OLIMPIADA DE ISTORIE

ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a VIII-a
6 decembrie 2017

 Timpul de lucru este de trei ore

 Ambele subiecte sunt obligatorii
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I
 Subiectele se tratează pe foi separate

SUBIECTUL I (40 puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A.„În cursul nopții merseră prin locuri, unde holdele de grâu erau îmbelșugate. În felul
acesta rămaseră mai neobservați în înaintarea lor pe mal. Cu ivirea zorilor, Alexandru o porni
prin holde. El porunci pedestrașilor să înainteze, culcând grâul cu lăncile înclinate, până au
ajuns la pământul necultivat. Câtă vreme călăreții înaintară prin holde, falanga îl urmă. Dar când
abia ieșiră de pe ogoare , Alexandru însuși duse cavaleria la aripa stângă, iar lui Nicanor îi
porunci să ducă falanga în formație pătrată. Dar geţii nu ţinură piept nici măcar primului atac al
cavaleriei. Ei rămaseră uimiţi de îndrăzneala cu care într-o singură noapte trecuseră atât de
uşor cel mai mare dintre fluvii, Istrul, fără să facă pod la locul de trecere. Îi mai înspaimânta şi
desimea de nestrăbătut a falangei şi puternicul atac dat de călăreţi. Mai întâi, ei fugiră spre un
oraş, care se afla la o depărtare de o parasangă de Istru.[...] Îşi luară copiii şi femeile pe cai,
cât puteau duce caii. Ei se retraseră cât putură mai departe de fluviu prin locuri singuratice.
Alexandru ( 335 î.Hr.) cuceri oraşul şi luă toată prada pe care o lăsaseră geţii […].”
(Arian, Expediţia lui Alexandru Macedon, luptele cu geţii din anul 335 î.Hr.)
(parasangă – măsură de 5500 m)

B.“Despre începutul domniei se ştie doar că în anul 82 î.Hr. se găsea înaintea geto-
dacilor fără să se poată preciza uniunea tribală din sânul căreia se ridicase. Burebista este
acela care a reuşit să unifice toate seminţiile geto-dacice grupate în mari uniuni de triburi
delimitate în parte pe criterii de ordin numismatic şi să pună bazele primului stat daco-getic.[...]
Regatul lui Burebista, mai apoi, Dacia, se aseamănă în unele privinţe cu regatele orientale, iar
în altele cu cele elenistice, făra să fi cunoscut însă dezvoltarea acestora.[...] Burebista a purtat
mai multe războaie în urma cărora a supus autorităţii sale acele neamuri care pătrunseseră în
zona de locuire geto-dacică. Primul dintre acestea avea drept obiectiv recucerirea de la celţi a
teritoriilor din Vest. Supremaţia în zona mijlocie a Dunării o deţineau celţii-boii, ce se găseau
sub conducerea lui Cristasiros. La aceştia se adăugau tauriscii ce locuiau pe tritoriul de astăzi al
Slovaciei. Razboiul a avut loc aproximativ pe la anul 60 î. Hr. şi s–a desfăşurat în regiunea
Dunării Mijlocii.[...]”
(Constantin Preda, coordonator stiinţific, Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României.)

boii – trib gallic care a luat parte la marea migraţie celtică din secolul IV î.Hr.

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi câte un conducător la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 3 puncte
3. Menţionaţi un spaţiu istoric la care se referă sursa B. 3 puncte
 4. Formulaţi, pe baza sursei A, o opinie referitoare la modalităţile prin care geţii au fost
înfrânţi şi selectaţi din sursă două informaţii care să susţină opinia formulată.

10 puncte
5. Prezentaţi un alt fapt de politică externă din secolul I î.Hr. în care au fost implicaţi
conducătorii geto-daci, în afara celor la care se referă sursa B. 10 puncte
6. Menţionaţi două caracteristici ale religiei geto-dacilor 8 puncte

Subiectul al II- lea ( 50 puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Decebal, împreună cu aliaţii săi […] opuse o rezistenţă neînfricată şi romanii îşi croiră
calea numai prin încăierări violente şi sângeroase şi numărul răniţilor era atât de mare, încât
împăratul şi-a pus propria garderobă la dispoziţia medicilor. Dar victoria era sigură. Cetăţile
căzură pe rând […]; încercuit de Traian însuşi şi de viteazul Lusius Quietus, regele a fost
constrâns să capituleze fără condiţii ( 102 d.Hr.). Traian pretindea foarte mult. […]
Impunătoarea columnă, înălţată de către Senat pentru împărat […] în noul For al lui
Traian din capitală şi care îl împodobeşte şi astăzi, constituie pentru distrusa tradiţie istorică a
epocii imperiale romane, o mărturie inegalabilă. Pe întreaga ei înălţime […] este acoperită cu
imagini separate – se numără 124 - o carte a războaielor dacice […] .“
(Theodor Mommsen, Istoria romană, vol. IV)

