Criza orientală declanşată spre sfârşitul secolului al
XVII-lea a afectat Principatele Române, prin
consecinţele negative ale războaielor ruso-austro-
otomane, inclusiv prin pierderile teritoriale din
secolului al XVIII-lea (Banatul şi Bucovina, ocupate de
Imperiul Habsburgic), cărora li s-a adăugat Basarabia,
ocupată de Imperiul Rus în 1812.
După ce ocupă Basarabia (1812) şi mai ales după
contribuţia la înfrângerea lui Napoleon I, Rusia devine
cea mai mare putere continentală. În prima jumătate
a secolului al XIX-lea ea devine arbitrul acestei regiuni
şi totodată protectoarea slavilor din Balcani, dar emite
pretenţii şi asupra Principatelor. La insistenţele Rusiei
(ţarul Alexandru I era preşedintele Sfintei Alianţe),
sultanul reintroduce domniile pământene în cele două
ţări româneşti (1822).
În 1826 prin Convenţia de la Akkerman dintre Rusia şi
Turcia, prima impune respectarea autonomiei
Principatelor, domnii pământeni sunt numiţi de
sultan, o comisie de boieri munteni şi moldoveni urma
să ia măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei interne a
celor două ţări.
Influenţa rusească creşte şi mai mult odata cu
încheierea Tratatului de la Adrianopol (1829), care
pune capăt unui nou război ruso-turc. Aici, în cadrul
tratatului se semnează şi „Actul Osăbit pentru
Prinţipaturile Moldova şi Ţara Românească”
nu mai sunt obligate decât la plata tributului;
Deoarece Principatele rămân sub ocupaţie rusească
între 1828-1834, influenţa Rusiei asupra Ţărilor
Române creşte şi mai mult, mai ales după ce sunt
introduse Regulamentele Organice, care vor ţine loc de
constituţie în cele două ţări.
Presiunea pe care Rusia o face începe să
trezească opoziţia românilor. În 1849 Rusia şi Turcia
semnează Convenţia de la Balta Liman, când
autonomia Principatelor este ştirbită:
domnii sunt numiţi direct de sultan şi confirmaţi de
ţar, pe o perioadă de 7 ani, fiind consideraţi înalţi
funcţionari;
Adunările Obşteşti sunt înlocuite de Divanuri
(formate din boieri de încredere);
se menţine ocupaţia militară ruso-turcă până la
restabilirea ordinii.
Stăpână pe situaţia din zonă, Rusia pare tot mai
decisă să rezolve singură problema orientală şi se
angajează într-un nou război cu Turcia, Războiul
Crimeii (1853-1856).
Începutul războiului este favorabil pentru ruşi
Retrasă în Crimeea, armata rusă va fi silită să
capituleze şi pacea se va încheia la Paris (1856), La
Congresul de la Paris s-a luat o serie de hotărâri
referitoare la Principate:
se respectă autonomia lor, dar rămân sub
suzeranitate turcească şi sunt puse sub garanţia
colectivă a celor şapte puteri;
Moldova primeşte cele trei judeţe din sudul
Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad);
Marea Neagră este declarată neutră;
navigaţia pe Dunăre este liberă şi se înfiinţează
Comisia Internaţională a Dunării cu sediul la
G0alaţi;
După Congresul de la Paris evenimentele se vor
succede cu repeziciune şi în 1859, sub supravegherea
marilor puteri garante, românii vor pune bazele unui
stat naţional propriu.
După anexarea Basarabiei la Impernul Rus,
autontăţile tariste au decis conservarea, pentru o
reforma zemstevei (1868)
anumità perioadă, a vechilor dreptun şi privilegii ale
reforma judiciara (1869)
populaţie autohtone din această provincie. În acest
-modern instit
mod erau excluse eventuale proteste ale românilor
-instante, avocatur si curtea de jurati
basarabeni contra unei implementän rapide in acest
reforma agarar (1868)
teritoriu a modului rusesc de guvernare.
taraneasca 19 febr. 1861
militara(1874)
Legea specială, numită "Regulamentul privind
instituirea administraţiei provizoril a Basarabiei",
caracter limitat si inconsecvent.
emisă la 23 ulie 1812 dupa care limba română urma să
fie utilizată in continuare in organele administrative,
judiciare, in oficierea serviciului divin şi in scoala,
Aceleasi drepturi au fost acordate şi limbii ruse, ceea
ce a permis ulterior autoritatilor tariste så limiteze în
mod fraudulos arealul de folosire a limbii române In
viaţa publica a Basarabiei.
Acordarea unui regim autonom Basarabier de către
ţarism, n-a însemnat neaparat Și aplicarea unui
tratament decent populației autohtone. Maltratările,
umilinţele la care erau supuşi romāni basarabeni din
partea autorităţilor ţariste, vexaţiunile suportate de
populaţia din târgurile și localităţile rurale din partea
cazacilor ş soldaţilor ruşi, încartiruiti pe la casele
baştinaşilor au provocat un masiv exod al românilor
basarabeni în Moldova din dreapta Prutului.
Deznaţionalizarea şi rusificarea românilor basarabent
constituia chintesenţa politicii seculare a țarismului
in provincia anexată O atare politică era promovată
pe multiple căi. Reducerea arealului de utilizare a
limbii române şi inlocuirea acesteia cu limba rusă
constituia principala parghie a acestei politici. Limba
romană a fost exclusă treptat din administraţia
publică, din biserică şi învăţământ. Politica de
colonizare a Basarabiei cu populaţie alogenă urmărea
crearea, in persoana coloniştilor, a unui suport social
al ţarismului în acest teritoriu şi diminuarea ponderii
elementului autohton. În rezultatul unor masive
colonizări a tinutului cu bulgari, găgăuzi, germani,
evrei etc.
Protestele ţăranilor contra noii politici şi-au găsit
reflectare în exodul masiv al acestora în Moldova de
la vest de Prut.
Acest regim de autonomie relativă a ținutului dintre
Prut şi Nistru n-a fost de lungă durată, el fiind
diminuat printr-un şir de decizii ale autorităţilor
ţariste. Tot mai frecvent sunt demişi din posturile de
ispravnici boierii autohtoni, iar in locul acestora sunt
numiţi ofiţeri ruşi, trecuţi în rezervă. În rezultatul
numirii încă a doi membri permanenţi in Consiliul
Suprem din partea guvernului rus, boierii moldoveni
pierd votul preponderent in luarea deciziilor.
La 28 februarie 1828, printr-un ucaz este anulat
"Aşezământul" de la 1818 şi promulgat unul nou,
elaborat fără concursul boierilor români şi care
desfiintează autonomia Basarabiei.
Noul "Aşezământ" extindea actiunea directă a
legislației ruseşti asupra Basarabieişi limita, in mod
evident, sfera de actiune a legislatiei locale.
Tribunalele au fost reorganizate după calapodul
rusesc. In funcţiile de judecători tot mai frecvent
suntnumiţi ruşi, care acordau preferinţă codului
civil.rus.
Limba rusă obţine statutul de limbă oficială, iar cea
română urmând a fi utilizată doar " in caz de
necesitate
Basarabia continua să reprezinte pentru marele
imperiu o colonie, o sursă de produse agroalimentare,
piaţă de desfacere a mărfurilor, cap de pod în
expansiunea sa spre Balcani.