Frumos și cunoaștere

în lumea greacă
A. Caracteristicile educației grecilor
B. Arta:
a) arhitectură
b) sculptură
c) ceramică pictată
C. Teatrul
D. Științele
A. Caracteristicile educației grecilor:
frecventarea școlii de către băieți, începând cu vârsta de 7 ani;
învățarea scrisului, cititului și socotitului, studierea religiei și
mitologiei grecești, exerciții fizice;
scopul educației:
 spartani – viitori soldați (pregătire militară);
 atenieni – viitori cetățeni (capacitatea de a participa la
conducerea statului); pregătirea militară începea la 18 ani.
B. Arta:
a) arhitectură1:
construcții reprezentative:
temple – rol religios (lăcaș de
cult) și civic (adăposteau
listele cetățenilor și tezaurul
cetății).
stiluri de construcție (în
funcție de modul de realizare
a capitelurilor2): doric3, ionic4,
corintic5.
1
arhitectură = arta construcțiilor.
2
capitel = partea superioară a unei coloane.
3
stil doric = capitel fără ornamente.
4
stil ionic = capitel împodobit cu volute (formă de spirale).
5
stil corintic = capitel împodobit cu ornamente vegetale (flori și frunze).
B. Arta:
a) arhitectură:

Templul Agrigento (Italia)

Componentele principale
ale templului grec:
1. Fronton
2. Friză
3. Capitel
4. Coloană
5. Bază Templul zeiței Artemis (Efes)
B. Arta:
b) sculptură:
tipuri de sculpturi: basoreliefuri*, statui, grupuri statuare.
materiale: lemn, piatră, bronz.

Soldat grec Atena Partenos Laocoon și fiii

săi
*
basorelief =  sculptură care face corp comun cu zidul.
B. Arta:
b) sculptură:
personalități și opere:
Policlet – Doriforul;
Myron – Discobolul;
Fidias – Atena Partenos, Zeus din Olympia;
Discobolul
Praxiteles – Afrodita, Artemis, Apollo.
”Statuia lui Zeus este una dintre cele șapte minuni
ale lumii antice, sculptată în fildeș, ornată cu aur și are
o înălțime estimată la aproximativ 13 m. 
A fost realizată de către sculptorul Phidias în preajma
anului 435 î.Hr. în orașul Olympia.
Pentru adăpostirea statuii a fost construit un templu.
Se crede că în anul 394 d.Hr. statuia a fost transportată
la Constantinopol, unde avea să fie distrusă de un
incendiu în anul 475.”
B. Arta:
c) ceramica pictată:
elemente decorative: motive florale,
geometrice, scene din mitologie, din
războaie, din viața de zi cu zi.

https://www.youtube.com/watch?v=V1QVGAQHlj8
 C. Teatrul:
genuri și reprezentanți:
tragedii – Eschil, Sofocle, Euripide;
comedii – Aristofan.
Măști utilizate în piesele de teatru

”Grecii au inventat spectacolele de

teatru. La început, în timpul serbărilor
închinate lui Dionysos, zeul viței‑de‑vie,
grupuri de oameni dansau și cântau în
jurul unui altar, iar din rândul lor, unul
sau doi actori rosteau diferite replici. Cu Teatrul de la Aspendos
timpul, au fost construite teatre în aer (azi, Turcia)
liber, destinate acestor spectacole. 1. Scena
Rolurile erau interpretate numai de 2. Culise (zona rezervată
actorilor)
bărbați, iar aceștia purtau măști vesele
3. Locurile spectatorilor
sau triste, după caz.”
D. Științele:
domenii și reprezentanți:
filosofie*: Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel;

”Una din pedepsele

”Mințile puternice ”Ori de câte ori
pentru refuzul de a
”Nu spune puțin în discută idei, mințile suntem în îndoială,
participa la viața
vorbe multe, ci mult mediocre discută trebuie să alegem
politică este aceea
în vorbe puține.” evenimente, mințile calea prin care
că vei ajunge
(Pitagora) slabe discută greșim mai puțin.”
condus de inferiorii
oameni.” (Socrate) (Aristotel)
tăi.” (Platon)

*
filosofie = știinţă formată din noţiuni şi idei despre lume şi viaţă.
D. Științele:
domenii și reprezentanți:
matematică: Pitagora, Euclid, Thales din Milet;
D. Științele:
domenii și reprezentanți:
fizică: Arhimede;

DE
E
I M
R H
A

astronomie: Aristarh;

RH
TA
I S
AR
D. Științele:
domenii și reprezentanți:
medicină: Hipocrate;

