bătrân]. […] Politica externă a lui Mircea [cel Bătrân] a fost dominată de […] primejdia turcească.
[…] Toate războaiele lui Mircea [cel Bătrân] se fac cu turcii, niciunul cu ungurii, cu moldovenii și cu
[…] polonii. […]
Domnia lui Ștefan cel Mare - de aproape jumătate de veac - […] este reprezentativă pentru
[Moldova] […]. Ștefan [cel Mare] a trebuit în prima parte a domniei sale să plătească tribut lui
Mahomed al II-lea. […] A refuza tributul ar fi însemnat să aibă dușmănia celei mai puternice forțe
militare și politice din vremea aceea […]. A trebuit deci să-și stabilească scopurile, în ordinea
urgenței. Primul era consolidarea tronului și acestui scop și-a subordonat toate acțiunile în prima
parte a domniei. Așa se explică și tratatul cu polonii din 1459, […] așa se explică și politica față de
unguri […]. În momentul când […] tronul a fost asigurat, Ștefan [cel Mare] s-a putut gândi și la o
politică de rezistență față de turci.“ (C. C. Giurescu, Istoria românilor)

Pornind de la această sursă istorică, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menționați, din sursa dată, două caracteristici ale domniei lui Mircea cel Bătrân. 4 puncte
2. Formulați, pe baza sursei date, o opinie referitoare la pacea propusă de Basarab,
susținând-o cu două informații selectate din sursă. 8 puncte
3. Prezentați două fapte istorice din secolul al XIV-lea referitoare la constituirea statului
medieval Moldova, unul precizat în sursa dată și un altul diferit de acesta. 10 puncte
4. Prezentați, în aproximativ o pagină, rolul românilor în cruciadele târzii, utilizând două fapte
istorice desfășurate în deceniile cinci-opt ale secolului al XV-lea și două informații din sursa
dată referitoare la această perioadă. 18 puncte

Probă scrisă la istorie Clasa a VIII-a

Pagina 1 din 2
 Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Elaborați, în aproximativ trei-patru pagini, un eseu referitor la spațiul românesc în a doua jumătate
a secolului al XVII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, având în vedere:
- menționarea a două cauze și a unei consecințe ale acțiunilor politice desfășurate de
Constantin Brâncoveanu;
- prezentarea a două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc, unul în cadrul regimului
politic instaurat de otomani la începutul secolului al XVIII-lea și altul care a favorizat
înlăturarea acestui regim;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în perioada 1825-1840, referitor la Țările Române;
- formularea unei opinii referitoare la generația pașoptistă şi argumentarea acesteia prin
două fapte istorice: unul desfășurat în Transilvania, iar celălalt în Țara Românească.
Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentării (prezentarea faptelor istorice prin menționarea a
câte trei informații referitoare la fiecare fapt și a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia)
respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea în limita de spaţiu
precizată.

Probă scrisă la istorie Clasa a VIII-a

Pagina 2 din 2