RĂZBOI

UL
PELOPONESI
AC
Proiect realizat de grupa neagră
(Delia Argatu, Dan Alexandra, David
Luca, Drăgotoiu Iulia, Dumitrana
Rahela, Guțu Mara, Pantea Eva, Tărțan
Matei)
Războiul peloponesiac
Războiul Peloponesiac a avut loc între anii 431-404 î. Hr. .Acesta a fost între Liga
Peloponesiacă și Liga de la Delos .În acest război au fost implicate aproape toate orasele
stat grecești, atenienii conducând Liga de la Delos și spartanii conducând Liga
Peloponesiacă.

Scopul
Scopul acestei lupte a fost hegemonia Greciei antică, adică conducerea
imperială, indirectă a întregii Greciei prin amenințări mai mult decat forță
militară brută.
Detalii
Ambele tabere au adus la acest război toate resursele lor, și ca atare la sfarsitul acestuia
au ramas grav slăbiți militar, dar și economic. Atenienii au pierdut războiul datorită marii
epidemii de ciumă (429 î. Hr.), care a dus și la moartea generalului renumit Pericle, diferite
neînțelegeri grave cu aliații săi și bătălia de la Asinaros (413 î. Hr.). Războiul s-a terminat
cu o ultimă bătălie la Aigos Potamos (405 î. Hr.) , după care Atena a fost obigată sa se
declare învinsă, să își dărâme fortificațiile și să își predea flota.

Concluzie
Imperiul atenian a fost distrus întrutotul, singura posesie materială
ramasă acesteia fiind insula Salamina. Dupa războiul Peloponesiac a avut
loc o perioadă numită Hegemonia spartana (404-371 î. Hr.), unde sute de
atenieni au murit ,mii au fost exilați, iar numărul cetățenilor a fost redus
drastic până domnia celor 30 de tirani asupra Atenei. Au fost însă mulți
atenieni care au aprobat acest regim și au favorizat oligarhia asupra
democrației.
Liga de la Delos
După experiența războaielor cu perșii, atenienii și-au propus să înființeze o flotă
permanentă, care să poată interveni în caz de nevoie în sprijinul cetății aliate care s-ar fi aflat
în fața vreunui atac inamic. Astfel, la inițiativa conducătorului atenian Aristides, va lua
ființă Liga maritimă ateniană sau Liga de la Delos în anul 477 î.Hr. Fiecare cetate avea
obligația să contribuie în acest sens cu corăbii, echipaje sau o sumă de bani. Liga de la
Delos reprezintă o inovație majoră în practica alianțelor militare – symmachiilor,. Liga are un
consiliu, sunedrion, convocat anual la Delos, din care fac parte reprezentanții fiecărei cetăți
membre, fiecare având – inclusiv Atena – câte un vot.
Primii ani după organizarea ligii antrenează această flotă mai importantă și mai bine
exersată și instruită decât oricare alta, în expediții prestigioase și profitabile, mai ales datorită
inițiativei lui Kimon, fiul lui Miltiades, care înțelege că o carieră victorioasă de strateg îi poate
aduce beneficii materiale și o putere politică personală cu totul remarcabile,
în ciuda faptului că demos-ul tindea să diminueze drastic
ponderea și prestigiul individual al aristocrației tradiționale.
Acțiuni și victorii
Între 477 î. Hr. și 461 î.Hr. , au loc victorii succesive în zona Traciei de sud și pe coastele
Asiei Mici, culminând în 469 î.Hr. cu victoria de la Eurymedon, din Pamphylia, contra
perșilor, punând în evidență potențialul imens pe care liga îl punea la dispoziția Atenei. Aceste
triumfuri scuturate de eșecul acțiunilor în Egipt unde perșii trimit o puternică flotă care îi
asediază pe atenieni într-o insulă din delta Nilului și, doi ani mai târziu, o înfrângere
catastrofală pune capăt acestei aventuri egiptene.
Din cauza asta, mai multe dintre cetățile mari încearcă să se retragă din ligă, atenienii
mutând tezaurul de la Delos, considerat prea expus, în templul Atenei Parthenos de pe
Acropole. Însă, cu ajutorul aliaților mai mărunți, care aveau interesul de a păstra liga, și
importanța flotei – din ce în ce mai “autentică” datorită tributului- înfrâng rând pe rând
cetățile rebele unde facțiunile aristocratice deseori încercaseră răsturnarea regimurilor,
inspirate de modelul tot mai democratic al instituților ateniene.
Acțiuni și victorii 2
Atena învinge pe rând răscoalele de la Thasos, Samos, Colophon, Chalcis și Eretria în
447 a.chr. și Milet în 446-5 a.chr. Pedepsirea cetăților răsculate e exemplară, atenienii
confiscându-le o parte din teritorii pe care le distribuie propriilor oșteni instalați ca garnizoană
în orașele rebele, care prestează și un jurământ de fidelitate față de Atena. Liga de la Delos se
transformă astfel într-o adevărată hegemonie ateniană, instrument al politicii Atenei, cu atât
mai mult cu cât scopul ei originar – apărarea contra Persiei 
Liga de la Delos
-431 î. Hr.
Liga peloponesiană
Liga peloponesiacă a fost o flotă fondată de o multitudine de cetăți grecești , printre
care se numără și Sparta, creată pentru a înfrânge Liga de la Delos, creată de Atena pentru a
se afla mai în siguranță , dorind supremație peste toată Grecia și distrugerea
democrației.Chiar dacă liga peloponesiacă a câștigat războiul peloponesiac, cetățile distruse
în urma unui războiului crud au ivit o oportunitate pentru Alexandru cel Mare, care a cucerit
Grecia.
Ridicarea politică a Atenei în urma războaielor greco-persane, precum şi hegemonia ei
în Liga maritimă ateniană  au sporit în acelaşi timp şi concurența economică pe care o făcea
cu statele membre ale Ligii peloponeziaceși influența economică în Sicilia şi în
sudul Italiei, regiuni bogate în grâne, care se aflau în mâinile Corintului şi
Segarei, amenințându-le astfel interesele comerciale.
Sparta, conducătoareaoraşelor greceşti din Pelopones nu a putut trece cu
vederea această cauză economică, precum şi altele de natură politică cum ar fi rivalitatea
dintre Sparta şi Atena , Atena sprijinind elementele democratice în toate statele
greceşti, în timp ce Sparta pe cele ale aristocraților - pornind războiul.
Liga peloponesiană