Pornind de la sursa istorică dată, elaboraţi în aproximativ 2-3 pagini, o sinteză despre Dacia şi
integrarea geto-dacilor în lumea romană, având în vedere:
 menţionarea a două fapte istorice desfăşurate în secolul I d.Hr. referitoare la regatul dac
şi precizarea a două consecinţe ale acestora;
 prezentarea a trei factori prin care se realizează romanizarea pe teritoriul Daciei cucerit
de romani, în secolele II-III d.Hr.;
 menţionarea a două fapte istorice referitoare la romanitate şi creştinism între secolele
IV-VI d. Hr. în teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră;
 formularea unei opinii referitoare la preocupările romanilor pentru teritoriul Daciei
reflectat în monumente de arhitectură, susţinând-o cu o informaţie din sursa dată.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză - efect, respectarea succesiunii cronologice /logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total Test: 90 de puncte

Puncte oficiu: 10
Total punctaj: 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Clasa a VIII - a
6 decembrie 2017
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR!

SUBIECTUL I (40 puncte)

1. Câte 3 puncte pentru menționarea a doi conducători la care se referă sursa A,
respectiv sursa B. (3p x2=6p)
2. 3 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa A.
3. 3 puncte pentru menționarea oricărui spațiu istoric la care se referă sursa B.
4. 4 puncte pentru formularea unei opinii pe baza sursei A, referitoare la modalităţile prin
care geţii au fost înfrânţi.
Câte 3 puncte pentru selectarea oricăror informaţii care susţin opinia formulată.
(3p
x2=6p)
5. 4 puncte pentru menţionarea unui fapt de politică externă din secolul I î.Hr. în care au
fost implicaţi conducătorii geto-daci, în afara celui la care se referă sursa B.
6 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici;
2 puncte pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat.
6. Câte 4 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale religiei geto-dacilor.
(4p x2 = 8p).

SUBIECTUL al II -lea:
Informaţia istorică - 40 de puncte distribuite astfel:
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la regatul dac
desfaşurate în secolul I d.Hr. (3px2= 6p)
Câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două consecinţe. (2px2=4p)
 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei factori ai romanizării teritoriului Daciei
cucerit de romani, în secolele II-III d. Hr. (2p x 3=6p)
câte 3 puncte pentru prezentarea factorilor menţionaţi, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px3=9p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
factorii menţionaţi.
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la romanitate
şi creştinism între secolele IV-VI d. Hr., în teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea
Neagră; (3p x 2=6p)
 5 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la preocupările romanilor pentru
teritoriul Daciei reflectat în monumentele de arhitectură.
4 puncte pentru selectarea din sursa dată a oricărei informaţii care susţine opinia
formulată.

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate - 10 puncte distribuite astfel:

 2 puncte pentru structurarea textului (introducere- cuprins-concluzii);
 1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
 0 puncte pentru text nestructurat.
 3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
 1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză - efect.
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice;
 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor
istorice;
 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice logice a faptelor istorice.
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea parţială a limbajului istoric;
 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric.
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
Total: 50 puncte

Total test: 90 de puncte.

Total: 100 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
 OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a IX -a
6 decembrie 2017

 Timpul de lucru este de trei ore

 Ambele subiecte sunt obligatorii
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I
 Subiectele se tratează pe foi separate

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.”Odată ajuns împărat, Octavian primeşte de la Senat titlul de Augustus, în anul 27
î.Hr., pentru activitatea sa de restaurare a statului, precum şi titlul de Princeps sau Pater
Patriae, fără valoare constituţională. Autoritatea sa va proveni din alte surse: calitatea de consul
pe care o va avea până în anul 23 î. Hr., calitatea de Imperium, care îi conferea control asupra
armatei şi îi permitea să atribuie funcţiile militare după voia sa, precum şi autoritatea de tribun
[...].
Pe lângă verificarea listelor cu senatori cu atribuţii de cenzor, Augustus va controla, prin
diferite mijloace, şi accesul la Senat. Îi va diminua simţitor puterile, lăsându-i puţine atribuţii, pe
lângă guvernarea anumitor provincii. I-a fost recunoscut dreptul de a desemna sau de a
recomanda alegerea candidaţilor pentru magistraturile statului. [...]
Împăratul, în fond o personalitate tradiţionalistă, era preocupat de restaurarea vechilor
valori ale vieţii romane. Va primi învestitura de pontif suprem şi va întreprinde o reformare a
religiei tradiţionale romane, deoarece îşi pierduse din forţă în faţa ascensiunii cultelor orientale.”
(Istoria universală - Preistoria şi Antichitatea)

B.”În momentul în care a ajuns la conducerea Imperiului, Traian (98-117) comanda

Germania inferioară. Domnia lui se va caracteriza printr-o intensă activitate militară, care va
înregistra prima lărgire importantă a frontierelor de după Augustus. Traian va consolida limes-ul
[...] în Germania şi va duce la bun sfârşit o mare ofensivă împotriva dacilor, al căror teritoriu va fi
transformat în provincie. Țara dacilor prezenta un interes strategic datorită frontierei danubiene
şi imenselor sale bogăţii în aur şi argint. Dacia a fost colonizată, iar enormele câştiguri obţinute
vor finanţa multe lucrări publice şi campaniile din Partia. [...]
Traian va întreţine relaţii bune cu Senatul, unde provincialii erau bine reprezentanţi, va primi de
la senatori titlul de Optimus Princeps. Împăratul va iniţia o politică socială şi economică care
avea în vedere revitalizarea Italiei. De pildă, vor fi dezvoltate instituţiile de asistenţă publică
pentru orfani, subvenţionate din dobânzile de la împrumuturile acordate micilor întreprinzători
agricoli. Este întărită clasa populară, care constituia baza de recrutare a legiunilor provinciale.
Au fost demarate importante lucrări publice, atât la Roma (forul lui Traian), cât şi în provincii.”

( Istoria universală - Preistoria

şi Antichitatea)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi, din sursa A, două titluri deţinute de Octavian. 4 puncte

2. Numiţi, pe baza sursei B, două provincii în care Traian întreprinde acţiuni militare.
4
puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, o modalitate de control a Senatului de către Augustus.
3
puncte
4. Scrieţi două informaţii selectate din sursa A, referitoare la viata religioasă, între care există o
relaţie de cauzalitate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv
efect). 7 puncte
5. Menţionaţi, pe baza sursei B, două măsuri luate de Traian în plan social. 6 puncte
6. Menţionaţi, pe baza sursei B, două informaţii referitoare la Senat. 6 puncte
7. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la relaţiile dintre Roma antică şi Regatul dac, în
afara celor la care se referă sursa A. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre lumea greacă în Antichitate, având
în vedere:
 menţionarea a două caracteristici ale poporului grec;
 prezentarea a două fapte istorice referitoare la organizarea politică a Atenei, din secolele
VII î.Hr – V î.Hr.;
 prezentarea a două modelele de educaţie din lumea greacă;
 menţionarea a trei caracteristici ale artei greceşti;
 prezentarea unei caracteristici a ştiinţei din Grecia antică.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
 OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a IX -a
6 decembrie 2017

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR!

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se
calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I:

1. câte 2 puncte pentru numirea, din sursa A, a oricăror două titluri deţinute de Octavian.
(2px2=4p)
2. câte 2 punte pentru numirea, pe baza sursei B, a oricăror două provincii în care Traian
întreprinde acţiuni militare; (2px2=4p)
3. 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a unei modalități de control a Senatului
de către Augustus
4. 7 puncte pentru scrierea, a două informaţii referitoare la viaţa religioasă, selectate din
sursa A, între care există relația de cauzalitate;
5. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două măsuri luate de
Traian în plan social; (3px2=6p)
6. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B, a oricăror două informaţii
referitoare la Senat; (3px2=6p)
7. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la relaţiile
dintre Roma antică şi Regatul dac, în afara celor la care se referă sursa B.
(2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat
Total 40 de puncte

SUBIECTUL AL II-LEA:

 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale poporului grec;
(3p X 2 = 6 p)
 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la organizarea
politică a Atenei, din secolele VII î.Hr – V î.Hr; (2p X 2 = 4p)
 Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p X 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat
 Câte 2 puncte pentru menţionarea a două modelele de educaţie din lumea greacă;
(2p X 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea modelelor de educaţie menţionate, prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p X 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
modelul de educaţie menţionat;
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale artei greceşti;
(3p X 3 = 9p)
Ø 2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a ştiinţei din Grecia antică
3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la caracteristica menţionată;

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;
3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a X-a
6 decembrie 2017

 Timpul de lucru este de trei ore

 Ambele subiecte sunt obligatorii
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I
 Subiectele se tratează pe foi separate