Medicul Hipocrate a creat

adevărată școală de
medicină în Insula Cos și
a lăsat un jurământ pe care
absolvenții de Medicină
îl rostesc în zilele noastre
la terminarea studiilor.
D. Științele:
domenii și reprezentanți:
istorie: Herodot (părintele istoriei);
geografie: Strabon.
 APLICAȚII
I. Pornind de la sursele de mai jos rezolvați cerințele.
A. „Jur pe Apollo Vindecătorul, pe Asclepios, pe Hygheea, pe
Panaceea și pe toți zeii și zeițele pe care îi iau ca martori, că voi
îndeplini acest jurământ și porunca lui, pe cât mă ajută forțele și
rațiunea: [...] Voi folosi tratamentul să-i ajut pe bolnavi după
forțele și rațiunea mea, dar niciodată cu gând de daună sau
violență. Nici nu voi prescrie niciodată vreo otravă cuiva, chiar
dacă mi se cere, și nici nu voi da sfat pentru asta [...].”
(Jurământul lui Hipocrate)
1. Identificați ce trebuiau să facă medicii în Grecia antică și ce
promiteau să nu facă.
2. De ce credeți că medicii făceau jurământul în fața zeilor?
 APLICAȚII
B. „Suprafața Pământului este de fapt sferică și se prezintă
plană numai pentru vederea ochilor (...). Pentru cei care străbat
într-adevăr câmpii întinse, de pildă câmpiile babiloniene, sau
pentru cei care cutreieră mările, toate obiectele din față și din
spate, din stânga și din dreapta lor apar plane și nu prezintă nicio
deosebire în raport cu corpurile cerești nici în raport cu mișcarea
și poziția Soarelui și a altor astre față de noi; dar nu tot astfel
trebuie să se prezinte ele, adică mereu uniforme în fața ochilor
geografilor. (Strabon, Geografia)
Precizați ce susține autorul cu privire la forma Pământului.
 APLICAȚII
C. „Cunoașterea noastră se întemeiază - spunea Hipocrat - și
pe caracteristicile fiecărei persoane (...) pe substanțele
administrate (...) pe datele atmosferice geografice (...) pe
obiceiurile, felul de viață, ocupațiile, vârsta fiecărui pacient (...)
pe vorbele lui, pe comportările, semnificația tăcerii lui, pe
gândurile, somnul, perioadele de insomnie, pe felul și timpul
când visează (...) pe gesturile dezordonate ale mâinilor (...)
Trebuie să examinăm cu atenție toate aceste date și ceea ce
relevă ele. (Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizației)
Precizați pe ce se baza cunoașterea bolilor în concepția lui
Hipocrate.
 APLICAȚII
D. „Dascălii, după ce i-au învățat pe copii literele și ei sunt în
stare să înțeleagă cuvintele scrise, îi pun să citească poemele
poeților și îi obligă să le învețe pe de rost, căci ele conțin multe
sfaturi bune, multe deslușiri, îndemnuri și elogii ale oamenilor
iluștri din trecut (...) Îi trimit apoi și la gimnastică, pentru ca,
având trupuri mai sănătoase, să le pună în slujba unei gândiri
folositoare (...)” (Platon, Protagoras)
Folosind informațiile din text, povestiți o zi într-o școală din
Grecia antică.
 II. Pornind de APLICAȚII
la sursele A și B rezolvați cerințele.
A. „Statul atenian suporta cheltuielile școlare numai pentru
copiii orfani de război. Părinții își trimiteau copiii la școala
particulară (...) (care) le preda (...) noțiuni de scris și citit, de
aritmetică și de muzică (...) Elevii scriau pe tăblițe cerate texte
literare și elemente de aritmetică, limitate la cele patru operații
(tabla înmulțirii exista din timpul lui Pitagora) (...) după vârsta
de 14 ani educația fizică lua aproape complet locul educației
intelectuale (...) Locul principal în programa școlară îl dețineau
poeții Hesiod și în primul rând Homer, pentru că aceștia puteau
influența asupra formării morale și politice a viitorului
cetățean.” (Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizației)
 B. ”Deținători aiAPLICAȚII
unui adevărat tezaur cultural, grecii erau
preocupați de transmiterea învățăturii lor tinerilor. Dacă în Sparta
accentul se punea pe exercițiile fizice și militare, pentru a-și căli
trupul, în Atena se aflau cele mai bune școli: Academia lui Platon
și Liceul lui Aristotel. Fetele erau educate de către mame, acasă,
unde învățau să scrie, să citească, să numere, să cânte, să danseze
și să întrețină gospodăria.”

1. Dacă ați trăit în Grecia secolului a V-lea î.Hr., unde ați

dorit să urmați școala, la Sparta sau la Atena? Argumentați
răspunsul.
2. Identificați ce studiau elevii de la Atena.
3. Numiți diferențele dintre educația băieților și cea a fetelor.
 APLICAȚII
III. Pe baza informațiilor din sursa de mai jos, completați
tabelul.
”Copilul grec trebuia să învețe poezii dacă dorea ca, mai
târziu, să fie considerat un om educat. Dar, în același timp, un loc
important îi revenea educației fizice, bazate pe alergare,
aruncarea suliței și a discului, săritura în lungime. Copiii se
antrenau pe terenul de sport, numit palestră. Muzica era și ea
considerată importantă. Matematica se învăța prin exerciții care îi
pregăteau pe copii pentru comerț, meșteșuguri, construcții sau
viața militară. (Henri-Irénée Marrou, Istoria educației în
Antichitate)
În lumea greacă În prezent
Deosebiri Asemănări Deosebiri
 APLICAȚII
IV. Priviți cu atenție sursele A și
B și răspundeți cerințelor.
1. Indicați trei asemănări în
privința elementelor de arhitectură,
între construcțiile redate în imagini.
Templul Agrigento, Italia
2. Numiți stilul ilustrat de (sec. al V – lea î.Hr.)
coloanele fiecăreia dintre cele două
construcții.
3. Precizați câte secole au trecut
de la construirea templului din
imaginea A până la realizarea
Ateneului Român, din imaginea B.
Ateneul Român (sec. al XIX - lea)