Războaiele grecilor

A. Timp istoric

B. Războaiele grecilor

C. Războaiele medice (greco - persane)

D. Războiul peloponeziac
A. Timp istoric: sec. V Î. Hr.
B. Războaiele grecilor:
războaiele medice (războaiele dintre orașele-state
grecești, conduse de Atena și Sparta și Imperiul persan);
războiul peloponeziac (războiul dintre Atena și Sparta).

431 î.Hr.
499 î.Hr. 494 î.Hr. 490 î.Hr. 480 î.Hr. 479 î.Hr. -
404 î.Hr.
Războiul
Înfrângerea Bătăliile peloponeziac
Miletului de la
Răscoala Bătălia
orașelor Bătălia Termopile,
Salamina de la
grecești de la Plateea
din Ionia Maraton
C. Războaiele medice:
a) tabere aflate în conflict:
orașele-state grecești în frunte cu Atena și Sparta;
Imperiul persan.
b) pretext: sprijinul dat de Atena răscoalei orașelor-state
grecești din Ionia (499 – 494 î.Hr.), aflate sub stăpânirea
Imperiului persan.
C. Războaiele medice:
c) primul război medic:
timp istoric: 490 î. Hr.
bătălia de la Maraton – victoria atenienilor conduși de
Miltiade.
Miltiade Nave persane la țărm Darius I

Hopliți greci dispuși în falangă Arcași perși

 Philippide vestește în
Agora victoria de la
Marathon. Moare, după ce
a alergat 42 de kilometri
de la locul bătăliei până la
Atena.

În zilele noastre, maratonul, proba sportivă de alergare pe

distanța de 42,192 km, amintește de bătălia de la Maraton.
C. Războaiele medice:
d) al doilea război medic:
timp istoric: 480 î. Hr.
bătălia terestră de la Termopile (480 î. Hr.) – înfrângerea
grecilor conduși de regele spartan Leonidas.

”Stră ine ce treci pe aici, te du și

vestește la Sparta:
Morți noi zacem după ce
legilor ei ne-am supus.”
C. Războaiele medice:
d) al doilea război medic:
bătălia navală de la Salamina (480 î. Hr.) - victoria
grecilor conduși de atenianul Temistocle;
bătălia terestră de la Plateea (479 î. Hr.) înfrângerea
definitivă a perșilor.
Salamina

Plateea
C. Războaiele medice:
e) consecințe:
creșterea puterii Atenei, care devine un imperiu maritim
și își impune hegemonia (supremația, conducerea)
asupra unei mari părți a lumii grecești;
constituirea alianței militare, numită Liga de la Delos
(formată din cetățile grecești din Marea Egee și Marea
Ionică), condusă de Atena.

Marea Egee

Marea Ionică
D. Războiul peloponeziac:
a) timp istoric: 431- 404 Î. Hr.
b) tabere aflate în conflict: Atena și Sparta.
D. Războiul peloponeziac:
c) cauze:
creșterea puterii Atenei (putere economică și maritimă);
lupta pentru supremație între Atena, putere maritimă, care
conduce alianța ”Liga de la Delos” și Sparta, putere
terestră, care conduce alianța ”Liga Peloponeziacă”.
d) caracteristicile desfășurării războiului:
desfășurarea bătăliilor terestru și naval;
victorii de partea ambelor tabere: Sparta – terestre, Atena
– navale.
e) consecințe:
victoria decisivă a Spartei;
înlocuirea supremației Atenei cu supremația Spartei;
decăderea polisurilor grecești.
 APLICAȚII
I. Identificați victoriile grecilor și pe cele ale perșilor.
 APLICAȚII
II. Identificați aliații Atenei, ai Spartei și statele neutre în
Războiul peloponeziac.
 APLICAȚII
III. Citiți cu atenție sursa de mai jos și răspundeți cerințelor.
”Fiindcă perșii, în ciuda încercărilor făcute, nu puteau să ia cu
asalt strâmtoarea - fie că se luptau în grupuri, fie cu toții laolaltă,
se retraseră. (...) Neștiind Xerxe ce trebuia să facă într-o
asemenea situație, veni să stea de vorbă cu el (...) Efialte (...) care
își imagina că va dobândi de la rege o răsplată însemnată îi arătă
o cărare ce duce, pe deasupra muntelui, la Termopile. (...)
Atunci, elenii începură să chibzuiască și părerile lor se împărțiră.
Unii nu se învoiau la părăsirea poziției. Ceilalți susțineau părerea
contrară. Apoi s-au despărțit. O parte din eleni au plecat,
împrăștindu-se fiecare în cetatea lui.
 APLICAȚII
Dar Leonida și oamenii în juru-i s-au pregătit să rămână pe
loc. Se povestește că Leonida însuși i-ar fi trimis pe cei dintâi
dorind ca ei să rămână teferi. El socotea, în schimb, că pentru el
însuși și pentru spartanii ce se aflau acolo ar fi fost o mare ocară
să-și părăsească poziția, pentru a cărei apărare veniseră (...).
Leonida căzu în toiul luptei, după ce luptase cu vitejie și
împreună cu el se prăbușiră și alți spartani vestiți (...).”
(Herodot, Istorii, VII)
1. Menționați o cauză care a dus la înfrângerea grecilor.
2. Caracterizați pe Xerxes, Efialte și Leonida și selectați
informații din sursă în sprijinul celor afirmate.
 APLICAȚII
IV. Citiți cu atenție sursa de mai jos și răspundeți cerințelor.
„Și cum Maratonul era locul cel mai potrivit din Attica pentru
desfășurarea cavaleriei și cel mai apropiat de Eretria, Hippias,
fiul lui Pisistrate, i-a condus în acel loc. Atenienii, când primiră
aceste vești, porniră și ei spre Maraton, ca să se apere. În fruntea
lor se aflau zece strategi; al zecelea era Miltiades [...] Atenienii se
aruncară în iureș năvalnic asupra dușmanilor [...]. Perșii, când îi
văzură pe atenieni dând năvală, se pregătiră să-i întâmpine; dar
când băgară de seamă cât de puțini sunt și că totuși aleargă spre
ei în goană, fără cavalerie și fără arcași, îi socotiră pe atenieni de-
a dreptul nebuni și cu totul pierduți [...]
 APLICAȚII
Atenienii, însă, [...] primii dintre toți elenii pe care îi cunoaștem,
au pornit în iureș împotriva dușmanilor și, totodată, ei cei dintâi
și-au ținut firea când au văzut îmbrăcămintea medă și pe bărbații
care au purtat-o; până atunci elenilor le era teamă și de numele
mezilor.”
(Herodot, Istorii)
1. Cum era organizată armata greacă?
2. Care e explicația lui Herodot pentru victoria atenienilor?
 APLICAȚII
IV. Citiți cu atenție sursa de mai jos și răspundeți cerinței.
„Lacedemonienii convocară pe toți aliații ce aveau a se
plânge de atenieni [...]. Lacedemonienii, după ce au ascultat
învinuirile și răspunsul atenienilor, i-au poftit pe toți să
părăsească adunarea și s-au sfătuit între ei. Cei mai mulți erau de
aceeași părere: atenienii sunt vinovați și războiul trebuie început
imediat [...]. Au votat lacedemonienii ruperea păcii și războiul,
nu fiindcă erau dânșii așa de încredințați de vorbele aliaților, ci
pentru că se temeau să nu ajungă prea puternici atenienii pe care-
i vedeau deja stăpâni pe o mare parte din Elada”. (Tucidide,
Războiul peloponeziac)
Menționați o cauză a deciziei spartanilor de a rupe pacea cu
atenienii.