SUBIECTUL I ( 40 puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „ În deceniul care a urmat anului 1763, coloniile au manifestat o îndârjită afirmare de
sine care avea să conducă la un război general de independență și de desprindere de
dominația britanică. Prezența unor vecini francezi și agresivi limitase strict orice eventuală
nemulțumire colonială față de autoritatea britanică, datorită faptului că puterea forțelor regale
putea fi necesară în orice moment pentru a combate o invazie. […]
Din punctul de vedere al imperiului britanic, era perfect acceptabil să limiteze
expansiunea către vest a coloniștilor în pământurile indienilor, în paralel cu tolerarea și
acordarea unei oarecare libertăți canadienilor francezi. Existau, de asemenea, și considerații
economice în limitarea expansiunii, inclusiv interesele negustorilor de blănuri și ale speculanților
de terenuri. În 1763, Coroana a declarat Munții Apalași drept limită a coloniilor britanice. […] Mai
mult, politica britanică în Québec implica tolerarea și chiar colaborarea cu Biserica Catolică.
Ambele acțiuni erau inacceptabile pentru americanii britanici.
În 1764, Legea Zahărului a rezultat în taxe impuse pe melasa adusă în colonii din
posesiunile altor țări, cu scopul binecunoscut de a convinge clienții să-și cumpere proviziile din
coloniile britanice. […] Legea a fost total nepopulară, iar în 1776 impozitul a fost redus în mod
semnificativ. Aceeași soartă a avut-o Legea Timbrului din 1765, care cerea ca, pe ziare,
documente legale și alte obiecte, să fie aplicat un timbru de taxă. Aceasta a fost legea care a
creat sloganul <taxarea fără reprezentare este tiranie>, ridicând amenințătoarea chestiune a
statutului politic al coloniștilor în cadrul imperiului.”
(Philip Jenkins, O istorie a Statelor Unite)

B. “[…] Atunci când, în desfășurarea evenimentelor omenești, devine necesar ca un

popor să dizolve legăturile politice care l-au unit cu altul și să ocupe, printre puterile lumii, locul
aparte și egal la care îl îndreptățesc legile naturii și cele divine, respectul cuvenit opiniei
umanității pretinde ca el să expună cauzele care-l determină la separație.
Noi considerăm adevăruri evidente prin sine că toți oamenii au fost creați egali, că sunt
înzestrați de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, că printre acestea se numără viața,
libertatea și căutarea fericirii. Că, pentru a garanta aceste drepturi, oamenii au instituit guverne
a căror justă autoritate derivă din consimțământul celor guvernați. Că ori de câte ori o formă de
guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului să o schimbe sau să
o abroge, instituind un nou guvern, bazat pe aceleași principii și organizat în acele forme care-i
vor părea mai potrivite pentru a-i asigura siguranță și fericirea. Prudența, e drept, ne spune, că
guvernele de mult statornicite nu trebuie schimbate pentru motive neînsemnate și efemere. […]
Dar când un lung șir de abuzuri și încălcări ale drepturilor, toate urmărind invariabil același scop,
pun în evidență planul de a-i supune sub un despotism absolut, este dreptul lor, este datoria lor
să se îngrijească de noi garanți ai securității lor viitoare.”
(Preambulul Declarației de Independență a S.U.A, http://theamericanrevolution.org )

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

7. Menţionaţi, pe baza sursei A, două motive ale interzicerii, de către autoritățile britanice,
a colonizărilor la vest de Munții Apalași. 6 puncte
8. Menţionaţi, pe baza sursei A, două consecinţe ale aplicării, de către autoritățile britanice,
a legilor din domeniul economic. 8 puncte
9. Menţionaţi, pe baza sursei B, două elemente care justifică demersul de „separație” a
unui popor. 8 puncte
10. Formulaţi, pe baza sursei B, o opinie referitoare la rolul și obligațiile guvernului în raport
cu cei guvernați și selectaţi ca argument o informaţie din sursa B. 8 puncte
11. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la procesul de constituire a Statelor Unite
ale Americii, în afara celor la care se referă sursele A şi B. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză referitoare la organizarea politică a
statelor europene în secolele al XVII-lea – al XIX-lea, având în vedere:
- menționarea unei cauze a “Revoluţiei glorioase” și prezentarea unei consecințe asupra
organizării politice a Angliei;
- menționarea a două fapte istorice referitoare la desfăşurarea Revoluţiei Franceze în
perioada 1789-1792 și prezentarea unei consecințe a unuia dintre acestea;
- prezentarea unei acțiuni de politică externă a Franței în perioada 1792-1799;
- menţionarea a două fapte istorice referitoare la organizarea Franței napoleoniene;
- formularea unei opinii referitoare la consecinţele Problemei Orientale asupra Țărilor
Române, în secolele al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea şi susţinerea
acesteia prin două argumente istorice.

Notă !
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/
logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa pe şcoală
Clasa a X -a
6 decembrie 2017

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR!
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele
decât cele precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se
calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

Subiectul I (40 de puncte):

7. câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două motive ale
interzicerii, de către autoritățile britanice, a colonizărilor la vest de Munții Apalași;
(3px2=6p)
8. câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei A, a oricăror două consecinţe ale
aplicării, de către autoritățile britanice, a legilor din domeniul economic;
(4px2=8p)
9. câte 4 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două elemente care
justifică demersul de “separație” a unui popor; (4px2=8p)
10. 4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la rolul și obligațiile guvernului în
raport cu cei guvernați ;
4 puncte pentru selectarea ca argument a oricărei informaţii din sursa B;
11. câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la procesul de
constituire a Statelor Unite ale Americii, în afara celor la care se referă sursele A şi B;
(2px2=4p)
câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea câte unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat.

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

40 de puncte pentru informaţia istorică, distribuite astfel:
3 puncte pentru menţionarea oricărei cauze a “Revoluţiei glorioase”;
2 puncte pentru menţionarea oricărei consecințe a “Revoluţiei glorioase” asupra
organizării politice a Angliei;
3 puncte pentru prezentarea consecinței menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
consecința menţionată;
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la
desfășurarea Revoluției Franceze în perioada 1789-1792; (3px2=6p)
 2 puncte pentru menţionarea oricărei consecinţe a unuia dintre faptele istorice
menționate;
3 puncte pentru prezentarea consecinței menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
consecința menţionată;
2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni de politică externă a Franței în perioada
1792-1799;
3 puncte pentru prezentarea acțiunii de politică externă menţionată, prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
actiunea menţionată;
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la organizarea
Franței napoleoniene; (3px2=6p)
4 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la consecinţele Problemei
Orientale asupra Țărilor Române, în secolele al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al
XIX-lea ;
câte 3 puncte pentru menţionarea a oricăror două argumente istorice care susţin opinia
formulată. (3px2=6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
Total 50 de puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 puncte.
 OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a XI -a
6 decembrie 2017

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.„[...] Înaintea Primului Război Mondial se afirma ocazional, din idealism, că viitorul
Europei stătea în unirea părţilor ei disparate. Războiul însuşi, în loc să spulbere asemenea
viziuni optimiste, părea să le fi alimentat: după cum insista Aristide Briand, politician francez şi
entuziast autor de propuneri şi pacte europene, venise timpul ca vechile rivalităţi să fie uitate, iar
oamenii să gândească, să vorbească şi să simtă ca nişte europeni. În 1924, economistul
francez Charles Gide şi alţi semnatari de pe tot continentul au lansat un Comitet Internaţional
pentru o Uniune Vamală Europeană. Trei ani mai târziu, un secretar de stat din Ministerul de
Externe britanic se declara stupefiat de amploarea interesului continental pentru ideea
paneuropeană.
Mai concret, Primul Război Mondial a reuşit, în mod curios, să-i facă pe francezi şi
germani să realizeze cât de mult depind unii de alţii. După ce confuzia postbelică s-a risipit, iar
Parisul a abandonat eforturile inutile de a smulge Germaniei reparaţii de război, în 1926, Franţa,
Germania, Luxemburg, Belgia şi regiunea (pe atunci autonomă) Saar au semnat un Pact
Internaţional al Oţelului pentru a regla producţia şi a preveni capacitatea excesivă. Deşi în anul
următor li s-au alăturat Cehoslovacia, Austria şi Ungaria, pactul rămânea un simplu cartel de tip
tradiţional; însă Gustav Stresemann, prim-ministrul german, vedea în el embrionul viitoarelor
acorduri transnaţionale – şi nu era singurul.
Ca multe proiecte ambiţioase din anii '20, Pactul Oţelului a supravieţuit cu greu crahului
din 1929 şi crizei economice care a urmat. Dar el consfinţea ceea ce era clar încă din 1919:
industria franceză a oţelului, dublată prin recăpătarea Alsaciei şi Lorenei, depindea acut de
cărbunele german şi avea nevoie, prin urmare, de un cadru de colaborare pe termen lung.”
(Tony Judt, Epoca postbelică. O istorie a Europei de după 1945)

B. „Winston Churchill a fost de timpuriu un promotor influent al ideii de unitate

europeană. La 21 octombrie 1942, îi scria lui Anthony Eden: «Trebuie să recunosc că mă
gândesc în primul rând la Europa, la renasterea gloriei europene ...ar fi un dezastru fără margini
dacă bolşevismul rus ar sufoca independenţa şi civilizaţia vechilor state europene. Deşi în
prezent e greu de spus cum, am convingerea că Europa poate acţiona ca o familie, sub
conducerea unui Consiliu European.» [...]
 Monnet a propus Ministerului de Externe francez aşa numitul Plan Schuman. Era o
adevărată revoluţie diplomatică, deşi una pregătită timp de cinci ani. În principiu era foarte
simplu. În cuvintele lui Schuman, «guvernul francez propune ca întreaga producţie de cărbune
şi oţel franco-germană să fie administrată de o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei
organizaţii deschise şi participării altor ţări europene.» [...] În viziunea lui Schuman, Înaltă
Autoritate urma să încurajeze competiţia, să controleze politica tarifară, investiţiile directe şi să
facă tranzacţii în numele ţărilor participante. [...]
Guvernul german a întâmpinat de îndată favorabil propunerea lui Schuman – şi avea
toate motivele s-o facă: încântat, Konrad Adenauer i-a răspuns lui Schuman că «planul
guvernului francez a dat relaţiilor dintre ţările noastre, ce riscau să fie paralizate de răceală şi
neîncredere, un imbold nou către cooperarea constructivă». [...] Pentru prima oară, Republica
Federală Germană se alătura unei organizaţii internaţionale pe picior de egalitate cu alte state
independente şi devenea indisociabilă de alianţa Vestului, cum dorise Adenauer.”
(Tony Judt, Epoca postbelică. O istorie a Europei de după 1945)
Pornind de la aceste surse, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei A, două consecinţe ale Primului Război Mondial în privinţa
ideii europene.
6 puncte
2. Formulaţi, pe baza sursei A, o opinie referitoare la semnificaţia evenimentului din 1926
pentru procesul de integrare europeană, susţinând-o cu două informaţii din sursa B.
6 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei B, două principii ale Planului Schuman. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei B, o opinie referitoare la atitudinea statului german faţă de
Planul Schuman, susţinând-o cu două informaţii din sursa istorică menţionată.
6 puncte
5. Precizaţi, pe baza sursei B, un susţinător al ideii de unitate europenă, din perioada celui
de Al Doilea Război Mondial şi menţionaţi o caracteristică a acesteia.
6 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la integrarea europeană, din primele două
decenii ale perioadei postbelice, în afara celor la care se referă sursa B.
10 puncte

Subiectul al II-lea:(50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre România şi Europa în secolul al
XX-lea având în vedere:
- menţionarea a două caracteristici ale culturii europene din prima jumătate a secolului al
XX-lea;
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la cultura română din perioada interbelică;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la cultura română din a doua jumătate a secolului al
XX-lea;
- menţionarea a două caracteristici ale diversităţii europene din a doua jumătate a
secolului al XX-lea şi precizarea câte unei cauze a acestora;
- formularea unei opinii referitoare la integrarea europeană desfăşurată în ultimele trei
decenii ale secolului al XX-lea, folosind ca argumente două fapte istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin prezentarea unor fapte istorice relevante,
respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Total test 90 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte

OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a XI -a
6 decembrie 2017

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR!

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele
decât cele precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se
calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I:
1. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricăror două consecinţe ale
Primului Război Mondial în privinţa ideii europene. 3p x 2 = 6p)
2. 2 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oricărei opinii referitoare la semnificaţia
evenimentului din 1926 pentru procesul de integrare europeană;
Câte 2 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oricăror două informaţii care susţin
opinia formulată; (2p x 2 = 4p)
3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două principii ale
Planului Schuman; (3p x 2 = 6p)
4. 2 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a oricărei opinii referitoare la atitudinea
statului german faţă de Planul Schuman;
Câte 2 puncte pentru selectarea, din sursa B, a oricăror două informaţii care susţin
opinia formulată; (2p x 2 = 4p)
5. 3 puncte pentru precizarea, pe baza sursei B, a susţinătorului ideii de unitate europenă,
din perioada celui de Al Doilea Război Mondial;
3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricărei caracteristici a unităţii
europene;
6. Câte 2 puncte pentru menţionarea a altor două fapte istorice referitoare la integrarea
europeană, din primele două decenii ale perioadei postbelice, în afara celor la acre se
referă sursa B; (2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristic; (3p x 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
fiecare fapt istoric menţionat;
Total 40 puncte
SUBIECTUL al II-lea:
Informaţia istorică –40 de puncte distribuite astfel:
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale culturii europene din
prima jumătate a secolului al XX-lea; (3p x 2 = 6p)
  Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la cultura
română din perioada interbelică;
(2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
fiecare fapt istoric menţionat;
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la cultura română din a doua
jumătate a secolului al XX-lea;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric menţionat;
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale diversităţii europene
din a doua jumătate a secolului al XX-lea; (3p x 2 = 6p)
Câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două cauze ale acestora; (2p x 2 = 4p)
 2 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la integrarea europeană
desfăşurată în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea
Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două argumente istorice; (1p x 2 = 2p)
Câte 2 puncte pentru dezvoltarea argumentelor istorice menţionate; (2p x 2 = 4p)
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că
etc.), respectiv, a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.).

