OLIMPIADA DE ISTORIE

ETAPA PE ȘCOALĂ
ISTORIE
Clasa a IX-a
25 ianuarie 2023

VARIANTA I
 Timpul de lucru este de trei ore.
 Ambele subiecte sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I.
 Subiectele se tratează pe foi separate

SUBIECTUL I (40 de puncte__

Citiți cu atenție, sursele de mai jos:

A“...Apoi s-a întâmplat că aristocraţii şi mulţimea s-au învrăjbit o bună bucată de vreme.
Într-adevăr, Constituţia atenienilor era oligarhică întrutotul. Iar săracii erau robi la cei bogaţi,
împreună cu nevestele şi copiii lor. Ei se numeau “pelatai” şi “hectomori”: lucrau pe ogoarele
celor bogaţi, păstrându-şi a şasea parte (din recolta).
Pământul era în întregime în mâinile câtorva oameni, puţini la număr. Cei care nu-şi
plăteau arenda erau duşi în robie – ei şi copiii lor. Căci, până la Solon, datornicii chezăşuiau
plata datoriilor cu însăşi persoana lor. Solon a fost cel dintâi ocrotitor al poporului. Ei bine, dintre
toate necazurile prilejuite de lege, această sclavie apăsa mai greu decât orice pe umerii
oamenilor, care mai aveau şi multe alte pricini de mulţumire, întrucât – ca să le spunem
lucrurilor pe nume – mulţimea nu avea nici un drept…
Statul fiind orânduit în felul acesta, iar poporul fiind sclav al celor puţini, el s-a răzvrătit
împotriva aristocraţilor. S-a dus o lupta înverşunată. Cele două grupări care se împotriveau unul
altuia de multă vreme, căzură la înţelegere, să-l aleagă pe Solon împăciuitor şi arhonte,
încredinţându-i grija de a întocmi o Constituţie.
Solon, datorită familiei din care se născuse şi mulţumită faimei de care se bucura, se
afla în rândurile fruntaşilor cetăţii. Prin averea şi prin înfăptuirile sale însă, putea fi numărat
printre oamenii de mijloc…
El pune totdeauna pe socoteala bogătaşilor vina dezbinărilor dintre cetăţeni… Ajuns în
fruntea statului, Solon a eliberat poporul – atât pentru acea vreme, cât şi pentru viitor – oprind
să se mai facă împrumuturi chezăşuite cu persoana debitoriului. Întocmi legi şi desfiinţă datoriile
între particulari sau faţă de stat, realizare căreia i-a spus “descărcarea” (sarcinilor) – întrucât
datornicii îşi aruncau poverile….”
(Aristotel, Statul atenienilor, 2, 5 şi 6)
B „...[ ] Mai întâi, Clistene a împărţit pe toţi atenienii în zece triburi, în loc de patru,
amestecând categoriile sociale de mai înainte, deoarece voia să fie părtaşi cât mai mulţi oameni
la drepturile cetăţeneşti. Apoi, el a rânduit ca sfatul să fie alcătuit din cinci sute de membri – în
loc de patru sute, – câte cincizeci de fiecare trib...
Clistene a mai împărţit ţara în treizeci de districte numite „demuri”, zece în oraş şi în
împrejurimile lui, zece pe malul mării şi în interiorul Greciei... I-a făcut „demoţi” pe toţi cei care
locuiau în acelaşi dem, pentru ca (în împrejurări oficiale) atenienii să nu mai fie numiţi numai
după numele tatălui, ci şi după numele demului respectiv, şi astfel noii cetăţeni să poată fi
identificaţi mai uşor.
Triburilor le-a dat câte un nume, alegând zece dintre cei o sută de eroi fondatori, pe care-i
aflase el în urma răspunsului primit de la oracolul Pitiei.
În felul acesta, Constituţia ateniană ajunse mai prielnică poporului decât pe vremea lui Solon...
Clistene a statornicit noi legi, ca să atragă mulţimea, şi, printre ele, legea cu privire la
ostracism[...]”.
(Aristotel, Constituţia atenienilor, 21 – 22)
Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menţionaţi, din sursa A, două caracteristici ale societății ateniene, înaintea reformei lui
Solon. 4 puncte
2. Menţionaţi, din sursa B, două aspecte ale reformelor lui Clistene. 4 puncte
3 Scrieţi o relaţie cauză-efect, stabilită între două informaţii anterioare reformei lui Solon,
selectate din sursa A , precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv
efect). 7 puncte

4 Prezentaţi o consecinţă a reformelor, la care se referă sursele A și B, asupra evoluției

politice a Atenei. 5 puncte
5 Prezentaţi două trăsături ale stilurilor artei grecești. 10 puncte

6 Prezentați două aspecte ale modelelor de educație în lumea greacă. 10 puncte

SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)___

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre, Arta monumentală romană și

rolul ei în evoluția statului roman de la Republică la Imperiu

1.Menţionarea a trei trăsături ale artei monumentale romane.

2.Precizarea a două evenimente din istoria Republicii romane și a două consecințe în plan
social.
3.Prezentarea a două asemănări între arta monumentală romană și arhitectura orientală.
4 Menționarea rolului lui Octavian Augusutus în dezvoltarea artei monumentale romane și
prezentarea a două edificii realizate în această perioadă.
5.Explicați rolul unei personalități din perioada Imperiului Roman, în secolul al II-la dHr., în
dezvoltarea artei monumentale romane.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză – efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată
 OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA PE ȘCOALĂ
ISTORIE
Clasa a IX-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

VARIANTA I

· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se calculează
prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 2 puncte pentru menţionarea din sursa A, a oricăror două informații referitoare la
caracteristicile societății ateniene înaintea reformelor lui Solon. (2px2=4p)
2. Câte 2 puncte pentru menţionarea, din sursa B, a oricăror două aspecte ale reformelor lui
Clistene. (2px2=4p)
3. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate
sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect);
4. 2 puncte pentru menţionarea oricărei consecinţe a reformelor la care se referă sursele A și B
asupra evoluției politice a Atenei .
3 puncte pentru prezentarea consecinţei reformelor menţionate în sursele A și B prin
evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
consecinţa reformelor menţionate;
5. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două trăsături ale stilurilor artei grecești;
(2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea trăsăturilor menționate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea a câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
trăsăturile menţionate
6. Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două modele de educație în lumea greacă
. (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei model menţionat, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea a câte unui exemplu/ a unei caracteristici (3px2=6p)
Câte1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
modelele menționate.

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Informația istorică – 40 de puncte distribuite astfel:
- câte 2 puncte pentru menţionarea a oricăror trei trăsături ale artei monumentale romane;

(2px3=6p)
-Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice din istoria Republicii romane
(2px2=4p)
-câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două consecințe pe plan social; (2px2=4)
-Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două asemănări între arta monumentală romană și
arhitectura orientală; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei asemănări menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
fiecare asemănarea menţionată;
2 puncte pentru menționarea rolului lui Augustus în dezvoltarea artei monumentale romane ;
Câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două edificii ridicate în timpul lui Octavian
Augustus ;
( 2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea edificiilor menționate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
(3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
edificiul menţionată
-4 puncte pentru explicarea rolului unei personalități din perioada Imperiului roman în secolul al
II-la dHr. în dezvoltarea artei monumentale romane, prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate.

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzie);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzie
 3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât sinteza să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice;
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu.

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte.