OLIMPIADA DE ISTORIE

ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a X-a

Varianta 1
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.„Regele Carol I, între 1625 şi 1629, a primit refuzul Parlamentului de a-i acorda fondurile necesare
războaielor dorite de ministrul său, ducele de Buckingham, fiindu-i prezentată, în schimb, Petiţia
drepturilor (1629) care îi cerea să respecte libertatea şi prerogativele tradiţionale ale Parlamentului.
Regele a primit petiţia, dar a guvernat după aceea, fără a mai convoca Parlamentul, doar cu ajutorul
miniştrilor săi [...] şi al Camerei Înstelate, înalta curte de justiţie.Situaţia s-a precipitat atunci când Carol I
a încercat să impună Scoţiei, în majoritate prezbiteriană de orientare calvină, supremaţia Bisericii
anglicane. Scoţienii s-au răsculat şi, la Newburn-on-Tyne (1640), l-au învins pe Carol I, care a fost
obligat să convoace Parlamentul pentru a obţine fondurile în vederea continuării războiului împotriva
rebelilor. Aşa-numitul «Parlament Scurt» (aprilie-mai 1640) a fost dizolvat imediat pentru că a refuzat să
aprobe fondurile cerute, dar «Parlamentul Lung» (1640-1653) a obţinut condamnarea la moarte a
miniștrilor lui Carol I, dizolvarea Camerei Înstelate şi abolirea tuturor măsurilor fiscale şi religioase luate
anterior de rege.
Fuga lui Carol I la Oxford (1642), bastion al taberei monarhice, a fost semnalul pentru începerea
războiului civil în cursul căruia regele s-a aliat cu nobilimea și cu o mare parte dintre proprietarii de
pământuri, cu prelații anglicani și cu catolicii, iar Parlamentul cu sectele nonconformiste, magistrații și
burghezia. [...] New model army (armata de model nou) instruită de Cromwell a învins forțele regaliste la
Edgehill, Marston Moor, Newbury și, definitiv, la Naseby (1645).
După căderea orașului Oxford, regele s-a refugiat în Scoția, vrând să exploateze în favoarea sa
disputele apărute între forțele parlamentare și scoțieni. [...] Cromwell [...] i-a îndepărtat din Parlament pe
toți monarhiștii și a obținut din partea unui tribunal revoluționar condamnarea la moarte a lui Carol I, [...].
Monarhia însăși a fost abolită și a fost proclamată republica [...].”
(Enciclopedie de istorie universală)

B.“După proclamarea republicii, în 1649, Oliver Cromwell a devenit membru al Consiliului de stat
și a păstrat comanda armatei. Cromwell a înfruntat cu maximă hotărâre necesitatea de a întări fragila
structură republicană; prin campanii militare deosebit de dure a supus Irlanda (1649) şi Scoţia (1650-
1651). Actul de navigaţie din 1651 a sfidat în schimb supremaţia morală şi comercială a Olandei, căreia
Cromwell i-a pus capăt ducând la bun sfârşit şi cu mult succes două războaie (1654); acestea şi cel
următor cu Spania (1659) au fost manifestările cele mai evidente ale unei politici externe agresive,
politică bazată pe o rapidă afirmare militară a marinei engleze şi inspirată de o atitudine rigid mercantilă,
astfel încât să nu mai existe niciun fel de dependenţă faţă de pieţele străine (tratate comerciale cu
Suedia, Danemarca şi Portugalia din 1657). Alături de această acțiune de promovare a unui nou rol
internațional pe care trebuia să-l joace Anglia, Cromwell a încercat să dea o bază mai temeinică
schimburilor radicale la nivelul instituțiilor care avuseseră loc; în 1653, a făcut în așa fel încât militarii să
dizolve Parlamentul, creând o nouă adunare cu 140 de membri pe care a pus-o să-i acorde titlul de lord
protector al republicii [...].
 Stilul dictatorial al guvernării sale, justificat în parte de continua stare de război în care a trăit
Anglia în anii aceia, a sfârşit totuşi prin a anihila până şi rolul acelui parlament aşezat în mod ideal în
centrul noului sistem republican, în favoarea unei administrări a puterii şi mai personală şi mai autoritară.
Acesta a stârnit o stare de nemulţumire care l-a împiedicat pe fiul lui Cromwell, Richard, desemnat drept
succesorul său, să-şi exercite puterea, iar în 1660 a favorizat restaurarea monarhiei.”
(Enciclopedie de Istorie universală)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei A, două acţiuni care au influentat declanșarea războiului civil.
6 puncte
2. Menţionaţi, pe baza sursei A, două consecinţe politice ale înfrângerii lui Carol I. 8 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei B, două caracteristici ale organizării politice interne a Angliei din
perioada 1649-1660. 8 puncte
4. Formulaţi o opinie referitoare la consecinţele politicii externe din timpul lui Oliver Cromwell şi
selectaţi ca argument o informaţie din sursa B. 8 puncte
5. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la organizarea politică a Angliei, desfășurate în
secolul al XVII-lea, în afara celor la care se referă sursele A şi B. 10
puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză referitoare la stat și societate în contextul
relațiilor internaționale din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea, având în vedere:
- menţionarea a două consecințe ale „problemei orientale” asupra spațiului românesc în prima
jumătate a secolului al XVIII-lea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la evoluția Țărilor Române în contextul „problemei orientale”
în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea;
- menționarea a trei principii și valori caracteristice Iluminismului;
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la Revoluția Franceză desfășurate în perioada 1789-
1799;
- formularea unei opinii referitoare la consecințele faptelor istorice desfășurate în spațiul românesc,
în primele patru decenii ale secolului al XIX-lea şi susţinerea acesteia prin două argumente
istorice.

Notă !
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată.
.
Total test 90 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa pe şcoală
Clasa a X -a

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

Varianta 1
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului
total obținut pentru lucrare.
Subiectul I (40 de puncte)
1. câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două acțiuni care au influențat
declanșarea războiului civil; (4px2=8p)
2. câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două consecinţe politice ale
înfrângerii lui Carol I. (3px2=6p)
3. câte 4 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două caracteristici ale organizării
politice interne a Angliei din perioada 1649-1660; (4px2=8p)
4. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la consecinţele politicii externe din timpul lui
Oliver Cromwell;
4 puncte pentru selectarea ca argument a oricărei informații din sursa B;
5. câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror alte două fapte istorice referitoare la organizarea
politică a Angliei, desfășurate în secolul al XVII-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B;
(2px2=4p)
câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat.

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

40 de puncte pentru informaţia istorică, distribuite astfel:
 câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două consecințe ale „problemei orientale” asupra
spațiului românesc în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; (3px2=6p)
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la evoluția Țărilor Române în contextul
„problemei orientale” în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat, prin evidențierea relației de cauzalitate
şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric
menționat;
 câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror trei principii și valori caracteristice Iluminismului;
(3px3=9p)
  câte 2 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la Revoluția Franceză
desfășurate în perioada 1789-1799; (2px2=4p)
câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menționate, prin evidențierea relației de
cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
cîte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menționat;
 4 puncte pentru formularea unei opinii referitoare la consecințele faptelor istorice desfășurate în
spațiul românesc, în primele patru decenii ale secolului al XIX-lea;
Câte 3 puncte pentru susținerea opiniei formulate prin oricare două argumente istorice.
(3px2=6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea
procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea faptelor istorice relevante, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric
relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 de puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 puncte.