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezentarea parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric
relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
Total 50 de puncte

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu
Total 100 de puncte
 OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a XII –a - 6 decembrie 2017

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A.”Flaviu Domițian, de pe la anul 86 î.Hr., preface chiar în provincie romană tot ținutul
dintre Balcani, Dunărea de Jos și Marea Neagră, până la gura Sfântului Gheorghe, numind
Moesia de Jos, această nouă țară de trup și suflet roman. Războaiele nesfârșite ale lui Domițian
cu dacii îngrămădesc aici mulțime de legionari, adică de soldați curat romani, cetățile de graniță
se înmulțesc și se întăresc, - negustorii, care întotdeauna nu lipsesc de unde e armată și război
dau tot în mai mare număr năvală aici [...] Și nu se încheie veacul și împăratul Traian așează
aici statornic, la Silistra și la Iglița două legiuni romane [...]
Așadar, prin anul 150 d.Hr., mărturiile despre viața romană la gurile Dunării și în
Dobrogea încep a se înmulți așa de tare, și dacii și tracii se arată așa de amestecați cu romanii,
încât putem privi toată țara cuprinsă între valurile vechi din Muntenia, Dobrogea și Moldova-
Basarabia, ca fiind în plină contopire cu lumea romană cea mare a apusului; până și cetățile
grecești de la Marea Neagră sunt așa de pătrunse de viața romană, încât ni se pare că trebuie
să începem a le privi mai mult ca romane decât ca eline [...]. ”
(Vasile Pârvan, Începuturile vieții romane la gurile Dunării)

B.”Ca urmare, românii s-au format, în esență, din daco-geți și romani, plus un anumit
adaos slav târziu [...].
După ce Decebal și oastea sa au fost învinși definitiv de romani, în anul 106 d. Hr.,
împăratul Traian a hotărât formarea, din fostul regat dac, a provinciei romane Dacia, parte
integrantă a Imperiului Roman. Însă nu tot regatul lui Decebal s-a transformat în Dacia romană.
O mare parte din Muntenia și sudul Moldovei au fost incluse în provincia Moesia, așa cum se
întâmplase anterior cu Dobrogea. [...] Dacii au început treptat, treptat să trăiască împreună cu
romanii și, de la o vreme, ca romanii. Arheologii au descoperit peste o sută cincizeci de așezări
și de cimitire, în care urmele dacice se amestecă cu cele romane, semn al conviețuirii
locuitorilor. [...]
Pe la jumătatea secolului al III-lea, Imperiul Roman a intrat într-o criză grea [...] pricinuită
de slăbiciunea administrației, de prăbușirea sistemului economic, de decăderea valorilor morale
romane tradiționale, etc. Pe acest fond, Dacia devenea tot mai greu de de menținut între
granițele imperiului. De aceea, între anii 271 și 274 d. Hr., pe vremea împăratului Aurelian, s-au
retras la sud de Dunăre armata romană, administrația, înalții funcționari, aristocrații, adică acele
forțe care asigurau stăpânirea romană. ” (Ioan-Aurel Pop, Istoria românilor pentru tineri)

C.”Probabil că sub Constantin cel Mare, după anul 324, începe construirea marelui val
de pământ, numit <Brazda lui Novac de Nord> [...] cu șanțul spre nord de val, ceea ce indică
apărarea teritoriului situat spre sud de această limită. În aceeași epocă se va fi construit și
sistemul de valuri din vestul Banatului. În scrisoarea lui Attila către împăratul Teodosius se
cerea predarea unui pământ roman care se întindea de-a lungul Dunării din Pannonia până în
Tracia, pe o lățime <cale de cinci zile> [...] ceea ce poate da o imagine relativă despre mărimea
teritoriului controlat de Imperiul de Răsărit [...] .
 Dezvoltarea creștinismului, atât în Scytia Minor cât și în lumea daco-romană nord
danubiană, va cunoaște un alt ritm după ce, în anul 313 d.Hr., prin edictul de la Milan, împăratul
Constantin cel Mare acordă libertate de credință creștinilor. [...] Printre modalitățile de
pătrundere și răspândire a creștinismului în fosta provincie Dacia în secolul al IV-lea rolul
misionarilor nu este, deocamdată, atestat [...]
Integrarea indigenilor, asimilarea lor, nu au reprezentat niciodată <programul> vreunui
împărat ori a Senatului. Cucerirea unor teritorii nu înseamnă <anexarea> învinșilor la poporul
roman biruitor.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți un împărat roman și o provincie la care se referă atât sursa A cât și sursa B.
4 puncte
2. Menționați, pe baza sursei B, două informații referitoare la regatul dac în secolul al II-lea
d.Hr. 6 puncte
3. Formulați, pe baza surselor A și B, un punct de vedere referitor la procesul de
romanizare, susținându-l cu câte o informație din sursa A respectiv sursa B.7 puncte
4. Scrieți două informații selectate din sursa B referitoare la statutul Daciei în secolul al III-
lea d.Hr. între care există o relație de cauzalitate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
5. Menționați, pe baza sursei A, două informații referitoare la consecințele războaielor lui
Domițian din secolul I d.Hr. 6 puncte
6. Formulați, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la sistemul de apărare al
granițelor de nord-vest al Imperiului de Răsărit, susținându-l cu două informații din sursa
C. 7 puncte
7. Menționați, pe baza sursei C, o informație referitoare la creștinarea populației de la
Nordul Dunării. 3 puncte
SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)

