Alexandru Macedon și

civilizația elenistică
A. Statul macedonean. Alexandru Macedon
a) spațiu istoric
b) timp istoric
c) evoluția regatului macedonean
d) personalități
B. Civilizația elenistică
e) definiție
f) caracteristicile perioadei elenistice
g) regatele elenistice
A. Statul macedonean. Alexandru Macedon:
a) spațiu istoric: Peninsula Balcanică ⟶ Europa (N
Greciei).
b) timp istoric: sec. al IV – lea î. Hr.
A. Statul macedonean. Alexandru Macedon:
c) evoluția regatului macedonean: cucerește teritorii în
Europa, N Africii, Asia și se transformă în imperiu.

Asia

Europa

N Africii
A. Statul macedonean. Alexandru cel Mare:
d) personalități:
regele Filip al II – lea (359 – 336 î. Hr.) – își
impune stăpânirea asupra orașelor – state
grecești, pe care le înfrânge în bătălia de la
Cheroneea (338 î. Hr.).
A. Statul macedonean. Alexandru Macedon:
d) personalități:
regele Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare) – (336 – 323
î. Hr.)
atacă Imperiul Persan și îl înfrânge pe regele Darius al III –
lea, obținând victorii la Issos (333 î. Hr.), Gaugamela / Arbela
(331 î. Hr.);

https://publimix.ro/blog/caleidoscop/331-iCh-Alexandru-cel-Mare-Gaugamela
A. Statul macedonean. Alexandru Macedon:
regele Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare) – (336 – 323
î. Hr.)
întemeiază un imperiu, ocupând Egiptul, Fenicia, Palestina,
Siria, Asia Mică, Mesopotamia și Persia;
stabilește capitala imperiului la Babilon.
B. Civilizația elenistică:
a) definiție: civilizație caracterizată prin îmbinarea trăsăturilor
culturilor greacă și orientală, prin răspândirea limbii și
alfabetului grecesc.
b) caracteristicile perioadei elenistice (sec. IV – sec. I î. Hr.)
extinderea cunoștințelor științifice și geografice;
dezvoltarea comerțului pe apă și pe uscat;
dezvoltarea orașelor (ex. orașul Alexandria din Egipt –
construit de Alexandru Macedon);
edificii: Farul din Alexandria – una din cele șapte minuni ale
lumii
Biblioteca din Alexandria – cea mai mare din epoca
antică.
Alexandria
 Farul din
Alexandria

A fost construit în sec al III-lea

î.Hr. pe insula Pharos de lângă orașul
Alexandria (de la această insulă
provine și cuvântul „far”). Farul avea
o înălțime între 115 și 135 de metri.
A fost distrus de două cutremure de
la începutul sec. al XIV –lea.
 Biblioteca din
Alexandria

A fost cea mai renumită

bibliotecă a antichității, conținând
peste 900.000 de pergamente.
Distrugerea parțială a bibliotecii
este atribuită perioadei din timpul
războiului civil de la sfârșitul sec.
al III – lea.
B. Civilizația elenistică:
c) regate elenistice – statele formate după dezmembrarea
Imperiului macedonean (odată cu moartea lui Alexandru
Macedon), conduse de generalii lui Macedon (numiți diadohi):
Egipt, Siria, Macedonia, Tracia.
 I. Citiți cu atenție sursele de mai jos și răspundeți cerințelor.
APLICAȚII
A. ” Întreg Peloponesul era în dezbinare. Nici cei care-i urau pe
spartani nu aveau destulă putere pentru a-i nimici, nici aceia pe care
Sparta îi așezase în fruntea cetăților nu mai erau stăpâni pe ele. Și în
cetățile acestea și în toate celelalte domneau o dezbinare și o vrajbă
fără sfârșit.
Filip vedea lucrurile acestea (...) și dădea bani trădătorilor din
toată Grecia ca să învrăjbească popoarele, aruncându-le pe unele
împotriva altora. El folosea greșelile cetăților și reaua lor chibzuială
ca să se pregătească și să se înalțe în paguba tuturor.” (Demostene,
Discursul Coroanei)
1. Prezentați situația lumii grecești în timpul regelui Macedoniei
Filip al II - lea.
2. Precizați care sunt metodele utilizate de acesta pentru a slăbi
lumea greacă.
 B. ”De aici Alexandru a pornit în Parția și având acolo parte
de răgaz, s-a îmbrăcat pentru întâia oară în portul barbarilor.
Într-adevăr, el voia să se deprindă cu obiceiurile băștinașilor,
fie pentru că socotea că, pentru îmblânzirea acestor oameni,
este de mare însemnătate faptul de a le îmbrățișa obiceiurile și
de a părea din același neam cu ei, fie din dorința de a-i pune la
încercare pe macedoneni, ca să vadă dacă aceștia vor sau nu să
i se închine, și, totodată, pentru a-i obișnui, încetul cu încetul,
cu schimbarea vechiului lor fel de viață.. (...)
Sărbătorind căsătoria tovarășilor săi la Susa și luând el
însuși în căsătorie pe Stateira, fiica lui Darius, a dat celor mai
nobili pe femeile cele mai nobile (.... ).” (Plutarh, Viaţa lui
Alexandru)
 1. Care au fost motivele pentru care Alexandru voia să se
deprindă cu obiceiurile băștinașilor?
2. Prin ce metode s-a apropiat Alexandru cel Mare de
obiceiurile băștinașilor?

Căsătoriile Stateirei cu
Alexandru și a surorii ei,
Drypteis, cu Hephaistion la
Susa (324 î.Hr.)
 C. „Ocupând Egiptul, Alexandru a vrut să sporească simpatia
egiptenilor, cointeresându-i în profiturile comerțului (...). Regele
schițase personal planul aproximativ al orașului, așezarea
străzilor principale, a piețelor și templelor și poruncise ca orașul
să fie numit Alexandria, pentru ca în Egipt numele lui să nu fie
uitat niciodată.” (Plutarh, Oameni iluștri ai Greciei)
Precizați, pe baza textului, motivul pentru care Alexandru a
întemeiat orașul Alexandria.
 D. „În această luptă [Gaugamela – n.a.] s-a manifestat (...)
trăsătura lui Alexandru – înclinația spre risc. (...) Darius stătea
pe un înalt car de luptă, înconjurat de o gardă numeroasă (...).
Alexandru și detașamentul său s-au năpustit cu o viteză nebună
asupra regelui și a gărzii sale. Sub ochii lui Darius, complet
zăpăcit, macedonenii îi doborau cu sulițele de pe cai și îi tăiau
cu săbiile. Învălmășeala era atât de mare, încât Darius nici nu
apucă a întoarce carul de luptă (...) Îngrozit de moarte, Darius a
sărit pe calul unui soldat din garda sa și a părăsit în goană
câmpul de bătaie.” (Plutarh, Oameni iluștri ai Greciei)
 Descrieți lupta prezentată în sursa D, după următorul plan:

a. locul și anul desfășurării luptei;

b. rolul personalităților implicate în confruntare;

c. tehnici de luptă și arme folosite;

d. rezultatul bătăliei.
 E. ”Alexandru [...] era un bărbat cu o statură foarte
frumoasă, foarte viguros, foarte ager și îndrăzneț ca nimeni
altul; căuta cu patimă orice prilej de slavă și se avânta nebunește
în mijlocul primejdiei [...]. Singurul lucru care îi făcea imensă
plăcere era lauda. [...] se pricepea de minune să se înzestreze cu
arme și echipament. Și mai avea darul de a ști cum să-și
îmbărbăteze oamenii, umplându-le cugetele de nădejde și
spulberând frica din ei, în momentele grele, prin exemplul
propriei îndrăzneli.” (Flavius Arrianus, Expediția lui Alexandru
Macedon în Asia)
Enumerați calitățile care au făcut ca Alexandru să fie
considerat unul dintre cei mai mari comandanți militari din
istorie.
 F. „Lui Filip îi succede la tron fiul său, Alexandru. În zece
ani, el face din regatul macedonean, întins în toată Grecia
europeană, un imperiu fără precedent... Alexandru este, fără
doar și poate, un cuceritor abil în a manevra împreună o
cavalerie eficace și puternica infanterie a falangelor sale.” (Jean
Favier, Marile descoperiri)
1. Numiți din sursa istorică de mai sus doi conducători
macedoneni.
2. Menționați din ce era formată armata macedoneană.
 II. Pornind de la sursele A și B explicați în ce consta forța
falangei macedonene.
A. ”Falanga este o formație de luptă în care se așezau
soldații din antichitate. Falanga macedoneană era formată din 16
rânduri de soldați infanteriști care mărșăluiau. Soldații din
aceste rânduri țineau în mâini sulițe de 5 sau 6 metri lungime,
numite sarissa. Cu ajutorul acestor sulițe, dușmanii erau ținuți
la distanță.”

B.