Elaborați în aproximativ trei - patru pagini o sinteză despre rolul instituțiilor centrale în
acțiunile diplomatice și militare din spațiul românesc între secolele al XIV-lea- al XVIII-lea
având în vedere:

- menționarea a două caracteristici ale unei instituții centrale din spațiul românesc în
secolele al XIV-lea – al XV-lea;
- menționarea a două cauze ale implicării spaţiului românesc în acțiunile diplomatice din
secolul al XV-lea;
- prezentarea a două acțiuni militare din secolul al XV-lea în a căror desfășurare instituția
centrală a avut un rol important;
- menționarea unei acțiuni diplomatice inițiate de o instituție centrală din spațiul românesc în
secolul al XVI-lea și precizarea a două consecințe ale acesteia;
- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurată de o instituție centrală din spațiul
românesc în secolul al XVII-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la caracteristicile instituțiilor centrale din spațiul
românesc în secolul al XVIII-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, argumentarea unui punct de vedere (prezentarea faptelor
istorice relevante și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea
succesiunii cronologice/logice a evenimentelor.
OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA PE ŞCOALĂ
Clasa a XII -a
6 decembrie 2017

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR!

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu, care se adaugă la Subiectul I. Nota finală se
calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. câte 2 puncte pentru numirea unui împărat roman și a unei provincii la care se referă
atât sursa A cât și sursa B. (2p x 2 = 4p)
2. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei B a oricăror două informații
referitoare la regatul dac în secolul al II-lea d.Hr. (3p x 2 = 6p)
3. 3 puncte pentru formularea, pe baza surselor A și B a unui punct de vedere referitor la
procesul de romanizare
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursele A și respectiv B, a oricăror două informaţii
care susţin punctul de vedere formulat; (2p x 2 = 4p)
4. 7 puncte pentru scrierea relaţiei cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din
sursa B referitoare la statutul Daciei în secolul al III-lea d. Hr., precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informații (cauză, respectiv, efect)
5. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricăror două informații
referitoare la consecințele războaielor lui Domițian din secolul I d.Hr. (3p x 2 = 6p)
6. 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei C, a unui punct de vedere referitor la
sistemul de apărare al granițelor de nord-vest al Imperiului de Răsărit
Câte 2 puncte pentru selectarea din sursa C, a oricăror două informaţii care susţin
punctul de vedere formulat; (2p x 2 = 4p)
7. 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei C, a oricărei informații referitoare la
creștinarea populației de la Nordul Dunării . .
Total 40 puncte

SUBIECTUL II:

Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:

 Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale unei instituții centrale
din spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XV-lea; (3px2=6p)
 Câte 3 puncte pentru menționarea a oricăror două cauze ale implicării spaţiului
românesc în acțiunile diplomatice din secolul al XV-lea; (3px2=6p)
  Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni militare din secolul al XV-lea în
a căror desfășurare instituția centrală a avut un rol important; (2px2=4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea acțiunilor militare menţionate prin evidenţierea relaţiei
de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3px2=6p)
câte1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat;
 3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni diplomatice inițiate de o instituție centrală
din spațiul românesc în secolul al XVI-lea;
 câte 2 puncte pentru precizarea a oricăror două consecințe ale acțiunii diplomatice
menționate (2px2=4p)
 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni diplomatice desfășurată de o instituție
centrală din spațiul românesc în secolul al XVII-lea.
3 puncte pentru prezentarea acțiunii diplomatice menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la acțiunea
diplomatică menţionată;
 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la caracteristicile
instituțiilor centrale din spațiul românesc în secolul al XVIII-lea;
3 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că, etc) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 puncte

Total test 90 de puncte.

Total general 100 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu