PREGATIREA PSIHOLOGICA PENTRU LUPTA IMPORTANTA REZISTENTEI PSIHICE PENTRU PREGATIREA PARASUTISTILOR

Psiholog Adriana Alecu* CONCEPTUL DE REZISTENTA PSIHICA Activitatile militare moderne nu mai au ca rezultat mari pierderi umane ca urmare a confruntarii deschise ci datorita altor metode neconventionale. Una dintre aceste metode este influentarea psihica de care beneficiem" cu totii n general si cei care desfasoara activitati deosebite (din punct de vedere decizional, actional sau sub raportul rezistentei). Prin programarea genetica specifica de care dispune, omul este un univers biopsiho-social capabil pentru actiuni cu finalitati constructive. rice activitate are doua componente, una cognitiva si una actionala. Asupra acestora actioneaza latura emotional-motivationala a fiecaruia, cu rol stimulator sau dimpotriva inhibitor. Aici apare problema! cum sa motivezi un om sa sara de buna voie dintr-un avion a"utat doar de un clopot de pnza"# n plus el trebuie sa poarte echipament, munitie si armament. $u este deloc simplu si totusi acesti oameni sunt antrenati sa faca asta zilnic. %ine sunt ei si de ce o fac# &unt parasutisti iar activitatea lor este una care necesita o pregatire acerba si continua. Acesti oameni sunt instruiti si antrenati treptat sa faca lucruri pe care poate nici nu visau ca le vor face. Aceasta situatie apare pentru ca nu te poti naste parasutist ci devii prin munca si disciplina. Parasutistii, ca arma sunt oarecum diferiti de celelalte arme deoarece ei nu sunt nici pe sol nici n aer dar apartin n egala masura si unuia si altuia. n razboiul modern nu se mai poate planifica o actiune terestra fara a e'ecuta actiuni n adncimea teritoriului inamic ce urmeaza a fi transformat n cmp de lupta defensiva sau ofensiva. (esantul aerian a precedat ntotdeauna operatiile terestre. )ocul si rolul parasutistilor este, prin viteza de reactie si capacitatea de organizare, acela de a participa alaturi de celelalte forte operationale n vederea descura"arii oricarui inamic. Pentru a ne putea bucura de trupe bine pregatite si gata de interventie acestea trebuie sa dispuna de suportul logistic, de pregatire de specialitate si de o buna rezistenta fizica si psihica. rice activitate are nevoie de rezistenta fizica pentru a ndeplini anumite bareme dar pentru a putea duce la bun sfrsit actiunea este necesara si o buna rezistenta psihica. *ezistenta psihica este proprietatea proceselor si produselor psihice de a-si mentine timp ndelungat parametrii functionali n conditiile unor factori perturbatori. n sens larg rezistenta psihica reprezinta limita pna la care psihicul individului are capacitatea de a raspunde functional si adaptativ la solicitarile prelungite la care este supus. *ezistent este acela care poate desfasura multiple actiuni fizice si psihice, timp ndelungat si fara a reduce eficienta acestora. *andamentul activitatii desfasurate de un parasutist, n conditii de pregatire sau de lupta este rezultatul a doua clase de variabile! - variabile legate de starea sanatatii fizice si psihice, particularitatile sistemelor energizatoare de tip motivational afectiv si nivelul cunostintelor, deprinderilor, abilitatilor si ndemnarilor solicitate de ndeplinirea misiunii+ -variabile legate de limitarea capacitatii de adaptare si actiune a parasutistilor (natura, durata misiunii de ndeplinit, necesarul somn-odihna si hrana pentru

refacerea si recuperarea fortelor fizice si psihice consumate. (incolo de anumite valori ale stimulilor e'terni, daca se depaseste un prag individual de intensitate si durata se produce o dezorganizare a proceselor de prelucrare si a produselor psihice utilizate, dezorganizare cu efecte distructive asupra comportamentului parasutistului si asupra misiunii. Aceasta limita de normalitate a functionarii psihicului este strict personala. Pentru un individ normal fizic si psihic, rezistenta psihica poate fi crescuta la valori mult superioare prin intermediul unor antrenamente specifice asociate pregatirii de specialitate. (atorita specificului activitatii, conform caruia parasutistii desfasoara actiuni variate, n care sunt privati de anumite aspecte legate de confortul fizic, pot aparea destructurari psihice ce pot varia de la simpla oboseala pna la imposibilitatea actionala. Parasutismul este considerat un sport e'trem si totodata o arma cu un coeficient ridicat de periculozitate. (in acest motiv pregatirea si antrenamentele parasutistilor se fac ntr-un cadru foarte strict deoarece ele determina linia dintre ndeplinirea misiunii si esecul acesteia si pe cea dintre viata si moarte. ,ste cunoscut faptul ca rezistenta psihica este dependenta de factori fizici si de factori psihici. n cazul activitatii parasutistilor, cei mai importanti factori fizici sunt! zgomotul, vibratiile, frigul, caldura, fumul, claustrarea, lumina, ntunericul. Acesti factori pot interveni mpreuna sau separat crend n "urul parasutistilor o atmosfera presanta. ,'perienta celor mai" vechi n meserie" i a"uta si pe cei ncepatori cum sa se poarte sau cum sa se prote"eze+ pentru cei e'perimentati acesti stimuli si-au pierdut valoarea distructiva si-i mai perturba doar atunci cnd depasesc pragurile senzoriale. Pe lnga influentele e'terioare si de cele mai multe ori inevitabile mai apar si alte influente de natura psiho-sociala, cum ar fi! teama de zbor, posibilitatea pierderii vietii, teama de insucces, presiunea misiunii, insuficienta informare, etc.. (obndirea unei rezistente psihice nu se face imediat ci prin parcurgerea unor pasi care nu sunt usori dar sta n puterea fiecaruia sa-i depaseasca, n functie de gradul de motivare care i nsoteste. Acesti pasi sunt! -antrenamentul diverselor procese si produse psihice (procesele senzorialperceptive! rezistenta la efort vizual si auditiv de lunga durata+ procesele cognitive superioare! rezistenta la efort intelectual+ actele psihomotorii! refle'ele, coordonarea si modul de utilizare a lor+ starile afective! impulsurile, tentatiile si stapnirea lor+ capacitatea de autoreglare a personalitatii+ -dobndirea anumitor abilitati+ -obtinerea stabilitatii acestora+ INSTRUCTIA DE PARASUTARE SI DIFICULTATILE APARUTE Prima etapa a instuctiei de parasutare o constituie pregatirea teoretica si practica de la sol si n zbor n vederea acumularii cunostintelor si formarii deprinderilor necesare e'ecutarii parasutarilor sau reactualizarii acestora pentru cei de"a brevetati. Aceasta perioada este foarte importanta deoarece antreneaza n special procesele psihice superioare, starile afectiv-motivationale si capacitatile de autoreglare. nsusirea prevederilor si regulamentelor ce stabilesc modul de organizare si

desfasurare a instructiei de parasutare, nsusirea cunostintelor referitoare la tehnica de parasutare, aerodinamica parasutei, meteorologie, cunoasterea, prevenirea si solutionarea incidentelor ce pot aparea n timpul parasutarilor sunt nsasi activitatea parasutistului si acesta nu poate trata cu usurinta aceste aspecte deoarece repercusiunile sunt de cele mai multe ori tragice. %ontactul cu instalatiile antrenamentului specific ncepnd cu pista cu obstacole, scaunul rotativ--aran., leaganul cu /-0 grade de libertate, roata, trena"orul reprezinta intrarea ntr-o alta viata n care fiecare se redescopera. Acum toate povestile istorisite de parasutistii cu e'perienta prind viata, toate accidentele si incidentele posibile, n aceasta etapa, se desprind din paginile manualelor si devin posibilitati peste care trebuie sa treaca fiecare. 1ndividul trebuie sa-si adune fortele pentru a reusi sau pentru a renunta. %ei care ramn trebuie sa aiba n vedere faptul ca de cele mai multe ori este mai simplu sa a"ungi undeva dect sa rami acolo asa ca ei vor trebui sa se bata an de an cu ei nsusi pentru a-si pastra prestigiul personal, pentru a-si demonstra buna pregatire profesionala, pentru propriul confort fizic si psihic. %nd instructorii observa ca elevii lor si-au nsusit cunostintele teoretice si sunt pregatiti sa mearga mai departe din punct de vedere motivational, se trece la urmatoarea etapa a instructiei cea care face departa"area finala dintre candidatii la brevetul de parasutist si parasutistul propriu zis. %ei ce si-au nsusit cu responsabilitate si constiinciozitate informatiile teoretice vor ncepe activitatea practica si anume organizarea si e'ecutarea parasutarilor scoala si brevetarea. Aceasta etapa este foarte solicitanta sub aspect senzorial-perceptiv, afectiv, autoreglator. Asa cum mentionam anterior rezistenta psihica este determinata de latura actionala, clar influentata de pregatirea fizica si de specialitate si de latura cognitiva care este responsabila de elaborarea algoritmului mental al actiunilor desfasurate precum si de consecintele ce decurg din acestea. %orecta evaluare a situatiei si a valentelor proprii ofera o imagine asupra rezistentei psihice ca proces. n momentul n care persoana urca n avion este bombardata" cu o multime de stimuli ! -verbali (informatii transmise de instructori sau trairi e'primate de colegi)+ -nonverbali (zgomote diverse si foarte puternice, sunete necunoscute)+ -vizuali (imaginile observate prin hublou, interiorul avionului, figurile camarazilor) + -olfactivi (mirosul de combustibil, mirosul de fum sau transpiratie). Acesti stimuli sunt perceputi n mod natural sau pot fi pusi n evidenta n mod deosebit n scopul cresterii rezistentei la unul sau la altul (de e'. se scoate n evidenta, la zborul de aclimatizare, senzatiile create de decolarea avionului, imaginile din e'terior, trairile militarilor urmarindu-se familiarizarea acestora cu zborul+ n timp ce la parasutarile scoala se pune accent pe imaginile din interiorul avionului si pe informatiile transmise abatndu-se astfel atentia de la salt. &e poate proceda si n sens invers pentru a se observa capacitatea de adaptare. Psihicul persoanelor e'puse nu sta pe loc ci elaboreaza raspunsuri specifice fiecaruia! unii sunt preocupati sa e'ecute ordinul si n acest fel triaza cu mai mare usurinta factorii perturbatori+ cei care sunt centrati pe propriile trairi vor trece mai greu peste aceasta situatie deoarece vor e'ecuta ordinul si n acelasi timp vor lua n calcul fiecare factor perturbator. Aici apare o alta problema! sunt persoane care accepta acesti stimuli ca pe ceva ce trebuie sa se produca si cei care considera prezenta lor ca pe o forma de agresiune. n cazul acestora din urma

este mai bine sa se intervina din timp prin intermediul psihologului care sa evalueze situatia si sa faca o recomandare care sa reprezinte cea mai buna optiune. Parasutarile scoala sunt de obicei considerate mai simple dect s-a crezut initial de marea ma"oritate a participantilor. Acest fenomen apare datorita supramotivarii care angreneaza ntreaga energie a parasutistului pentru aceasta activitate care nu numai ca are un caracter de noutate presupune si un nalt grad de risc. rict s-ar pregati o persoana pentru aceasta activitate niciodata nu se pot lua suficiente masuri de siguranta din punct de vedere emotional. (upa brevetare se considera ca fiecare si-a dobndit abilitatile necesare efectuarii celei de a treia etape din cadrul instructiei de parasutare si anume parasutarile de antrenament, de lupta si speciale. Aceasta etapa urmareste perfectionarea cunostintelor si deprinderilor n e'ecutarea parasutarilor n teren necunoscut, accidentat, n conditii meteorologice normale si grele, de la naltimi diferite, containerizarea si decontainerizarea tehnicii si materialelor necesare ndeplinirii misiunilor de lupta. Acum intervine aspectul de stabilitate a proceselor si produselor psihice. &tabilitatea este subsumata rezistentei psihice si presupune proprietatea proceselor psihice ale unui individ de a-si mentine neschimbati parametrii functionali, n conditii puternic stresante, timp ndelungat. (eoarece parasutismul nu este o activitate de rutina este necesara o antrenare permanenta a celor ce-l e'ecuta. Pregatirea pentru brevetare reprezinta doar nceputul unei activitati minunate pe care daca o e'ecuti asa cum trebuie nu apar probleme. PRINCIPALII FACTORI CE INFLUENTEAZA PSIHICUL PARASUTISTULUI PE PARCURSUL SALTULUI (in discutiile parasutistilor rezulta ca fiecare salt are particularitatile lui dar e'ista anumite aspecte care ramn constante. Aceste aspecte privesc influentele de ordin fizic! temperatura ridicata sau scazuta din interiorul aparatului de zbor, zgomotul, spatiul foarte mic, lipsa vizibilitatii, vibratiile produse de aparat, lipsa luminii. &timulii prezentati afecteaza rezistenta psihica a parasutistilor si asa perturbata de orele de asteptare de pe aerodrom. n aceste momente se poate observa cu usurinta cum functioneaza antrenamentele declansnd mecanismele de control si autoreglare comportamentala. 2ot acum se pot deosebi parasutistii cu e'perienta (discuta calm despre probleme de la unitate sau de acasa, si fac planuri de viitor, povestesc ntmplari haioase sau tragice produse pe aerodrom sau n timpul pregatirii, dar ceea ce este mai important stau unii lnga altii tragndu-si parca forta din aceasta apropiere) de cei care se afla la nceputul carierei (sunt crispati, se plimba pe marginea pistei, par foarte preocupati, nu se lasa antrenati de discutiile celorlalti, de teama de a nu-si deconspira temerile, dar le asculta cu atentie, privesc cerul cu nerabdare n speranta aparitiei avionului). n sfrsit apare aeronava. Parasutistii se echipeaza si se ndreapta catre trapa si urca n avion. &timulii pe care anterior i prezentam ca posibili si arata adevaratele valente! praful i orbeste, zgomotul i asurzeste, caldura i face sa transpire si totusi nu par prea mult deran"ati de toate acestea ci asculta cu atentie ultimele instructiuni strigate de instructorul de zbor. n urmatoarea etapa se produce decolarea, asezarea n pozitia de parasutare a aeronavei si se deschide trapa, aducnd noi factori perturbatori! lumina puternica,

flu'ul de aer, accentuarea zgomotului. Preocuparea pentru naintarea catre trapa si elaborarea modelului mental al urmatorilor pasi ce trebuiesc efectuati i fac pe parasutisti sa nu constientizeze aceste aspecte dect la nivel senzorio-perceptiv. 3omentul saltului este de cele mai multe ori nsotit de un strigat, eliberat de unul sau chiar mai multi dintre baieti" (dupa cum s-a obisnuit fiecare), asemanator celui de victorie dar de fapt el este cel care detensioneaza psihicul parasutistului. 1mediat dupa parasirea aeronavei un nou buchet de stimuli se adreseaza parasutistilor! gravitatia, contactul cu aerul, etc. Urmeaza secundele dinaintea deschiderii parasutei cnd fiecare si cauta cea mai buna pozitionare si trage maneta. (eschiderea parasutei este poate cel mai ncarcat moment din punct de vedere emotional din ntreaga pregatire a parasutistului dar aceasta bucurie este ntotdeauna nsotita de socul fizic al ridicarii bruste a ntregii greutati a corpului ce poate avea repercursiuni grave, n special asupra coloanei vertebrale. &enzatia euforica a planarii este ntrerupta de impactul cu solul, care este mai mult sau mai putin dur, n functie de e'perienta militarului de a-si aseza parasuta sau de modul n care aceasta se ncapatneaza" sa planeze. &e poate spune ca aceasta ar fi o descriere succinta a factorilor fizici care intervin pe parcursul zborului. Pe lnga acestia, nsa mai apar si factorii psihici, care n cazul parasutistilor au un rol esential. %el mai important dintre acestia este pericolul mortii. 4iecare si elaboreaza un scenariu mintal care i arata ca ar putea pati" ceva cum i s-a ntmplat lui..." si n acest fel si scade ncrederea n propriile forte sau n echipamentul utilizat. (in acest motiv cei cu mai multa vechime n meserie stau de vorba, au nvatat ca este mai usor daca vorbesti despre aceste scenarii si descoperi ca si celorlalti li se ntmpla la fel. Alaturi de pericolul mortii apare si teama de zbor care nu dispare niciodata si despre care trebuie sa mentionez ca este bine ca nu dispare deoarece ea este cea care pastreaza n alerta psihicul parasutistului si l a"uta sa se pregateasca temeinic de fiecare data. 2eama de moarte se naste n momentul aparitiei la orizont a avionului, creste n intensitate de la urcarea n acesta, atinge punctul culminant n momentul iesirii prin trapa si se stinge n momentul deschiderii parasutei. 3ilitarii parasutisti sunt concentrati asupra echipamentului, asupra modului n care si asigura siguranta saltului, pastrndu-si astfel prestigiul. 3odul de reactie este particular! unii fac glume, altii devin e'trem de tacuti, unii se nrosesc, altii dimpotriva sunt foarte palizi, unii transpira abundent n timp ce altora le dispare pna si saliva. Aceste manifestari pot fi numite" comportamente de zbor" pentru ca ele apar n cele mai multe cazuri doar pe parcursul zborului si au valente diferite fata de comportamentul obisnuit. Unii" baieti" foarte vorbareti, amutesc pur si simplu n momentul n care s-au asezat pe bancheta din interiorul avionului sau, dimpotriva, sunt altii care, desi n mod normal nu sunt prea comunicativi, devin limbuti acoperindu-si astfel teama. (upa deschiderea parasutei apare pentru toti rela'area, sentimentul multumirii de sine si al sansei oferite din nou. 2eama de zbor apare de la prima ora de instructie de specialitate, dar dispare cu timpul pentru a reveni si mai puternica nainte de efectuarea fiecarui salt si dureaza si dupa ce acesta s-a efectuat. n anumite limite aceasta este normala si chiar pozitiva, iar parasutistul se obisnuieste cu ea si o asteapta sa apara crendu-i senzatia ca totul este n ordine deoarece la fel s-a simtit si data trecuta. Apar nsa si situatii cnd aceasta teama de zbor creeaza probleme adaptative si chiar anumite dezechilibre. n aceste cazuri este mai bine ca

respectiva persoana sa renunte (de buna voie, constientizndu-si limitele sau prin intermediul sfatului psihologului si al comandantilor n cazul n care nu este constient de efectele negative ce si pun amprenta asupra sa) la aceasta activitate ce se va dovedi autodistructiva. Un alt factor care intervine n mod concret este teama de insucces ce-i influenteaza militarului statutul social. ,l este desconsiderat de sefi, de colegi si chiar de sine nsusi, n cazul n care ar da dovada de lasitate, de ezitare n e'ecutarea misiunii sau ar avea anumite reactii care i-ar pune n pericol activitatea (un start prost, o aterizare gresita, etc.). %ei mai afectati de aceste aspecte sunt ncepatorii deoarece toti i urmaresc, nu neaparat pentru a-i denigra ci n special pentru a vedea daca au efectuat fiecare pas n momentul adecvat si cu rezultatul asteptat. Presiunea unei misiuni creste n functie de importanta ei si de perioada de pregatire. %u ct misiunea este mai importanta cu att rezultatele ar trebui sa fie mai performante, nsa aici si face loc factorul emotie care poate avea efecte deosebit de grave daca nu este controlat. %u ct timpul alocat pregatirii este mai mare cu att se creeaza o baza de informatii mai solida dar apare si o alta problema legata tot de scenariul mintal al participantilor! de ce au nevoie de o perioada att de lunga de pregatire, nu cumva sunt foarte slab pregatiti sau poate au uitat anumite parti ale instructiei. (orinta de a fi mai bun si de a actiona n siguranta ofera parasutistului sansa de a se pregati mai bine fizic si tehnic, factori ce stau la baza formarii si dezvoltarii profesionale. &e observa la parasutisti o preocupare deosebita pentru pregatirea fizica deoarece fiecare a simtit pe propria persoana efectele unei pregatiri constante (n cadrul orelor de pregatire fizica dar si n afara acestora, pe cont propriu) ct si pe cele ale unei perioade de delasare (ce se instaleaza pe fondul unei oboseli acumulate sau din cauza volumului mare de lucrari de la birou). Parasutistul se adapteaza si acumuleaza informatii, ceea ce determina o dezvoltare a tuturor potentelor sale si formarea unei personalitati comple'e ce va fi capabila sa-i sustina eforturile. mare importanta asupra rezistentei psihice a parasutistului o are climatul familial. 5iata de familie a acestuia este afectata de zilele nesfrsite de pregatire sau de orele de asteptare de la parasutare. Pentru a avea o familie acesti oameni trebuie sa o educe sa reziste asteptarilor si stresului determinat de gradul de periculozitate al meseriei. Unii prefera sa nu comunice familiei cnd au loc misiunile de parasutare, pentru a nu o ngri"ora, n timp ce altii si e'trag forta din linistea si siguranta caminului. (ar dincolo de toate aceste inconveniente este o mndrie sa poti spune ca faci parte din familia unui parasutist. (in discutiile avute cu acesti oameni am tras concluzia ca fiecare analizeaza situatia n mod logic dar si mistic. 4actorul" noroc" este pentru ei un stimulent emotional. Am observat ca cei mai multi sunt superstitiosi si si efectueaza micile lor ritualuri nainte de salt, spre e'emplu poarta amulete (cu semnificatie personala), sau obiecte care apartin unor colegi care nu au avut niciodata probleme. 1mportant este ca, indiferent de ncarcatura emotionala, parasutistii si pastreaza simtul umorului facnd" haz de necaz" n permanenta. &iguranta si nesiguranta si gasesc locul, pe rnd, ntr-o succesiune nebuneasca n trairile

parasutistului. ,'perienta instructorului de zbor, cunostintele proprii, rezistenta si functionalitatea echipamentului le creeaza o stare de rela'are sau de ncordare. Pentru a-ti face o impresie despre ct de dificila este activitatea acestor oameni este suficient sa-i nsotesti pe parcursul unei misiuni de parasutare, dar pentru ai ntelege este necesar sa fii parasutist. Privindu-i cum si dau drumul n neant si cum plutesc catre pamnt ne dam seama ca indiferent de ceea ce facem nu vom putea sa facem suficient pentru a rasplati efortul deosebit pe care parasutistii si-l asuma. fac probabil pentru bani, desi este greu de crezut ca suma pe care o primesc pentru fiecare parasutare este o recompensa suficienta pentru nenumaratele ore de pregatire fizica, psihica si tehnica+ sau poate din teribilism, din dorinta nestavilita de a face ceva ce altii nu pot, ar fi o varianta dar aceasta nu poate rezista n timp+ eu consider ca parasutistii desfasoara aceasta meserie din pasiune si cine a devenit parasutist chiar daca nu mai practica tot se trezeste privind spre cer cu melancolie. Parasutisti devin aceia care n urma multiplelor forme de selectie fizica si mai ales psihica reusesc sa-si pastreze vie dorinta de a nvata tot ceea ce i se cere, de a-si forma deprinderi de mnuire a tehnicii si de a-si dezvolta acele calitati necesare pentru a putea "zbura" mpreuna cu ceilalti. ,i trebuie sa fie n permanenta constienti de importanta proprie, pentru sine si pentru cel de alaturi, dozndu-si eforturile, educndu-si vointa, lundu-si toate masurile pentru a se prezenta ntr-o forma optima si mai ales avnd puterea sa-si recunoasca limitele si sa apeleze la a"utor (din partea colegilor, a comandantilor sau la a"utor de specialitate din partea psihologului sau a medicului). 666 Bibliografie 7.3A$UA)U) PA*A&U21&2U)U1 31)12A*-,(. 31)12A*&, -U%U*,&21, 7898 /.P*,:&21*, P&1;1%A P,$2*U )UP2A-,(. 31)12A*A, -U%U*,&21, 7880 0.P&1; & %1 ) :1, &1 P,(A: :1, 31)12A*A-,(. 31)12A*A, -U%U*,&21, 788/

6 U.3. <79=> -uzau Cum si c !"

Prim?var? unde esti#@ m? Antreb, privind pe geam An contra razelor de soare, tinAnd An mAn? o minuscul? editie de lu' a poeziilor lui 2opArceanu. $u-mi a"unge s? le citesc, ci le-as citi si altora. (ar cui# Pe lAng? garduri s-a zvAntat p?mAntul &i ies gAndacii-domnului pe zid.@ %ine mai stie care e gAndacul domnului# 3? uit An "ur si v?d ner?bdare, insatisfacBie si mult? superficialitate. $u-i vorb? c? nici cAnd privesc An oglind? nu v?d altceva. 1mi amintesc Ans? cAt de viu p?trundea prim?vara An viaBa noastr?, a copiilor de odinioar?, crescuti odat? cu puii de g?in?, cu mieii, cu iarba si cu vl?starele de salcie. 3? Antreb adeseori dac? mai sAnt copii care s? stie cum se face un fluier din coa"? prim?v?ratic? de salcie, cum se face o morisc? din gAndaci de mai, cum miroase calul, cum s? prind? o cArtit?, care lemn e bun pentru arc, cum se prind racii cu broaste, cum se face o totorosc? care pocneste bine, care buruian? e bun? la rate, cum se doarme An fAn, cum s? faci s? deschizi ariciul, cum se prind pestii cu furculita, cum se c?l?reste pe tap,C. $u sAnt astea Andeletniciri normale, pentru orice copil normal# (e unde broaste si de unde tap# &tiu, e adev?rat. (ar ar trebui s? facem totusi ceva. Ar trebui s? oprim sau m?car s? Ancetinim ritmul

infernal An care normalul Anlocuieste anormalul, An care natura e redus? la valoarea de materie prim?, An care mintea nu mai are loc de computere si trupul de masini. Ar trebui s? protest?m, s? trAntim cu c?ciulile sau cu p?l?riile de p?mAnt, s? nu mai privim la televizor, s? nu mai folosim calculatoarele, s? socotim pe degete An public, s? cAnt?m din frunzele din parc, s? umbl?m pe "os, s? ne batem copiii cAnd nu sAnt cuminBi, s? facem m?m?lig? Di s-o t?iem cu aBa, s? bem brag? An loc de cola,C &tiu cAt de mulBi au uitat de fluieratul mierlei Di de beh?itul mieilor Di au f?cut pasiune pentru soft sau pentru netEorF. )or le urez o viaB? lung?, atAt de lung?, AncAt s? apuce vremea cAnd vor fi animale doar la gr?dinile zoologice, iar copiii se vor "uca cu cAini Di pisici artificiale. %And vor fi p?duri doar An filmele pa. per vieE, cAnd se vor pl?ti ta'e Di pe apa adunat? de la ploaie, cAnd g?inile nu vor mai avea aripi Di pene, porcii sl?nin? Di peDtii cap, cAnd An marile oraDe se vor purta filtre inserate An nas. %And din alge se va face! pAine, lapte, brAnz?, carne, ou?, cacao, orez, banane, iar din nisip! bumbac, lAn?, cAnep?, cauciuc, dero Di Dampon. %And deserturile se vor face din hidrogen lichid Di azot solid. 4emeile nu vor mai naDte, c?ci fiecare om se va AnmulBi de unul singur An baza unui program programat. (ragostea va disp?rea ca lipsit? de sens. %And Africa va fi toat? deDert, ,uropa "um?tate uscat?-"um?tate ciment, America un cAmp de radiaBii, iar Asia un cAmp de m?cel. &au invers. (e aceea strig Di eu acum ca 1van 1vanovici, cel mai b?trAn b?trAn din gubernie, care la primul interviu din istoria c?tunului s?u n-a scos decAt un singur cuvAnt! ;elpG

3iercuri, 8 iulie Pana a"ungi la (umnezeu, te mananca sfintii (imineata se anunta frumoasa si ma scol odihnita, bucuroasa ca am depasit probabil etapa cea mai grea. 3i-am propus sa merg la ,videnta Populatiei si sa preiau de la 2. ravnitul certificat de casatorie. 3ai am de platit ta'a consulara la trezoreria sectorului 0 - cea de care am apartinut - si ta'a la 3onitorul ficial. Am de gand sa dau o fuga si pe la cele doua circumscriptii financiare, care sper sa-mi elibereze fara probleme certificatele din care reisese ca nu datorez nimanui nimic. 1n definitiv, e adevarat ca nu am datorii, asa ca nu vad unde e problema. &ingura problema e timpul care zboara repede iar orariile birourilor sunt din pacate numai pana la amiaza. 3. si 5. ma poftesc la micul de"un. 3. se ofera sa ma duca el cu masina prin locurile pe unde am treaba si primesc bucuroasa sa renunt la serviciile amabilei caste a ta'imetristilor "oviali. &e pune insa o singura conditie! inainte de toate trebuie sa ridicam din cartierul 2itan analizele de sange ale lui 5. si sa le prezentam, in %alea 3osilor (oamnei doctorite de familie. )a auzul cuvantului (oamna@ realizez cat de des am avut de-a face cu femei in ultimele doua zile. Aici intreaga societate pare sa functioneze pe seama lor! functionare, notarite, doctorite, generali, ele sunt peste tot. %u cata nonsalanta folosim acum cuvantul care timp de patruzeci de ani a fost pur si simplu sters din catastifele limbii romaneG %e minte bolnava a putut sa gandeasca o lume in care nu ai voie sa spui (omn@ sau (oamna@ ci tovaras@ si tovarasa@# Adica cum, ce-a gresit bietul cuvant, sub aspect politic# %um, (oamne pazeste, am putut supravietui intr-o lume in care erai considerat de"a suspect daca incercai sa traduci o carte si foloseai pentru germanul ;err@, spaniolul &eHor@ sau englezescul 3ister@ banalul cuvant (omnule@# Asa neverosimil cum e uneori prezentul romanesc, e'plicatia si-o are intr-un trecut si mai neverosimil, daca se poate pune un grad de comparatie in fata ad"ectivului acestuia. 3. isi face gri"i in privinta sanatatii copilului. 1n ultima vreme a tinut-o tot dintr-o raceala in alta si sar putea sa fie prea slabit pentru concediul care incepe vineri. %um eu zbor inapoi abia sambata, voi locui la %. spre sfarsitul saptamanii, ca sa aiba copiii timp sa-si faca baga"ele. &a speram ca 5. s-a mai intremat. Asteptam in masina sa se intoarca 3. cu rezultatele de la laborator. 5. e tare mandru de bo'ele pe care le-a sponsorizat el insusi din banii castigati cu turnarea unui clip in care el are rolul copilului principal. Acum poate sa dea muzica tare in masina si sa o auda pe bancheta lui din spate. (in pacate se aude mult prea tare si in fata iar eu incep sa ma enervez. 1ncepe un du-te-vino absurd! eu dau volumul mai incet iar el replica intinde mana din spate printre scaune si da mai tare. (upa cateva incercari de a-l convinge cu binisorul ca nu e bine ce face, ma dau batuta si las muzica tare. Pe fundalul galagios privim lumea de afara+ undeva pe aproape trebuie sa fie un liceu pentru ca o multime de adolescenti teribilisti isi dau rand in actiuni si gesturi e'agerate. &unt imbracati foarte modern si emana o nonsalanta obraznica. ,hei, tineretul de azi@ I ma surprind gandind ca o baba,

desi nu sunt chiar asa de batrana. 1ncerc sa-mi pastrez calmul si sa ignor radioul care urla literalmente. &igur voi avea nevoie de nervii mei peste zi. 3. se intoarce la masina, rezultatele ni se par bune dar nu suntem siguri+ nu suntem specialisti. &a vedem ce spune (oamna doctorita. Pe drum spre dispensar, ne-am oprit la trezorerie. 3. a parcat cu "umate din masina pe trotuar+ ne facem gri"i din cauza asta dar n-avem timp sa cautam un loc mai bun si sper sa scap repede de plata ta'ei. 5. se propteste in mi"locul trotuarului si incepe sa strige ca ii este sete. (e dimineata n-a vrut sa manance si nici noi n-am vrut sa-l obligam... (ar lam pus sa promita ca nu va cere nimic mai tarziu. *azbunarea lui e dulce. 3a asez la coada la ghiseul unde scrie ta'e consulare@ a"ung repede la rand. (in pacate nu e trezoreria de care apartin eu. %ea a sectorului 0 e doar la doua strazi mai incolo, asa o luam din loc. Pacat ca am stat la coada degeaba. Am incercat sa intreb direct in fata peste rand dar casierita nu m-a bagat in seama iar cei de la coada m-au privit cu dusmanie. 3i-e clar ca nimeni n-are chef sa fie amabil aici+ nici macar eu nu sunt in stare sa zambesc. 1n zona Popa $an ne-am invartit debusolati in cautarea trezoreriei+ un ins amabil care isi matura curtea ne-a indrumat e'act in dierctia opusa. Pana la urma am gasit cladirea cu pricina, a"utati fiind de o (oamna in varsta care se intorcea de la piata cu o punga de plastic in mana. )a ghiseu era inchis. doamna amabila de la ghiseul alaturat a trecut dincoace si m-a servit, adica mi-a luat banii. 1ntr-un minut mi-a inmanat un bon mic precum cel pe care il scuipa casle de numarat la orice banal magazin de paine. 2idula nu-mi inspira respect si cand m-am gandit ca echivala cu suma pe care o primeste tatal meu ca pensionar o data pe luna mi s-a cam dus chefulG 3-am intors dand sa cer lamuriri, dar femeia inchisese de"a ghiseul plecase si in treaba ei. 3a rog, or sti ele ce si cum. Am plecat spre %alea 3osilor, undeva aproape de -ucur bor. Am parcat in fata unei scari de bloc si eu inca ma mai intrebam nelamurita unde o fi dispensarul. (ispensarul se afla realmente la parterul blocului de apartamente. 1mediat in dreapta usii de intrare era amena"at un ghiseu. 3. discuta cu (oamna de la ghiseu. (oamna doctor are azi zi libera dar ii tine locul o alta specialista. 3. si 5. sunt invitati in cabinet. (upa doar zece minute se intorc linistiti. %opilul e pe calea vindecarii+ poate pleca in concediu, dar avem din nou un dar@! pentru copiii care ies in afara tarii este necesar un formular completat de medicul de familie in care sunt mentionate datele lui medicale importante, ca de e'emplu vaccinuri facute. 4ormularul se obtine de la ambasadele tarilor cu pricina. $i se spune ca nu trebuie decat sa aducem unul ca sa ni-l completeze la dispensar. Jis si facut. %are Ambasada o fi mai abordabila# %ea italiana, cea franceza sau cea spaniola# Am mers la spanioli, pentru ca era mai aproape. 1n fata portii era plin de oameni, indeosebi de femei tinere. 3. a incercat sa obtina un formular dar nu l-a bagat nimeni in seama. )a avizier erau afisate doar actele necesare obtinerii vizei de lucru in &pania. Am plecat dezamagiti. )a Ambasada 4ranceza din Piata Amzei ni s-a spuns ca nu se stie despre ce formular este vorba. Am fost indrumati in (rumul 2aberei, la sediul Politiei de :ranita+ ca sa ni se spuna e'act ce acte sunt necesare la iesirea din tara. 1n sinea mea ma bucuram ca mergem in (rumul 2aberei pentru ca puteam da o fuga pe la 2., ca sa-mi iau certificatul de casatorie. Parca zicea ca nu mai are decat de pus o stampila la el la colegele din corpul de cladire alaturat, asa ca numai bine. Pe drum spre (rumul 2aberei am oprit la 3onitorul ficial si mi-am platit rapid ta'a de monitor. 1n afara de anuare statistice si de documentatia oficiala clasica erau e'puse si cateva albume frumoase cu peisa"e din *omania si reproduceri dupa tablouri de pictori romani. 3i s-a lipit inima de un album :rigorescu@ si am fost surprinsa sa constat cat de ieftin era. 3-am hotarat spontan sa-l cumpar. (oamna de la casa avea un zambet cald si o privire deschisa. Parea intelectuala, nu prea se potrivea cu locul de munca simplu. 3-a intrebat daca e pentru cadou in strainatate@ si eu am raspuns cam asa ceva, dar si pentru sufletul meu@. (ar e'emplarul acesta e stricat la cotor@- a constatat ea si m-a rugat sa astept putin pana cauta altul. &-a intors rapid din depozit si mi-a adus un e'emplar nou-nout. Am dat sa-i las douazeci de mii si m-a refuzat pe un ton do"enitor! vai, dar se poate#...@. 3i s-a facut rusine, am luat restul, am multumit frumos si am plecat "enata. 1n (rumul 2aberei am cautat zadarnic sediul :ranicierilor, undeva intre -erzei si -ulevardul 2imisoara@ I cum ni s-a spus. 1ntr-un tarziu am gasit o cladire care ni se parea potrivita. (in pacate am zarit-o doar din spate si cu masina am nimerit intr-o curte interioara amena"ata ca parcare, neasfaltata si cu multe gropi. %urtea era o fundatura. Un ins murdar de ulei mesterea la un camion defect. )-am intrebat de birou si ne-a indrumat in alta parte. $u era nici el sigur, dar una stia clar! aici sigur nu e asa ca trebuie sa fie mai incolo@. 1ngri"orata am cercetat din priviri masina cea noua a lui 3. %urtea avea denivelari prea mari si s-ar fi putut sa-i sparga baia de ulei sau sa se rupa teava de esapament. Ar fi fost culmea sa stricam masina cumparata special pentru concediul asta, cautand un formular-fantoma pentru acelasi concediu. )a a doua incercare am gasim sediul. %opilul a vrut vrea sa mearga la K%+ cum nu era K% prin zona, a mers cu taticuL ... intre masini, in parcare. 3. s-a indreptat spre ghereta portarului ca sa intrebe ce si cum. $oi am venim incet in urma+ 5. s-a

impiedicat de bordura trotuarului, a cazut si si-a "ulit genunchiul. A inceput sa planga si nu mai vroia sa se ridice de la pamant. 2rei caini destul de mari s-au indreptat spre noi si au inceput sa latre agresiv. %opilul cazut la pamant parea sa-i intereseze. Am strigat la 5. sa se ridice iar el speriat a inceput sa planga si mai tare. %ainii s-au apropiat mai bine si se indeamnau la latrat tot mai tare. 3i s-a facut si mie frica. Am luat copilul de sub brat si l-am ridicat fortat in picioare. %ainii si-au pierdut aproape instantaneu interesul si s-au indepartat. &-a intors si 3., cu o mina surprinzator de destinsa! nu se mai cere formularul asta de mult@. -ine macar ca stim ce si cum. (upa doar@ o ora de plimbari de la Ana la %aiafa. 1l rog sa ma duca la ,videnta Populatiei si acolo ne despartim. 1n ghereta portarului sade azi alt politist. 3ananca paine cu branza si cu rosii. 1i intind buletinul cel nou si astept sa ma treaca in catastif, dupa tipicul cunoscut. %olegul lui ma intreaba la cine vreau sa merg si ii dau numele si prenumele lui 2.. &pre surpriza mea imi raspunde prompt cu numele asta n-avem pe nimeni@. 1ntuitia imi spune ca vrea sa ma neca"easca si sa flirteze putin. (in pacate nu-mi arde de glume si il iau destul de tare. :reseala mea, acum chiar ca m-a luat in serios. 1l intreb daca chiar arat ca o terorista si nu-i inspir deloc incredere (de dimineata m-am imbracat cu niste straie foarte fine si dantelate, de un alb imaculat si stiu ca arat un pic ca o mireasa nevinovata). 2ipul se ambitioneaza sa nu ma lase sa intru si spre norocul meu imi amintesc numele lui 2. dinainte de divort si i-l servesc pe tava. (e ce nu spui asa#@ I ma apostrofeaza el si ma lasa sa trec, nu fara sa ma umareasca cu priviri banuitoare. 2oata conversatia s-a derulat cam absurd pentru ca el m-a tutuit in continuu in timp ce eu m-am fortat sa raman la politicosul (umneavoastra@. 1n casa scarilor formez interiorul )ui 2. si o rog sa coboare. &pre surprinderea mea pare descumpanita+ in gandul meu ma rog sa nu ma fi uitat de azi pe maine. )anga mine asteapta doi barbati cu tenul inchis la culoare. 3a roaga respectuos sa-i a"ut sa scrie o cerere si li se citeste "ena pe fata pentru ca nu stiu sa scrie. (aca tot n-am alta treaba, accept si ii rog sa ma anunte daca cumva apare 2. intre timp. %ererea lor e o poveste complicata cu un imobil locuit de o familie numeroasa, rude decedate, acte ratacite+ toti au nume de rezonanta turceasca, ploua cu 3ustafei si Amine. %ate destine complicate, ce de necazuriG 2ermin de scris si refuz orice plata. %ei doi raman respectuosi si distanti. Asteptarea asta obidita ne uneste cumva. 2. apare cu mare intarziere si nu are certificatul meu. Pentru o clipa imi sta inima in loc. , la mapa, la semnat I ma linisteste. 1i povestesc de cearta de la poarta si o vad indreptandu-se ca o furie aspra colegului din ghereta. Pai nu vezi tu cu ce fata frumoasa ai de-a face#@ I se ratoieste la el. 3a simt penibil si iar am impresia ca pierd un subinteles al conversatiei+ oricum m-am obisnuit in ultimele trei zile sa se vorbeasca in prezenta mea despre mine la persoana a treia. 2onul celor doi e in crescendo si e'act in momentul in care ma astept sa se ia de par, pufnesc amandoi in ras. ;otarat lucru, nu mai inteleg nimic. %u o ultima zbatere, functionarul ii reproseaza lui 2.! ziceai ca azi vine sa te caute o (oamna cu doi caini si cand colo uite ce vine. ,u ce sa mai cred#@. -rusc devin de-a lor@ si ma vad iar tratata cu o familiaritate care nu-mi convine. 3a pleseneste iar din senin setea cea mare si-i cer lui 2. ceva de baut. 1mi planteaza o sticla de doi litri de 4anta )emon in brate si ma lasa s-o astept pe banca. )anga mine sade un (omn la costum care citeste un ziar de anunturi. -eau cu nesat si ma pun din nou pe asteptat. 2. se intoarce tot fara hartii si ma roaga voioasa sa intru cu ea la birouri. &unt cam nelamurita pentru ca stiu bine ca e strict interzisa intrarea persoanelor straine@. &unt introdusa intr-un birou unde doua (oamne amabile imi cauta actele intr-o mapa. 3a tin de sticla de 4anta ca de o ancora. Am impresia ca 2. le-a povestit despre mine si ma arata la toti ca pe o ciudatenie. &emnez de primire intr-un catastif si sunt instruita inca o data sa fiu foarte atenta la starea civila pentru ca, daca cumva se greseste vreo litera din numele lung si complicat al sotului meu, nu se mai poate repara decat cu hotarare "udecatoreasca. %u alte cuvinte ar urma sa dovedesc eu ca persoana cu care scrie ca sunt casatorita nu e'ista. 1nteleg abia acum ca mai am de mers inca o data la (oamna de la &tarea %ivila de la primaria de sector. 2. regreta ca nu ma poate insoti, dar are o sedinta foarte importanta care incepe in zece minute. $u stiu de ce imi face impresia ca e foarte imprastiata azi. (e parca ar fi mahmura+ nu indraznesc sa-mi duc gandul pana la capat. &a fie oare aplecarea spre pahar motivul pentru care toata lumea din "ur o trateaza putin condescendent# Am treaba si ma grabesc in speranta sa mai fie cineva la starea civila pana a"ung acolo. linistesc pe 2. si ii spun ca nu e cazul sa ma insoteasca pentru ca stiu ce am de facut. ,a se tine scai de mine si insista sa ma insoteasca pana in statia de ta'imetre. &unt de"a in ta'i si ne pasam sticla de 4anta habauce. Un domn grabit trece pe langa noi si o atentioneaza ca sedinta incepe imediat &eful@ I imi sopteste ea plina de respect dar tot nu se da dusa de langa ta'i. Plec in tromba si o las in urma total debusolata. $u stiu la vremea asta ca e ultima data cand ne vedem. 1l rog pe ta'imetrist sa ma duca la Primaria de &ector si sa opreasca scurt la Unirii pentru ca vreau sa cumpar niste flori. 1n Piata Unirii il las parcat pe banda a doua, cu alarma pusa si constat ca nu mai am destui lei. 4ug la parterul Unirii si incerc sa schimb la un ficiu 5alutar. (oua fete fac casa si numara banii. 1mi spun sa incerc vizavi pentru ca mai dureza. 5izavi sede un tanar in spatele

geamului inchis si-mi face semn ca e pauza de masa. *eusesc sa schimb la un al treilea ficiu si ma rog la (umnezeu sa nu-si piarda rabdarea ta'imetristul de afara. 1l rugasem sa ia macar banii pentru cursa pana aici dar n-a vrut si m-a asigurat ca are incredere in mine si ma asteapta. %umpar un buchet frumos de flori de la o tiganca care insista sa-mi vanda altul. $u inteleg de ce nu e de acord cu alegerea mea. 3i le inveleste incet si tacticos si imi pune mai mult ambala" decat e cazul. Un fel de despagubire# 1mi trece prin minte ca probabil trebuia sa ma targui si am sentimentul ca tiganca m-a tras pe sfoara. $-am timp sa ma mai gandesc si la asta. As fi vrut sa iau si un cartus de tigari )ucF. &triFe pentru (oamna de la starea civila. chisem de alaltaieri marca ei preferata de tigari. (ar sunt prea grabita si renunt. Urc in ta'i si ne grabim mai departe+ e de"a ora 7=.<<. Urc scarile primariei cu sufletul la gura si-l intreb pe gardian daca mai e (oamna in cladire. 1mi confirma si ma indruma spre biroul (umneaei. 1ntru cu florile si la vederea celor trei functionare care muncesc in liniste la birouri ma mai linistesc putin. 3a simt un pic ca-n familie. (oamna se bucura sa ma vada si se minuneaza ca am reusit sa termin formalitatile in doua zile. 1mi ia actele si le preda colegei care se ocupa mai departe. 1n timp ce se prelucreaza dosarul, stam la taclale la o tigara pe hol. 1i povestesc ca trag speranta sa-mi vad parintii la &ibiu daca termin treburile la -ucuresti in timp util. 5orbim despre salariile mici si despre promisiunea facuta in Parlament cum ca le-ar mari salariile functionarilor de stat. )uam in discutie si problema micilor atentii@ si vorbim deschis despre greutatile financiare cu care se confrunta functionarii. $e marturisim reciproc "ena pe care o resimtim cand practicam gestul platii asazisei ta'ei de timbru@. 1ar am o sclipire de surpriza cand realizez ca discut deschis despre relatii cu o persoana care e chiar obiectul lor, privit din punctul meu de vedere. &unt chemata in biroul in care mi se inmaneaza in mod oficial certificatul de casatorie. Actul e pe un suport cartonat si are aspectul oficial al unei diplome. %itesc cu atentie ce scrie in el si semnez cu evlavie I atentie, folositi numele cel nou, de casatorie@ sunt atentionata ca orice mireasa proaspat unsa. Usor amuzata dau mana cu (oamna fiter de &tare %ivila si savurez urarile ei de casa de piatra@. 1aca asa m-am mai maritat inca o data eu pe mine ma, singura si momentan nu-mi e sotul la indemana ca sa-l sarut oficial, ha,ha. Plec bucuroasa si in timp ce cobor scarile ma mai aud strigata o data. 4ug inapoi la (oamna care ma a"utat si sunt speriata ca probabil iar am uitat ceva. 3a ia deoparte si ma roaga sa-i promit ceva. 3i se face inima purice si o ascult emotionata! promite-mi ca ai sa faci totul ca sa-ti vizitezi parintii. Acesta e lucrul cel mai important, nu actele@ I imi mai spune. Amandoua avem lacrimi in ochi si-mi blestem in sinea mea sensibilitatea asta e'acerbata. Pentru o clipa suntem ca doua surori. Afara e soare, nici cald, nici frig. &imt nevoia sa fac cativa pasi si sa-mi pun ordine in ganduri. %u mapa de acte sub brat si cu portofelul in cealalta mana ma plimb pe strazile pustii care duc spre ;ala 2raian. &unt fericita dar si trista. 5ad firma unui notar si ma gandesc ca daca tot e in drum ar fi bine sa-mi fac copia legalizata dupa certificatul de casatorie proaspat primit. -iroul notarului este la eta"ul 1., intr-un apartament de bloc. (irect in fata liftului, in scara blocului, sunt aseazate scaune pe care asteapta trei persoane. Una din cliente ma indeamna sa intru pentru ca ei mai au de asteptat. 1n anticamera ne servesc doua fete tinere, foarte ocupate cu hartii de tot felul. (e data asta am dea face cu un notar barbat+ cele doua fete sunt vizibil mai stresate decat tanara secretara cu care am avut de-a face ieri. Predau originalul si astept sa fiu strigata. 1n biroul notarului are loc o discutie formala serioasa. (upa cum apreciez eu de la distanta, avem de-a face cu o familie reprezentata prin doua generatii. Parintii si socrii stau "os iar tanara pereche e postata in picioare in spatele lor. 2anara are trasaturi fine, podoabe de aur si imbracaminte clasica impecabila, parul strans cuminte la spate, tenul fardat cu gri"a, sa nu para strident. ,mana ceva din aerul unei mirese proaspat fabricate. fi semnat si ea azi, ca si mine, cu acelasi stilou aurit in acelasi catastif, sub ochiul vigilent al (oamnei care poarta steagul ca o esarfa peste piept# Prin contrast cu aerul ei ingeresc si curat, privirile care-i fug de la notar catre parinti si mai apoi pe fereastra tradeaza neliniste. %u buzele stranse lasa sa transpara o vointa mai puternica decat s-ar cuveni pentru rolul ei actual. 1n clipa asta se trece in proprietatea ei un apartament si e clar ca n-ar ceda nimanui nici macar o ata din perdeaua din sufragerie. Privirea hrapareata nu cadreaza cu aparenta ingereasca. ;m, un pic mai bine pentru familia mea@. &e poate spune ca noi, miresele@ romance stim intotdeauna ce vrem# %itesc copiile, semnez, platesc ta'a. tanara insarcinata intra in anticamera si e rugata sa astepte. 2anarul de langa mine nu da semne ca ar vrea sa-i cedeze locul. 2anara viitoare mama se aseaza sfioasa pe scaunul meu si imi multumeste cu "umatate de gura. &i de data asta am scapat repede. 1es bucuroasa. , trecut de ora 7M.<<+ chiar daca as mai vrea sa rezolv ceva, birourile sunt inchise. %onstat ca am rezolvat destul pentru ziua de azi si iau un troleibuz spre 1ancului. 3ai am un bilet cumparat in (rumul 2aberei, de la (oamna care citea sfaturi gospodaresti. 2roleibuzul in care urc mai are

scaune goale. 1ntroduc biletul in aparatul de ta'at si... aparatul imi inghite biletul. %ulmea e ca nu am altul si nici n-am de unde sa cumpar. 1i e'plic soferului ce si cum, el ma intreaba pana unde merg si ma sfatuieste sa ma asez pentru ca are el gri"a sa ma scoata din culpa in caz ca vine controlul. 3a mai intreaba si care aparat e cu probleme si ii spun ca e al doilea din spate. 3a asez pe un scaun dar sunt in continuare nesigura. Pacatul mare este ca, de cand ma stiu, mereu m-am straduit sa fiu in regula cu toate dar niciodata n-am fost complet la zi. %a studenta nu aveam viza de domiciliu flotant+ familiile pe la care stateam in gazda nu aveau interes sa mi-o faca, chiar daca eu as fi vrut. )a fel si cu biletele de autobuz si cu multe multe altele. , stiut faptul ca, daca este sa fie prins cineva in neregula, de obicei sunt cei fara e'perienta, e'act cei care nu trebuie. )a o statie mai incolo urca o tanara (oamna care se repede cu biletul in mana catre aparatul de ta'at. Apuc doar sa-i mai spun ca aparatul nu merge@ dar e prea tarziu. 4emeia a introdus biletul si, culmea, aparatul a ta'at normal. 3a simt cu musca pe caciula si nu mai inteleg nimic. (oamna se intoarce la mine si ma bodogane cine va plateste sa dezinformati cetatenii# &i cand se uita omul la (umneata, nu pari sa fii dintr-alea...@. 1mi musc limba si ma abtin de la comentarii. 3a dedic privitului ostentativ pe geam. ;otarat lucru, daca azi si maine sunt zilele mele cele mai bune din an, atunci pot sa uit de e'istenta horoscoapelor. (esi, daca ma gandesc bine, am rezolvat o gramada de lucruri. 3aine mai raman de obtinut doar certificatele fiscale (simple formalitati@ I mi s-a spus) si de depus dosarul. Acasa ma simt din nou eliberata. Primesc mancare de casa facuta de mama lui *. 5. doarme+ *. e inca la serviciu, 3. cu treburi prin oras. N.ma someaza iar la telefon sa petrec macar seara asta la ea. ricum e singura ( O N. , plecat in delegatie) si nu avem alta sansa sa ne mai vedem. 1mi promite chiar si sa ma duca maine dimineata la prima ora la circa financiara si sa ma a"ute sa dau de (omnul acela amabil care a zis alaltaieri ca ma a"uta. 3a gandesc ca nu le strica nici gazdelor mele ceva mai mult timp pentru pregatirile de concediu si accept cu bucurie sa dorm la N.. &tarea asta de deriva de la o prietena la alta si de trai din valiza are o latura incomoda dar, pe de alta parte, are si ceva magulitor! pe cat de agitate si chinuite imi sunt aventurile de peste zi, pe atat de mare e deliciul serilor linistite, la povesti, rasfatata si cocolosita din toate partile. 3a simt ca un trofeu dat din mana in mana... Pana la venirea lui N. convin la telefon cu %. sa iesim la %arrefour si sa-mi cumpar ravnitele patine pe rotile. %. m-a instruit sa chem un ta'i si sa ma las dusa la sediul firmei ei. (esi am sunat la patru firme de ta'imetre diferite, raman perple'a sa aflu ca nici una nu are momentan masini libere prin zona. 1nteresant este ca la cea de-a patra firma, cand am inceput sa-i dau adresa, centralista stia de"a despre ce este vorba. Probabil ca lucreaza impreuna sau nu conteaza unde suni, convorbirea tot acolo a"unge. 2oate drumurile duc la *oma# (upa o "umatate de ora de incercari zadarnice, m-am lasat pe mana %odrutei care mi-a trimis rapid un ta'i. %artierul, cladirea si biroul ei sunt selecte si moderne, in totala contradictie cu tot ce am vizitat si vazut de dimineata. Parca ar fi doua lumi paralele, doua orase la antipozi. Am vizitat pentru prima data %arrefour-ul bucurestean si m-am regasit in el ca in oricare alt megamagazin din ,uropa. %umparam literatura si muzica romaneasca si patine pe rotile italienesti. )a iesirea din magazin ne suna pe telefonul mobil de la &ibiu prietenul lui %. Am fost colegi inca de pe vremea liceului si avem multe de povestit. (upa ce mi-am varsat amarul la telefon despre numerosele greutati birocratice cu care ma lupt in loc sa vin la &ibiu si sa ma vad cu familia si cu prieteni ca el, m-am trezesc apostrofata! 2u esti de vina ca merg lucrurile asa+ nu vezi ca incura"ezi coruptia si esti o veriga din lantul asta al slabiciunilor#@ I mi-a replicat 1., in stilul lui ardelenesc direct. Partial avea dreptate. Adevarul e ca nu vad alta iesire si am impresia ca lucruile isi mai schimba fata si in functie de unghiul din care le privim. 1n sinea mea gandesc si eu putin la el, doar nu degeaba am invatat la aceeasi scoala. 1n timp ce ne ratoim unul la altul la telefon, %. manevreaza masina prin parcarea %arrefour-ului si da din cand in cand din cap aprobator. 1mi imaginez cum trebuie sa aratam vazute din afara, doua tinere intr-o masina straina dichisita, plimbandu-se intr-o parcare goala pe care sunt trasate linii paralele pentru fiecare loc de masina si sageti in sensurile de mers ale cailor de acces+ in loc sa o taiem de-a dreptul peste parcarea fara tipenie de om, serpuim cuminti de la o strada@ la alta, in sensul sagetilor de pe asfalt, printre obstacole ine'istente. Probabil gardienii cred ca e'ersam pentru e'amenul de soferi. 3a bate gandul ca suntem in continuare in cautarea caii celei bune, la propriu si la figurat. A"unsa acasa mi-am pregatit din nou baga"ul si m-am transbordat la N. :arsoniera ei e intima si cocheta. 2otul e modern si de buna calitate, luminos si curat. (oar cablul care strabate peretii de la un capat la altul si gaurile inca neastupate amintesc de necazul recent cu hotii. &e pare ca erau profesionisti+ au observat locuinta si au lucrat cu mare finete. Au luat totul. (e atunci e instalata alarma in toata casa, cu cablu la vedere si primul lucru pe care il invat odata cu intrarea in casa este cum se declanseaza si cum se dezamorseaza instalatia asta moderna. 2impul scurt dintre armare si dezarmare imi da de gandit dar sper sa nu fiu chiar asa de inceata... Urmeaza o seara placuta, doar

cu noi doua fetele@, cu povesti si amintiri dragi. (ormim obosite si ne trezim devreme a doua zi, amandoua cu probleme birocratice in agenda si-n cap. Poi, 7< iulie Unde-i lege, nu-i tocmeala# 2rag de amintirea diminetii calde si placute in bucataria lui N., ca de un prieten drag de care n-as vrea sa ma despart. &tiu ca azi e ultima zi si ma incearca frica sa nu cumva sa esuez. &unt atatia factori pe care probabil ca inca nici nu ii cunosc. 2ot ce stiu este ca -iroul %etatenii are program cu publicul "oia de la ora 7<.<< la ora 70.<< si ca detin toate actele necesare, cu e'ceptia a doua certificate fiscale despre care am auzit ca sunt relativ usor de obtinut. 1n zile ca astea ma incearca tentatia sa devin religioasa+ cand faci tot ce-ti sta in puterile tale de om si mai trebuie doar o scanteie de noroc divin...(ar sa nu e'ageram+ nu sunt decat niste hartii. Plecam cu masina la %irca 4inanicara la care a"unsesem dupa inchiderea programului cu doua zile in urma. -iroul tanarului (omn e usor de gasit+ ne trateaza corect dar cam rece. Probabil ca se simte e'pus fata de ceilalti colegi. %e sa faca el cu cele doua tinere pe care nici el nu stie prea e'act de unde sa le ia# 4unctionarii stau fiecare pe la biroul lui, intr-o incapere de vreo patruzeci de metri patrati, fara paravane despartitoare. 1ar am senzatia ca suntem cercetate din toate partile si incerc sa ma concentrez asupra unei conversatii oarecare cu N., ca sa-mi uit stan"eneala. Un lucru e clar! s-a facut ceva pentru transparenta. As putea spune chiar ca biroul asta enorm e in stil american, seamana putin cu hala aceea imensa in care (ustin ;offman lucra ca reporter in Afacerea Katergate@. Adeverinta fiscala s-a eliberat fara probleme+ era clar ca nu figurez nicaieri cu datorii. 3ai ramanea de solicitat un act asemanator la birourile din fostul meu cartier. N. pleaca grabita mai departe la serviciul ei. , devreme dimineata si nu mai am decat un singur act de obtinut. 1ncep sa ma bucur si sa sper. 1ntreb gardianul de la poarta unde trebuie sa ma adresez si sunt indrumata spre un ghiseu unde se fac cQpii 'ero'. %er un formular de cerere de certificat si trebuie sa platesc pentru el 7M.<<< de lei. %aut infrigurata dupa monezi in portmoneu si in sinea mea imi blestem proasta apucatura de a nu lua niciodata restul decat in bancnote. :rabita si nervoasa cum sunt, imi scapa portofelul din mana si mi se imprastie maruntii pe "os! %enti si ,uro. Un domn amabil trece ca din intamplare cu o cana de cafea in mana si se apleaca sa ma a"ute. 3a inrosesc rusinata ca mi-am deconspirat starea de strainatate@ cu atata usurinta. (omnul se dovedeste saritor I suspect de saritor+ oare trebuie sa-i dau ceva# I si ma conduce in biroul lor comun. 1nca o Afacere Katergate@. , mult mai stramt decat la cealalta institutie pe care am vizitat-o azi. 5reo zece birouri inghesuite unul intr-altul ocupa un spatiu in care n-ai loc nici sa te intorci. (omnul nonsalant imi ia cererea din mana, o trece prin alte cateva maini si ma trimite sa o parafez alaturila (oamna Peni@. (oamna Peni e relativ tanara si emana optimism. Am senzatia ca am nimerit bine. 1i e'plic despre ce este vorba si ii arat ce act imi trebuie. 1ncepe sa caute in calculator dupa apartamentul care e pe numele meu si il gaseste curat si la zi cu toate platile, asa cum stiu si eu ca este, de vreme ce parintii mei au gri"a sa fie administrat cum se cade. 1n clipa in care (oamna Peni da sa tipareasca certificatul de curatenie@, colega din spatele ei ne intrerupe cu o remarca dureros de concreta! nu ziceati ca e pentru renuntare la cetatenie#@. ,u! ba da, si ce-are a face#@. Pai ma tem ca va trebuie alt certificat, ia vezi Peni la reglementarile alea noi@. &imt cum imi vine sa plang de ciuda si, nu stiu de ce, am presentimentul ca fata are dreptate. )egea spune ca, din momentul in care eu nu voi mai putea fi trasa la raspundere odata cu pierderea cetateniei romane, trebuie sa fac cuiva o procura pentru toate responsabilitatile legate de apartament. 1n acest scop trebuie sa prezint doar cateva cQpii dupa alte acte si declaratii pe care, spre norocul meu le am de"a. 1n plus, trebuie sa conving I cum, inca nu stiu nici eu e'act I ca nu am lucrat in ultimii cinci ani nicaieri in *omania si ca nu am datorii fata de eventuali patroni. Pentru declarartii, fetele ma indruma spre blocul de vizavi unde e un birou notarial. 1es si ma asez pe o banca. Usa in usa cu birourile e un comple' comercial. Un tanar prafuit si suspect fumeaza o tigara pe scari si se uita fi' la mine. $u stiu de ce incep sa ma tem de hoti. ;otarat lucru, o cam iau razna. 3a asez pe o banca, ochi in ochi cu tanarul obraznic, si incerc sa-l sfidez facandu-ma ca-l observ si eu. 1n acelasi timp o sun pe ). si ii povestesc toata tarasenia. rog sa preia atributiile astea de administare a apartamantului meu, macar de forma, pe hartie. 4ac glume si ii spun ca daca va avea nevoie de bani, intr-o buna zi poate imi vinde apartamentul si eu nici nu bag de seama. *ade si simt ca-mi mai vine inima la loc. Are ea vorba ei, se rezolva totul, stai linistita@ si ma fortez s-o cred. 1mi dicteaza la telefon datele ei din buletin si ii raman enorm indatorata. Promit sa revin. -iroul notarial e teoretic deschis incepand de la ora 8,<< dar practic eu sunt prima clienta si

(oamna $otar vine imediat@, desi e trecut de 8,0<. Aflu toate astea de la o secretara plictisita. &tau ca pe ace si ma uit la fiecare doua secunde pe geam sa vad daca vine (oamna $otar. 3a gandesc ca trece timpul si daca nu a"ung sa-mi depun azi dosarul va trebui sa zbor pentru a treia oara la -ucuresti sau la -erlin si cine stie ce acte imi vor mai trebui atunci. (oamna $otar soseste dupa o "umatate de ora si declaratiile mele se fac rapid. &pre marele meu noroc, se implinesc e'act cinci ani de cand am lichidat ultimul meu contract de munca in *omania I as putea dovedi asta foarte usor pe baza cartii mele de munca dar, din pacate n-am adus-o cu mine in tara. (eclar asadar pe propria mea raspundere ca nu mint (ce absurdG). (oamna notar imi sugereaza sa redactam cele doua declaratii cumulat intr-una singura, ca sa mai economisim din bani dar eu prefer sa le fac separat, asa cum se cere la litera legii. %a un fulger imi trece prin minte lipsa de sincronizare dintre cele doua reglementari! statul german ne primeste dupa trei ani de convietuire pasnica, cu conditia ca statul roman sa ne concedieze la fel de elegant. 1nsa statul roman nu ne da drumul pana nu trec cinci ani de cand am rupt puntile. 1n acesti cinci ani pe care suntem siliti sa-i asteptam, ne e'pira buletinele de identitate fara de care e imposibil sa depunem dosarul de renuntare. Asa ca cerem buletin nou dar cum noi nu mai aparem nicaieri in acte de cinci ani incoace, teoretic nu mai avem dreptul la buletin. $oroc ca nu se suprapune teoreticul cu practicul, altfel ar fi vai de noi. rice ar spune alde 1., fara interventia noastra fortata, situatia nu are iesire+ asa ca ma absolv singura in gand de orice vina pentru sistemul deficitar. %umpar de la %omple'ul %omercial o cutie de praline pentru (oamna Peni si pentru colegele ei si ma intorc in biroul lor. 2rag cu ochiul catre usa cu tanarul suspect si vad ca nu mai e acolo. (oamna Peni aduna toate actele necesare si le da mai departe la lucrat. 1n timp ce asteptam intoarcerea lor, intram in vorba si aflu ca e tare fericita pentru ca a nascut acum, aproape de varsta de patruzeci de ani si a descoperit o latura cu totul noua a vietii ei. 3a sfatuieste sa ma grabesc si eu pentru ca timpul trece. )a drept vorbind, nu ma port cu gandul maternitatii si ma surprinde iar nonsalanta cu care se abordeaza aici subiecte pe care altundeva nu le-as deschide nici cu prietenii buni. &ubiectul mi-e mult prea sensibil si intim dar ma las cu toate astea antrenata in discutie si nu pot sa spun ca-mi pare rau. 4ericirea de a fi mama o face sa emane multumire si bunatate. 3a bucur sincer pentru ea. 2elefonul meu suna. Un client din :ermania cauta o casa de vacanta si ar vrea sa inchirieze prin intermediul nostru. 1i raspund ca nu ma pot ocupa momentan de el+ sunt in tara...adica in afara tarii@ I ma balbai si ii promit sa revin deindata ce ma intorc la birou. %um e si asta cu inauntru@ sau in afara@ tarii. %are tara# 4unctionari si functionare ma privesc cu ochi curiosi+ am vorbit in germana la telefon. 1ncerc sa aplanez eventualele impresii gresite cum ca m-as da mare@ luand o pozitie tip ghiocel, cu privirea plecata (capul plecat, sabia nu-l taie@ I cata lasitate in vorbele asteaG) fi'andu-mi cu modestie varfurile degetelor de la picioare. &imt ca-mi vine sa plang si ma autosugestionez ca acum nu e momentul+ trebuie sa ma stapanesc pana trece totul si apoi ma voi putea deplange singura pana la e'asperare. ,nergia imi trebuie acum pentru alte lucruri. 1n fine primesc actele inapoi si ma despart in prietenie de (oamna Peni. &e ofera sa ma spri"ine in mersul formalitatilor mai tarziu, cand voi dori sa vand apartamentul. 3a bucur de oferta ei, imi notez datele si promit sa revin. Pentru moment sunt atat de grabita incat n-am timp decat de promisiuni. povara de promisiuni care incepe sa ma apese. 1es si-l vad pe tanarul cu tigara pe scari. , imbracat cu un halat alb+ acum cand trec pe langa el, constat ca nu e decat un ucenic de la brutarie. (e aceea e asa de plin de praf, mai bine zis de faina. 3-am linistit. Poate ca nu sunt ei, dracii pe care mi-i inchipui in toate partile, chiar asa de negri. 1au un ta'i catre -iroul %etatenii si ma cert cu ta'imetristul care se baga in vorba obraznic si ma intreaba de ce ma uit dupa fusta scurta a unei trecatoare. Adevarul e ca nici n-am inregistrat trecatorii, sunt stresata ca s-ar putea sa nu mai a"ung la timp, am de rezolvat ceva urgent si zbor sambata asa ca nu stiu daca mai apuc@ I aproape ca strig la el. &e uita la mine cu mila si da cu spatele in strada cu pricina pentru ca e sens unic, pentru noi interzis si e mai aproape de aici@. 3a intreaba daca sa ma astepte si-l rog sa stea doar zece minute pentru ca nu stiu cat va dura. 1nca din momentul in care am pus piciorul "os din ta'i, am simtit ca era ceva in neregula. 1n fata portilor nu era nici tipenie de om, masinile cu matricula de provincie disparusera toate ca-ntr-o vra"a. (oar un gardian plictisit s-a uitat la mine si mi-a spus ca e inchis, azi nu se lucreaza cu publicul@. 3i-am adunat puterile ca sa-i e'plic cam de sus ca ma asteapta (oamna :eneral@. @(oamna :eneral cu ce nume#@ I m-a intrebat ofiterul superior militarului in termen cu care tocmai conversasem. &e vede treaba ca seful sezuse in masina parcata de peste drum si s-a apropiat de noi fara sa-l observ. -rusc am simtit cum mi se scalda tot corpul in transpiratie si, desi 2. 1-mi repetase numele (oamnei :eneral de cateva ori, aveam un lapsus, nu-mi venea pe limba. 3a asteptam sa nu ma lase sa intru+ de"a ma luase ameteala la gandul ca totul a fost inutil si ca ma impiedic la ultimul gard. Probabil ca ofiterului i s-a facut mila de mine caci mi-a silabisit binevoitor primele litere din numele (oamnei iar eu am continuat usurata recitarea. 3-a lasat sa intru dar avea ceva compatimitor in priviri.

1n anticamera mai astepta un domn la costum, cu un buchet frumos de flori. )a biroul (oamnei era deschisa usa+ transparenta totala. A iesit pentru o clipa si m-a intrebat mirata ce caut. ,u m-am balbait raspunzandu-i ca sunt cea despre care i-a vorbit 2. acum doua zile. $oi nu lucram pe relatii@ I mi-a replicat pe un ton neprietenos si iar m-a luat ameteala. 1nsist dintr-o suflare, fara sa respir, pun toata energia pe care o mai am in cascada de cuvinte care se revarsa din gura mea, imi e'pun tot pRsul si nici n-am timp sa trag aer. ,'plic cum ca la audienta de ieri n-am putut veni pentru ca nu aveam inca certificatul de casatorie si am amanat pe azi bazandu-ma pe orarul din internet in care scrie ca lucreaza cu publicul luni, marti si "oi de la ora 7<.<< la 70.<<, nu vreau pile ci doar sa ma primeasca asa cum scrie in pagina pe care am accesat-o in calculator si care le apartine, ca am zburat special pentru asta si n-am cum sa mai vin luni din moment ce zbor inapoi sambata si am trecut de"a saptamana asta prin atatea chinuri incat oricum nu cred ca voi mai avea puterea sa o mai iau o data de la capat. (oamna pare ca nici nu ma asculta sau poate ma insel eu. $ici un muschi nu i se misca pe fata. 5izibil agasata de palavrageala mea, il pofteste pe (omnul cu florile sa intre in birou si imi arunca un asteptati@. &tau pe scaun intr-o pozitie chircita, aproape fetala, nu-mi pasa cum arat, imi frang mainile in tacere si realizez ca miza mea e prea mare pentru un lucru atat de marunt. Am e'agerat poate importanta actiunii acesteia cu cetatenia+ poate ca e ceva care nu numai ca nu se poate ci poate ca nici nu trebuie rezolvat. $u suntem in masura sa ne schimbam destinul dupa cum sunt ambitiile sau nevoile noastre imediate. &unt lucruri pe care eu nu le pot schimba. (e acord+ dar atunci macar sa nu mi se mai fluture prin fata ochilor posibilitatea unei variante care de fapt nu e'ista. %hinuita de intrebari ma trezesc strigata de (oamna :eneral. 1si cheama o subalterna si o roaga sa se ocupe de mine pentru ca stiti (umneavoastra, problema aceea cu internetul@... *aman cu gura cascata si realizez ca de fapt a stiut tot timpul ca am dreptate in ce spun dar n-a considerat necesar sa-mi dea un feedbacF, sa aprobe sau sa conteste ce am spus. 3a rog, important e ca ma a"uta. &imt un amestec de respect si de revolta pentru femeia aceasta care are o personalitate puternica, orice s-ar spune dar pentru care eu aproape ca nu e'ist. Plec cu tanara amabila si pentru intaia data de la sosirea in tara ma simt tratata civilizat, ca de la egal la egal. 4ata vorbeste doar putin in timp ce imi cerceteaza actele cu atentie. $u face comentarii la e'plicatiile mele care uneori au o tenta cam melodramatica, recunosc. Actele trec pe rand din mana in dosar si incep sa cred ca totul poate sa se termine cu bine. %ertificatul de casatorie, pentru care am avut atata de umblat, e luat doar la cunostinta si mi se inmaneaza inapoi. %opia legalizata ramane la dosar. Atat. %ea mai importanta piesa de la dosar este comunicatul in scris din partea autoritatilor germane, din care reiese ca imi acorda cetatenia germana cu conditia sa renunt la cea romana. ricat de mult as fi dorit eu sa obtin dubla cetatenie, legea germana o interzice. )a inceput mi s-a parut o lezare a drepturilor mele fundamentale de om dar, dupa ce am fost discriminata in nenumarate randuri din cauza cetateniei romane, am realizat ca sunt obligata sa o adopt pe cea germana, oricare ar fi consecintele acestei actiuni, daca vreau sa traiesc o viata normala in continuare in dublul cadru familie-tara, in care acum ma aflu acasa. 4unctionara din :ermania imi eliberase acum un an un act oficial e'trem de bine elaborat pentru ca, potrivit e'perientei ei cu statul roman, sunt foarte pedanti si rigurosi. Asa se face ca scrisoarea cu pricina era tradusa si parafata cu un sigiliu de ceara, care de mult nu se mai foloseste in tarile vesteuropene I apostila I iar traducerea in limba romana de asemenea era trecuta prin tot felul de furci caudine care o faceau sa fie la fel de valabila in strainatate ca si in :ermania. (in pacate, chiar daca eu eram convinsa ca actul e inatacabil din orice punct de vedere, tanara amabila m-a sfatuit sa apelez la un traducator local pentru ca autoritatile romane pur si simplu nu au rutina in afacerile astea internationale si s-ar putea sa fie nevoie sa refac totul. 1-am e'plicat ca sunt dispusa sa dau la tradus cu toata placerea dar nu stiu unde si cine ma poate a"uta asa de repede. ,ram constienta ca imi trebuia traducerea (pe care eu de"a de fapt o aveam) practic instantaneu. 3ai aveam doar doua ore pana la inchiderea -iroului %etatenii. 2anara m-a linistit si m-a indrumat spre un birou de traduceri din apropiere. 3i-a spus ca ma asteapta pana ma intorc. 3-am avantat iar cu forte proaspete in varte". 2a'imetristul meu plecase de"a dupa zece minute, asa cum il instruisem. Am oprit altul, e'plicand-i ca stiu ca nu sunt decat cateva sute de metri pana la -iserica Armeneasca dar ma grabesc ingrozitor. 2ipul m-a luat in serios si s-a lansat intr-un tur de forta peste linii de tramvai, tangent cu galbenul semafoarelor. 1n acelasi timp a gasit si vreme sa converseze cu mine. ,ra mandru de masina lui marca 4iat si s-a bucurat sa auda ca si eu am tot un 4iat. %and a aflat a mea mai e si decapotabila a inceput sa ma descoasa si, din vorba in vorba, a a"uns sa ma traga de limba despre starea soselelor in ,uropa si cat costa ta'a de autostrada in &pania. )a despartire mi-a urat noroc parafrazand o vorba la moda! ma bucur sa mai vad si romani fericiti@. Undeva prin dosul bisericii Armenesti am inceput sa caut biroul de traduceri dar n-am gasit decat un atelier de pantofar care avea inchis. 3eseria asta romantica a disparut de mult prin alte locuri. %e

frumos ca aici mai e'istaG &otul m-a sunat la telefon. ,ra convorbirea de la prima ora, se vede treaba ca tocmai se instalase la birou, nu ca mine. )-am pus in tema in graba mare, asa cum s-a putut. 1-am e'plicat ca hartia pe care am facut-o si apostilat-o cu atata gri"a nu se accepta si s-a mirat si el neincrezator. -iroul nostru intermediaza vanzarea si cumpararea de case si am lucrat pana acum cu clienti din mai toate tarile ,uropei, inclusiv cu rusi, polonezi si cehi. , prima data cand auzim ca o apostila poate fi pusa in dubiu. &otul meu ii suspecta ca sunt nebuni cu totii iar eu l-am corectat isterizata spunandu-i ca nu sunt ei nebuni, pentru ca eu sunt singura care e altfel decat ei, numai eu sunt nebuna. Am incercat sa-mi pastrez sangele rece pentru ca I dupa cum bine remarca sotul meu eram aproape de tinta si, metaforic vorbind, nu mai aveam decat de taiat panglica de la sosire. Un gest sportiv, orice s-ar spune. )a biroul de traduceri obtin promisiunea sa mi se faca lucrarea intr-o ora. 3i se atrage atentia ca va fi scump, cu ta'a de urgenta. 1ntr-adevar nu e ieftin nici macar pentru un buzunar capitalist, dar nam de ales. 1es din biroul de traduceri si intru alaturi la un -irou de &chimb 5alutar. 1n ghereta de sticla sede o casierita iar in afara cutiei, un tanar gardian. 1n clipa in care intru in birou, tanarul iese afara si se posteaza de paza pe trotuar in fata usii. &chimbul de bancnote intre mine si casierita se desfasoara rapid. 1es din birou si tanarul isi reia locul pe scaunul din interior. Asadar asa merg lucrurile. Paza buna trece prime"dia reaG (in moment ce am de asteptat o ora, m-am gandit sa impac si capra si varza si sa dau o fuga pana la -ucur bor, sa cumpar ceva frumos pentru tanara care imi prelucra dosarul cu atata amabilitate. Am cumparat bilete si am luat tramvaiul. $u stiu de ce ma fascineaza lumea pestrita a oborului. $u scap ocazia, de cate ori trec prin -ucuresti, sa dau o fuga si pana la bor si de fiecare data gasesc ceva deosebit. Prietenele se minueaza de apucatura asta balcanica a mea si nu pot decat sa le dau dreptate! borul e in esenta o adunatura de buticuri Fitchoase, o tiganie atat de evidenta si de e'acerbata, un bazar cu turcisme infernal, care prin dimensiuni a"unge sa atinga in ochii mei aproape limita sublimarii. &unt ca tanara aceea din nu mai stiu ce roman care, insarcinata fiind, poftea la tot felul de lucruri pe "umatate stricate si se strecura noaptea pe ascuns in bucatarie ca sa manance portocale vechi, cu gust fermentat. %am asa si gustul meu decadent pentru bulibaseala de la bor. (e fiecare data cand descalec@ in fata cladirii flancate de vanzatori ambulanti cu tarabe de carti, tigari si covrigi, ma viziteaza gandul ca poate am facut o gresala si imi pun intrebarea daca nu cumva ar fi bine sa fac cale intoarsa. 1n mod evident, gramada asta dezorganizata de marfa calitativ indoielnica e descura"anta la prima vedere. %u atat mai mare e tentatia mea de a cotrobai in ea si de a gasi chilipirul. Actuala mea rochie de gala, cu care am cules complimente la diverse receptii, concerte si nunti in strainatate este cumparata de la -ucur bor, pe un pret de nimic+ s-a intamplat sa am suma la mine in clipa aceea, ca bani de buzunar. %e-i drept e facuta la noi pentru Anglia si asa si arata. &unt convinsa ca in Anglia s-a vandut la cu totul alta clasa si pe alt pret. 3i-am stapanit impulsul de a da bir cu fugitii si am patruns in cladirea in care ma orientez greu, totul fiind un talmes balmes ca la carte. Pentru inceput am gasit un lac de unghii care nu se mai fabrica in occident de doi ani, pe care il caut de mult fara succes. 3-a servit o fetiscana, asiguranduma ca e scump dar e de calitate buna, si eu il folosesc@. Pentru amabila (omnisoara am gasit o brosa miniaturala cu strassuri, ambalata intr-un saculet de catifea. 2ot cadoul incape in causul palmei+ sunt multumita cu alegerea mea. )a raionul de imbracaminte care comercializeaza si capete de stoc din colectii recunoscute in strainatate era e'pus un munte de marfuri. ferta era atat de vasta incat pur si simplu m-a cuprins panica si am renuntat descura"ata la orice cautare. (oi pasi mai incolo am depasit raionul de pantofi :uban, frumosi dar nepractici. Pe o te"ghea lunga-luuuunga, plina cu sandale de un singur model, din piele buna, cu aspect ergonomic si cu talpa inalta dar comoda am detectat ceva pentru mine. Probat si luat. &andalele mele imi facusera de"a basici la degete si m-am bucurat sa le pot schimba cu ceva mai prietenos pentru picioarele mele obosite de maratonul bucurestean. 5anzatoarea mi-a e'plicat ca ne aflam in fata unui lot intreg refuzat la e'port, cu talpi din %ehia, piele din Austria si manopera de la noi. )ucru amestecat... %e investitor strain entuziast o mai fi invatat o lectie din e'perienta asta amara#... Perechea de sandale a costat o treime din pensia lunara a tatalui meu, fost director de liceu. -ucuroasa ca pot calca iar fara dureri, m-am intors la biroul de traduceri. Pe trotuar m-a depasit o (oamna care spri"inea pe umar, in maniera in care suntem obisnuiti sa vedem taranii la camp ducandu-si uneltele agricole cu cozi lungi, o lingura de lemn imensa, sculptata artistic cu motive maramuresene. &pontan mi-am dorit si eu una la fel, e'otica si curat autohtona. 3ulte sunt lucrurile pe care pe vremuri le consideram taranisme@ sau, in cel mai bun caz, parte din peisa"@ fara sa-mi trezeasca nici o senzatie. Acum, dupa ce am vazut lumea si stiu ce mica e, realizez ca sunt multe nimicuri in cotidianul romanesc, in special in spatiul rural, care efectiv trezesc in mine senzatii de tip aha@.

Am gasit un artizanat in apropiere dar, desi orarul indica timp normal de lucru, usa e incuiata si nam gasit nici un bilet care sa informeze despre schimbarea orelor de functionare. 3-am mangaiat cu gandul ca probabil oricum nu aveau in oferta lingura de zmeu pe care mi-o doream eu. 2raducerea a fost gata la timp. Am platit ta'a cam piparata si m-am grabit sa depun si ultima piesa la dosar. 2anara functionara m-a asteptat cu un zambet cald. 1-am oferit saculetul minuscul cu brosa si m-a refuzat vizibil incomodata. 1mi faceti probleme@ I m-a somat tragand cu coltul ochiului spre fa'ul din spate, la care o colega isi facea de lucru fi'andu-ne ostentativ. (in nou am avut senzatia ca stam ca pe tava, ca suntem probabil urmarite dintr-o camera obscura+ in definitiv ne aflam pe teritoriul 3inisteriului de ,'terne. Am mai facut o incercare timida sa o invit la o cafea dupa serviciu si m-a refuzat la fel de delicat. Pentru o secunda, (oamna &efa a trecut ca din intamplare pe langa noi si s-a interesat daca are (oamna actele complete@. 2anara i-a confirmat cuminte+ mie parca tot nu-mi venea sa cred ca am scapat. Probabil ca-mi emana fata bucurie ca o luna plina pentru ca am sesizat o usoara stan"eneala in vocea ei, cand mi-a comunicat ca spera sa nu mai fie nevoie de alte acte si crede ca e totul complet, cel putin din punctul lor de vedere. 3i s-a adus la cunostinta ca dosarul se va inainta 3inisterului Pustitiei, cazul meu se va discuta in cadrul unei sedinte care se intruneste destul de rar pe parcursul anului, se va afce publica cererea mea, se vor analiza bine motivele mele si, cel mai devreme peste o "umatate de an voi primi un raspuns care eventual va fi pozitiv. 2oate piedicile astea nu mi s-au mai parut deloc mari+ pe moment eram pur si simplu fericita. Am primit un numar de dosar, care de acum inainte ma indreptateste sa solicit telefonic informatii. Am plecat multumind. &tiam ca s-ar fi cazut sa mai trec o data si prin biroul alaturat ca sa multumesc sefei ierarhice care m-a primit. *aceala care m-a cuprins cand m-a indreptat spre usa ei mi-a inghetat sangele in vine si n-am reusit decat sa atarn in aer un multumesc@ slab, insotit de un gest vag de ramas bun. Am urcat in masina care ma astepta afara, zambind tamp in timp ce ne deplasam spre Piata 5ictoriei. A trecutG Am inceput sa dau telefoane acasa, pe la prieteni si la toti cei care m-au a"utat si suportat in saptamana aceea. &imteam o imensa usurare. 1n Piata 5ictoriei am coborat la Agentia 2arom si mam interesat de orarul zborurilor de &ibiu. $u mica mi-a fost mirarea sa aflu ca 2aromul nu mai zboara la &ibiu@. $u-mi venea sa credG Jborul asta a e'istat dintotdeauna, chiar si pe vremea comunistilor, pana si in tineretea parintilor mei, cand erau studentiG Pe 78 decembrie 7898 m-am aflat in avionul care ma ducea de la -ucuresti la &ibiu in plina stare de necesitate. %ursa asta face parte din viata mea+ cum poate cineva sa o elimine fara sa ma intrebe#G@ I glumesc amar cu mine insami. Anga"ata de la 2arom m-a privit de parca as fi de pe alta lume iar eu la randul meu, m-am uitat la ea ca la un e'traterestru. (ar poate zboara alte companii la &ibiu@ I am mai incercat o data. $u ma puteti indruma mai departe#@. 4emeia mi-a raspuns promt! daca doriti sa zburati la &ibiu, e'ista doua posibilitati! fie de la 3Snchen, fie de la )arnaca@. Am ramas cu gura cascata si mi se parea ca am nimerit intr-un alt film. )umi paralele, conversatii paralele. Asadar, s-a zis cu vizita mea la parintiG %um nu mai aveam decat o zi la dispozitie, mersul cu trenul ar fi insemnat sa stau mai mult prin tren decat la &ibiu, o aberatie. 3-am scuturat de dezamagirea asta si m-am gandit in sinea mea ca asa arata probabil pretul pentru reusita din celelalt plan pe ziua de azi. 1ar mi-a fulgerat prin minte horoscopul care imi prezicea succes pe toate planurile pentru ziua de "oi. *evenind in discutie cu (oamna de la 2arom i-am e'plicat ca am incercat sa obtinem in strainatate un ticFet de zbor &ibiu I 3Snchen si retur pentru mama mea si nu s-a putut tipari. 1ncercarile noastre de a lua contact cu Agentia 2arom de la 4ranFfurt au culminat intr-un tarziu intr-o corespondenta absurda cu efect nul. 1n timp ce ma straduiam si fiu coerenta, printre balbaieli, am surprins in ochii femeii o sclipire de neincredere, de parca ar fi apreciat ca e ceva in neregula cu mine. 3a cantarea din priviri. Apoi m-a repezit zicand ca nu intelege nimic, sa-i spun clar ce vreau si ca biletele 2arom se pot tipari oriunde aiurea in lume. 3-am abtinut sa-i e'plic ca n-are dreptate si i-am spus ca doresc un ticFet pe numele mamei pentru luna viitoare. Am platit la casierie (in ,uro, a fost singurul loc in care n-a fost nevoie sa schimb banii+ dragut). 2imp de mai bine de un sfert de ora am asteptat apoi sa iasa biletul la imprimanta. 4emeia de la ghiseu m-a lasat singura fara e'plicatie si a disparut in timpul acesta in biroul alaturat. 3-am intrebat daca inadins m-a lasat sa astept atat d emult. )a celelalte ghisee se perindau clienti care erau serviti rapid si plecau multumiti. (oar biletul meu nu mai venea. 1ntr-un tarziu l-am primit, l-am cercetat de vicii ascunse, n-am gasit nimic suspect si am plecat cam nelamurita. 3-am bucurat ca am rezolvat macar zborul mamei dar eram trista pentru ca mai puteam sa-i vad pe ai mei. %alea 5ictoriei era pustie si primitoare, cum rareori avem ocazia sa o vedem. 3a simteam de parca as descoperi orasul doar pentru mine. Am luat drumul Palatului si m-am bucurat la gandul ca voi putea vizita in voie, pentru intaia oara in viata mea, 3uzeul de Arta. Pana la varsta de 0< de ani nam gasit niciodata timpul necesar sa vizitez muzeele. A trebuit sa plec, sa iau distanta de tara, ca sa

simt nevoia acuta de :rigorescu, -rancusi sau 2atarescu. )a o patiserie care vinde direct la strada mi-am cumparat sticla de apa minerala implicita de"a. %otinuam sa-mi combat setea+ se vede treaba ca nu mi-a trecut nici dupa ce depasisem greutatile birocratice. &andalele cele noi, asa comode cum erau, au inceput sa ma "eneze si ele, ce-i drept in alta parte, mai inspre causul piciorului. &imteam dureros la fiecare pas cum se freaca pielea talpii mele de proeminenta ergonomica@ din pantof. A"unsa la 3uzeu mi-am deconspirat amatorismul intrand cu aplomb pe prima usa care mi-a inspirat respect, evident cea falsa. (oamna amabila mi-a e'plicat ca acolo era o e'pozitie pe teme pariziene si m-a indrumat spre celalalt corp de cladire. 1ntrand cu ea in vorba, i-am e'plicat ca nici eu nu stiu e'act unde trebuie sa merg. (oream sa vad un anumit tablou cu un portet de fata tare frumoasa, cu par negru lung si cu o privire patrunzatoare, posibil tiganca dar nu eram sigura. $u stiu cine l-a pictat dar e destul de cunoscut si trebuie sa fie un pictor roman modern. Pentru cazul in care n-as fi intalnit tabloul in e'pozitie, am e'plicat ca as vrea macar sa o cumpar. 1n replica, femeia a sarit nelinistita ! cum adica sa o cumparati# Pai asta nu se poateG@. Amuzata i-am e'plicat ca ma refer fireste la o reproducere si nu la original. Am acasa un portet mare de 3odigliani, copie dupa un chip de fata si visez sa-i alatur chipul romanesc@ care ma obsedeaza. are unde as putea gasi o reproducere# Poate au postere la %arrefour#G (oamna m-a informat cu vadita obida ca sunt prea putini bani in tara pentru arta si ca astfel de postere nu se pot face pentru ca tehnologia costa mult. %el mult carti postale, mi-a aratat cateva de :rigorescu. Am cumparat una si i-am lasat maruntii rest. ,u i-am multumit respectuos+ ea mi-a multumit respectuos. Am lasat-o singura intr-o hala imensa, in fata unor scari care duc spre o e'pozitie pe care nimeni nu parea sa vrea sa o viziteze. Am ocolit cladirea si am intrat iar printr-o poarta gresita. (in alta usa a iesit un paznic, special ca sa ma indrume pe mine. $u era mai nimeni in cladire. Am cumparat biletul si am fost indrumata sa-mi las lucrurile la garderoba. anga"ata a venit special pentru mine la garderoba si mi-a luat rucFsacul si "acheta. A"unsa de"a la "umatatea scarilor, am constatat ca-mi uitasem telefonul mobil in geanta (ceea ce nu era rau)+ din pacate era bransat (ceea ce putea starni panica). 3-am intors in tromba speriindu-i pe doi portari care "ucau table la o masa. &-au intrerupt speriati din conversatie si m-au urmarit banuitori din priviri. Aici nimeni nu alearga, nimeni nu se grabeste. @Am uitat ceva@ I am baiguit ca sa-i linistesc si mi-am luat telefonul in mana, sub privirile (oamnei de la garderoba, asezata la zeci de metri distanta (nu s-a mai obosit sa vina pana la mine). ,ra firesc sa nu se deplaseze, in afara de baga"ul meu nu mai erau decat doua cuiere ocupate. 5izita mea la muzeu imi va ramane vesnic in amintire, in simbioza cu senzatia de telefon tinut in mana, cu care am parcurs toate salile, neavand nici un buzunar in care sa fi putut scapa de el. Am urmat traseul e'pozitiei care se intinde pe doua eta"e, regasind opere pe care mi le aminteam vag, descoperind altele care imi erau straine, compunandu-mi pentru prima data in viata o imagine ordonata despre arta noastra moderna. Am luat o baie spirituala de care mi-era dor. 1n afara de mine nu mai erau prezente decat fetele care pazesc salile, ma"oritatea cu cate o carte in mana. $eam salutat pe un ton soptit, desi n-aveam cui sa-i tulburam reveria in salile goalle. $-am gasit portretul care ma obseda dar au fost altele care mi-au umplut inima de cel putin la fel de multa evlavie. )a iesirea din muzeu m-am asezat pe o banca si am inceput sa realizez ca mai aveam o zi si "umatate la dispozitie, ca sa fac tot ce amanasem de atata vreme! vizite la muzee, cumparaturi in tihna, plimbari prin orasul care ma primea cu o lumina calda si fara stres. 3-am intors obosita la garsoniera, manevrand cu dibacie alarma de la usa si m-am intins istovita pe canapea, asteptand sa vina %. dupa mine si sa ma mut cu ea la cel de-al treilea cuib care ma astepta in -ucuresti. Am adormit pe canapea cu albumul lui :rigorescu in mana si m-am trezit aiurita, cu senzatia ca am uitat ceva important. 3i-am revenit incet si m-am mai asigurat inca o data ca nu mai era chiar nimic de rezolvat. %. m-a gasit plina de energie pozitiva. Pe drum, ma instalez comfortabil in masina ei incapatoare si primitoare. prim la un comple' comercial ca sa ne aprovizionam, pentru ca in frigiderul lui %. &e zvoneste ca e venit revolutia, de cand nu mai are timp nici sa moara. 3a lasa sa o astept in masina, nu inainte de a ma instrui cum se inchuie atomat din interior, ca sa nu ma surprinda hotii. *aman singura si ma baricadez cuminte. )umea de afara trece pe langa masina parcata in mi"locul trotuarului (alt loc nu mai era liber@) fara sa ma bage in seama. Peretele blocului alaturat e mazgalit cu grafitti. %. se intoarce cu niste pachete in maini si nu gusta deloc glumita@ mea cand ma fac ca nu mai stiu unde trebuie sa apas ca sa se deblocheze portierele. 1n apartamentul lui %., al treilea cuib cald care ma astepta pentru ultimele doua zile de se"ur bucurestean, ne-am depanat pentru prima data in cursul acestei saptamani nebune, amintiri din timpuruile dinainte de cele actuale. 5enise vremea decantarilor+ schimbul de informatie actuala si punere la zi era depasit. ,ra in sfarsit timpul nostru. 3i s-a nazarit sa plang, acum dupa ce a trecut

totul, asa cum imi promisesem de dimineata. (in pacate n-am putut. Unde s-or fi dus lacrimile adunate peste zi# Probabil ca s-au transformat in vitalitatea e'acerbata cu care le-am agresat pe fete seara, bucuroasa in fiecare fibra a mea. 1n decursul conversatiei am incercat sa le transmit celor doua prietene obosite de rutina muncii istovitoare de birou, ceva din starea mea de bucurie. 2arziu am adormit in patul lui %., cu soricelul ei de stofa in mana, care miroase ademenitor a %raciun. %red ca am mai vorbit si mai departe in somn, ca un copil rasfatat. 5ineri, 77 iulie $umaratoarea inversa (esteptatorul lui %. ne-a trezit in zgomot de radio si m-am avantat cu elan din pat. %. mi-a blestemat energia si a incercat sa ma convinga sa dorm mai departe pentru ca era abia sase si "umatate. (esi dormisem prea putin, eram odihnita si abia asteptam sa ies in oras si sa-mi fac o zi frumoasa. %. a plecat la serviciu cu teama de stres. &ingura ei bucurie era ca e vineri si, odata trecuta ziua de munca, se va putea reculege in EeeFend (dupa plecarea mea, ha,haG). *amasa singura in apartament am savurat baia in cada si micul de"un preparat in tihna. Am pus lumea la cale la telefon cu fetele, mi-am luat ramas bun de la cele cu care urma sa nu ma mai vad. 3a incerca regretul ca nu pot zbura la parinti si ca nici macar nu-i pot suna dar eram constienta ca daca ar fi aflat ca sunt la -ucuresti s-ar fi intristat fara rost, asa ca am preferat sa-i las in necunostinta de cauza. Am mers pe "os catre statia de troleibuze si m-am bucurat de soarele diminetii. Pana si oamenii de pe strada mi se pareau mai rela'ati iar faptul ca troleibuzul s-a lasat asteptat o "umatate de ora nu m-a suparat deloc. %hioscul care vindea bilete pe vremuri in statie s-a transformat intr-un mic butic privatizat la care se pot cumpara sapunuri, racoritoare, pasta de dinti, lame de ras, napolitoane si ciocolata Poiana. (oar bilete nu mai au voie sa vanda. 5izavi, pe locul fostului magazin non-stop care functiona pe vremea mea fara autorizatie, s-a construit o unitate alimentara bine aprovizionata. Am trecut strada si mi-am cumparat inevitabila sticla de apa fara de care se pare ca nu ma mai puteam deplasa prin oras. 5anzatoarea era aceeasi ca si acum cinci ani, doar ca are o bonetica alba si un sort curat - aceesi 3arie, cu alta palarie@. 1n troleibuz erau locuri libere+ m-am asezat la geam. rasul perindandu-se prin fata ochilor mei parea un film mut, un muzeu pe banda. 3ulti calatori isi faceau cruce de fiecare data cand treceam prin dreptul unei biserici. &unt multe biserci in -ucuresti. Am coborat la Universitate si am vizitat o e'pozitie in holul 2eatrului $ational. ,'pozitia avea ca tema sasii transilvaneni si svabii banateni. 1ncerca sa faca lumina in trecutul lor de nationalitate conlocuitoare. doamna care tricota pazind cele cateva standuri cu afise si copii 'ero' dupa acte scrise cu caractere gotice mi-a spus ca sunt ce-a de-a cincea vizitatoare dupa trei zile de cand e deschisa e'pozitia. , mare pacat ca nu se intereseaza nimeni de istoria atat de controversata a acestor familii purtate in trei secole de ici colo, la cheremul vremurilor@. Am cautat sa ma scufund in destinele celor care, cu sufletele acrite, inregistrasera pe banda povestea chinurilor dezradacinarii lor in ultime trei secole. 3i s-a facut lumina in cateva din intrebarile pe care de mult mi le pusesem in privinta vecinilor si colegilor de scoala sasi cu care m-am impacat bine de cand ma stiu. Asa am aflat ca nu numai comunistii le-au facut multe nedreptati, ci si regimul austro-ungar i-a tras pe sfoara daruindu-le@ terenuri asa zis fertile in %ampia de 5est, unde totul nu era decat o mlastina mare. 3i-am amintit cum regimul comunist le-a nationalizat casele celor care paraseau tara in regim de reintregire a familiei in :ermania, fara sa-i despagubeasca. %ase frumoase de sasi asezati din orasul meu natal sunt locuite si azi de familii numeroase de tigani care lasa totul sa cada in paragina. /<.<<< de marci germane era pretul@ neoficial cu care rudele din :ermania isi cumparau@ de la autoritatile socialiste fiecare membru de familie in parte, ramas in Ardeal. %omert scalvagist in vremuri moderne, umanismul socialist@ nu are seaman. 1mi vine in minte fara vreo legatura directa, sloganul urat! $u poti I te a"utamG $u stii - te invatamG $u vrei I te obligamG@ . &i cu toate astea e plina tara de cetateni de bine care duc dorul *epublicii &ocialiste *omania. Am iesit de la 2eatrul $ational si m-am indreptat spre libraria (alles (cine-o fi fost (alles# I nu mam intrebat asta niciodata pana acum). %arti multe, calitate buna, cultura cu preaplin. Am rasfoit cateva albume superbe despre *omania, (elta (unarii, 3aramures. $u erau ieftine+ nimic nu era ieftin dar totusi magazinul era plin. *omanii nu se dezmint, la noi consumul de cultura poate, in anumite circumstante, sa tina si de foame. )a casa mi-au atras privirea niste scoarte minuscule, tesute cu motive taranesti in culori vesele. Atat de mici cat sa pui un pahar pe ele, nu foarte atragatoare pentru nestiu tori dar destul de tentante pentru mine, in calitate de initiata@ si colt rezervat pentru nostalgie in suflet. )a intrebarea cat costa mi s-a raspuns cu echivalentul a circa 0< de ,uro. Am renuntat, nu inainte de ma ma lasa prelucrata@ de domnita de la casa! pentru noi par scumpe dar in strainatate

ce sunt 0< de ,uro# 5a spun eu ca nu e mult.@ 3a rog, daca asa crede ea. 3-am abtinut sa-i comentez viziunea si m-am rezumat doar sa constat cu neliniste ca mentalitatea e inca aceeasi! romanii se considera saraci lipiti si au convingerea ferma ca daca traiesti in strainatate te scalzi in bani. %eea ce nu e tocmai neadevarat, pentru ca avem intr-adevar mai multi bani la dispozitie, daca e sa pornim de la comparatia intre salarii. 3aterialism# -ine, de acord. (ar cum ramane cu dialectica# %hiar si printre straini, putini sunt cei dispusi sa investeasca echivalentul unei mese la restaurant in trei servetele de 7< ' 7< cm, fie ele chiar si facute de mana. Am iesit din librarie putin naucita, calculand cati bani romanesti mi-au mai ramas si ce as putea face cu ei. Pe negandite m-am trezit cu un microfon in fata, flancata de una din acele fete care impanzesc mai nou strazile capitalei, facand tot felul de sonda"e de opinie. 3i se cere parerea cu privire la discutia actuala din Parlament, pe tema suplimentarii salariilor functionarilor. (oar la gandul ca m-as putea vedea seara la stiri la televizor mi s-a declansat alarma in minte. %um sa le e'plic parintilor mei ca ma aflu intamplator in tara, fara stirea lor# Probabil ca, inainte de toate, ar face un atac de cord amandoi. *efuzul meu vehement de a da orice comentariu e ta'at prompt de comentariul reporterei! si refuzul e o forma de a lua atitudine. Putem sa transmitem si asa ceva.@ &i cand te gandesti cata lume si-ar dori sa apara pe postG... &igur era studenta, maniera asta agresiva de interpretare psihologica ne-a fost predata tuturor la tehnica comunicarii@ in facultate. &emafoarele din centru erau de un modernism neasteptat. Pe langa semnalizarea clasica cu rosu si verde, plus cea sonora pentru orbi, chiori si daltonisti mai aveau si indicatorul de minute ramase pana la schimbarea culorii. numaratoare inversa continua, ca o repetitie eterna pentru "udecata de apoi. $u m-am putut abtine sa nu fac o fotografie la o intersectie. tanara cocheta de pe trotuar, fardata putin prea mult pentru gustul meu neobisnuit cu glamourul capitalei, m-a privit usor contrariata cand am apasat pe declansator. 3ai tarziu aveam sa aflu ca sistemul de semnalizare cu coutdoEn a cauzat in -ucuresti numeroase accidente, pentru ca multi participanti la trafic s-au bazat prea mult pe el in timp ce altii l-au ignorat cu eleganta. %ele doua viziuni s-au intalnit, fireste, undeva la mi"locul drumului, probabil intr-un impact de o intensitate nedorita. 1n aceeasi ordine de idei, disponibilitatea spre nou m-a mai frapat o data in *omania, odata cu introducerea noilor bancnote din plastic. 1nitial am crezut ca e o gluma de prost gust sau o maniera penibila de a economisi bani la nivel national. Abia dupa ce am facut cunostinta cu bancnotele australiene, am constatat ca materialul plastic e la moda si probabil are valente de necontestat in raport cu banala hartie. %u siguranta nu se deterioreaza asa de usor si la o adica cine nu se bucura daca poate recupera babii intacti din buzunarul pantalonilor dupa o spalare sanatoasa in masina, pe programul de T<D %# Asa se face ca, incepand cu limpiada de la &idne., sunt mandra macar de materialul din care sunt facuti banii romanesti, chiar daca de ceea ce reprezinta ei inca nu pot spune ca ma mandresc la fel. &tofa din care sunt facute visurile, hm.... Asa ne e dat noua, romanilor, sa nu punem pret pe nimic autohton pana nu e supus unor probe de validitate in strainate si declarat acolo demn de lauda (vezi si personalitati ca -rancusi, %ioran etc.). A"unsa in dreptul patiseriei Panipat m-a incercat pofta sa mananc iar un pateu cu branza, ca pe vremurile studentiei, cand il impingeam pe gat in "os cu un pahar de lapte batut si cu asta basta masa de amiaza. 1n timp ce-mi asteptam randul m-a cuprins foamea serios. Am comandat doua pateuri (n-o sa ma obisnuiesc niciodata cu preturile astea de zeci de mii de leiG) si o apa minerala. %and sa dau sa incep cu pofta festinul, m-a tras cineva de maneca! un copil de vreo zece ani, imbracat in tricou si shorts, ca orice copil de oriunde de pe mapamond, m-a rugat in limba romana corecta, sa-i dau ceva de mancare, pentru ca ii era foame. ,nervata i-am replica ca si mie imi e foame, am de gand sa mananc ce mi-am cumparat ori nu se vede ca ma deran"eaza# $-a fost obraznic si nici nepoliticos+ mi-a repetat inca o data cu voce slaba ca ii este foame uitandu-se fi' la degetele lui de la picioare. Am percutat, pentru a doua oara cu intarziere, ca am de-a face cu un om caruia realmente ii era foame si m-a paralizat pentru o clipa gandul ca in clipa asta amandoi simteam acelasi gol in stomac. 1-am dat douazeci de mii si i s-a luminat toata fata. 1-am mai atras o data atentia sa-si cumpere din ei numai ceva de mancare dar nu mai era nevoie sa insist! copilul se postase de"a in fata te"ghelei, razand catre vanzatoare. %e-i mai, acum chiar ai bani#@- l-a intrebat vanzatoarea cu un aer stiutor dar bland. &i-a cumparat un palmier cu miere si nuca@ si l-a mancat bucuros, aproape cu evlavie. 3-am uitat la el cu coada ochiului si nu-mi venea sa cred ca e asa fericit. $u era nici murdar, nici zdrentaros, nici necioplit si asta facea totul sa para si mai tragic. Pana si din felul in care il trata vanzatoarea reiesea ca e de-al nostru. )a iesirea din magazin, am trecut din nou pe langa el si mi-a multumit pentru a treia oara. 3i-era tare "ena si m-am grabit sa ies din raza lui vizuala. 5is R vis de metroul de la *omana s-a deschis un magazin de imbracaminte la preturi de fabrica. Am intrat curioasa+ sunt putine femei care rezista tentatiei promisiunii unui pret de fabrica@. )ucrurile erau curatele si clasice dar se vedea ca sunt facute intr-o croitorie de amatori, aminteau de fosta cooperativa %roilu' sau de incaltamintea la comanda din vitrinele pantofarilor ortopedici. %a sa nu zic ca n-am incercat, am luat un pantalon si m-am indreptat spre cabina de proba. tanara

vanzatoare zeloasa m-a luat rapid in primire si-a inceput sa-mi e'plice politicos avanta"ele achizitiei. )a cabine era coada, asa ca am fost a"utata de aceeasi vanzatoare amabila sa imbrac pantalonii pe sub fusta (nu-i nici o problema, nu ne vede nimeni, suntem intre noi@). (in pacate nu-mi veneau bine si nici insistentele vanzatoarei care tinea cu tot dinadinsul sa-mi vanda ceva, indiferent ce anume, nu mi-au picat deloc pe plac. 3i-am cerut scuze I tot eu ma rusinam ca n-am cumparat nimic I si m-am grabit spre iesire. 1n sinea mea m-am intrebat daca zelul vanzatoarei nu era cumva o obligatie impusa de conducatorii unitatii@, pentru a evita cu vigilenta eventuale situatii de furt. 1ndiferent care era cauza, m-am consolat cu ideea ca oricum n-as fi fost in stare sa port la modul serios o pereche de pantaloni in valoare de ... = ,uro. -a-i prea scump, ba-i prea ieftin, cine sa ma mai inteleaga# )a chioscul din fata magazinului ,va am cerut un ziar in care sa apara programul cinematografelor. 5anzatoarea nu stia in care apare informatia asta, lucru oarecum surprinzator. 3a asteptam sa fie o informatie destul de raspandita. 1mpreuna am cautat in mai multe publicatii pana am gasit ce cautam, unde nu ne asteptam. Aveam in plan sa o conving pe %. sa iesim seara la un film. Arareori am ocazia sa ies la cinematograf in strainatate+ unul din avanta"ele@ bunastarii e ca poti face mai totul de acasa, din fata televizorului. &tiam ca nu voi avea bafta de a vedea unul din filmele romanesti ale lui %iulei, Pintilie sau Pita dar macar am vrut sa incerc. )a braseria din *omana am baut o cafea turceasca si am cautat in ziar un film tentant. Jatul ramas pe fundul cestii mi-a lasat o senzatie de lipsa de igiena, desi stiu bine ca nu e asa. Acolo unde traiesc eu acum, cafeaua turceasca nu e'ista iar cea care se bea nu lasa resturi in ceasca. $imic rau in asta dar iar am constatat ca uitam uneori mai repede decat ne asteptam. -raseria asta o cunosteam de mai bine de cincisprezece ani.5anzatoarea de la braserie era aceeasi+ pacat ca nu mai serveau ciorba de burta cu smantana si ardei iute, ca pe vremuri. &-a uitat la mine iscoditor cand am intrebat-o de ce au renuntat la mancare+ se vedea clar ca nu ma mai localiza in memoria ei. 4igurile multora din cei care se perindau pe trotuarul de la coloane mi se pareau cunoscute. Probabil ca ne-am invartit ani de-a randul, frecandu-ne pe neobservate hainele unele de altele, ca intr-o supa de oameni care continua cu incapatanare sa se ignore sau sa se prefaca ca nu se baga in seama. Pentru o secunda am avut viziunea halucinanta a unei Piete *omane goale de oameni, asa cum nu o vezi poate poate noaptea tarziu. Am inteles ca nu mi-ar fi placut sa fie asa+ tocmai furnicarul asta de figuri vag familiare imi dadea senzatia de siguranta aparenta. 2roleibuzul >8 s-a lasat din nou mult asteptat. %and a venit era intesat de calatori iar aparatele de ta'at erau departe in spate. 3-am strecurat printre calatori murmurand din loc in loc cate un scuzati, pardon@. Pe drumul catre aparat au inceput sa mi se intinda din multime maini cu bilete. (in toate partile veneau rugaminti !@fa-mi si mie, (omLsoara@. Am cules cuminte biletele, le-am ta'at si m-am intors pe acelasi traseu impartind bilete in stanga si-n dreapta, in mainile care mi se intindeau. Atunci m-am simtit un pic ca 3os %raciun si ca...acasa. %iudat sentimentul asta de famelie mare@. )a poporul din troleibuz se potrivea si continuarea, remuneratie mica...@. )a coborare la parcul 2itan m-au intampinat tarabele multicolore cu legume si fructe. -rusc m-am simtit tentata sa cumpar ceva si sa pregatesc o surpriza in bucatarie. %ine ma cunoaste, stie ca gastronomia nu e tocmai domeniul meu, dar din cand in cand am puseuri de optimism, ca pe vremea scolii cand incercam in repetate randuri sa tricotez cate o bentita alba si-mi iesea dupa chinuri prelungite un dreptunghi care se stramta neregulat catre mi"loc si facea burta@. (e cate ori nu i-am facut mamei surprize, croind ceva care ulterior se dovedea imposibil de purtat#G Acum inteleg de unde mi se trage incapatanarea asta de a rezolva orice, inclusiv spinoasele probleme birocratice. 1ntai am cumparat morcovi. &pre rusinea mea aveam sa constat mai tarziu ca in loc de o "umatate de Filogram, cat as fi vrut eu sa am pentru o supa-crema, cumparasem doar un sfert iar restul erau frunze cu care am pus mot galetii de gunoi din bucataria lui %. 3ai departe am dat de o taranca batrana care sedea pe marginea trotuarului, pe un taburet. 3-a ademenit ca vra"itoarea cu marul otravit, de data asta cu branza telemea de pe un stergar curat. 5azand ca am ochii pofticiosi, nici una nici doua mi-a si intins sa probez o bucata pe un varf de cutit. 3i-a placut la gust, mi s-a parut incredibil de mic pretul si am cumparat cu incredere. 3arinimoasa femeia mi-a dat mai mult decat am cerut, rotun"ind bineinteles pretul. Pentru lipsa mea de inspiratie, %. avea sa ma certe zdravan seara+ taranca imi vanduse cu totul alta branza decat cea gustata. 1n interior era plina de mizerii cu aspect necomestibil. rice copil stie ca nu e indicat sa cumperi branza de la taranii murdari de pe strada@ I m-a apostrofat %. pe buna dreptateG 1ar eu am mai bifat un vis frumos din imaginatia mea naiva! s-a zis si cu icoana taranului roman curat si neprihanit, frate cu natura. Pana una alta, pe drumul spre casa mi-am completat cumparaturile pentru supa cu un pahar de smantana si cu o lamaie. Am urcat apoi mandra spre laboratorul culinar@. Prepararea a durat de trei ori mai mult decat sfertul de ora necesar de obicei. Am curatat mult, morcovii autohtoni par a avea o consistenta mult mai solida decat cei din strainatate si nu se inmuiau la fiert dupa zece minute. $ici patiserarea n-a fost treaba usoara, din moment ce m-am vazut nevoita sa ma servesc

de o furculita pentru ca n-am gasit in intreg apartamentul o scula de patiserat, cea clasica cu care de obicei se face piureu@. %olac peste pupaza m-a mai si scapat mana cu piperul si rezultatul a fost cam ... picant. 1n fine, %. &-a intors acasa si si-a consumat portia de supa (cam piscatoare, dar abia ne mai energizeaza@ I am acoperit eu elegant cu o scuza, pana sa nu apuce ea sa faca vreo remarca). Am iesit apoi la cinematograf la un film despre 3aria %allas, pentru ca e filmat la -ucuresti@ I m-a convins %. cu argumentul suprem. &ala de cinematograf din 3osilor era pustie tare si filmul a fost cam tras de par. Perem. 1rons s-a zbatut degeaba sa o salveze nu numai pe renumita cantareata de opera dintr-o situatie delicata. Am iesit cam neconvinse, hotarate sa mai dam o fuga scurta la un local din prea"ma si sa mancam o ciorbita usoara, caci mai mult n-ar fi bine, daca zbor maine asa devreme inapoi@. Am parcat in fata unei curti deloc ademenitoare de pe langa ;ala 2raian. %. m-a asigurat ca suntem unde trebuie si ca n-am gresit adresa. %asa in dreptul careia parcasem adapostea un cabinet medical iar in fata ei patrula un agent in uniforma. $e-a rugat politicos sa parcam vis a vis pentru ca el ii promisese (omnului (octor ca ii tine locul de parcare liber. &-a scuzat de doua ori pentru deran" si mie chiar mi s-a inmuiat inima cand am vazut cum s-au schimbat lucrurile in ultimii ani. Au trecut totusi cativa ani de cand, dupa ce parcasem (acia in fata terasei unei berarii din Piata 5ictoriei am gasit-o la intoarcere mutata+ pe locul nostru cel bun si la vedere era plasat un -3K nou-nout (cel bun, cel drept, cel mare, cel viteaz...@). -aietii@ pur si simplu ridicasera masinile din parcare si le depusesera alaturi, ceva mai adunat, ca sa intre sefuL. &a nu mai vorbim de vremurile dinainte de L98, cand uniformatul ar fi primit din partea noastra in situatia data cel mult un umil da (omnuL, sa traiti@. )ocalul din curtea interioara s-a dovedit a fi specific belgian+ oferea tot felul de specialitati Katerloo@. Am mancat asadar ciorba de fasole cu ciolan afumat si cu ceapa rosie separat (si eu care am crezut pana atunci ca e specialitate romaneasca...). 4ara sa bag de seama, am alunecat e'act in pacatul pe care doream sa-l evit! meniul cu pricina urma sa-mi ingreuneze considerabil zborul de a doua zi, cu balonari si crampe de neuitat pana la 3Snchen. 2oata tarasenia din avion a fost spre bucuria (oamnei care a sezut de-a stanga mea si care a profitat de intreaga mea portie de mancare din avion, impachetata cu gri"a pentru depasirea fara dificultati comestibile a celor cinci ore pe care le avea de stat in aerogara, inainte de a-si lua zborul mai departe spre Kashington. $oi, romanii economisim din diurna mica, cand suntem plecati de casa, adica vreau sa spun in delegatie...@ $oaptea dinainte de plecare a fost scurta si cu un somn adanc, ca o rupere de nori dupa ce totul trecuse si nu mai era nimic de bifat pe lista. A doua zi de dimineata m-a insotit teama ca nu care cumva sa nu fie ceva in regula cu actele mele si sa nu am voie sa plec inapoi acasa. %ineva rauvoitor imi strecurase undeva pe parcursul saptamanii informatia ca cetatenii romani cu domiciliul in strainatate trebuie sa-si faca acum un alt model de pasaport si poate ca al meu, fiind turistic, nu mai e la zi, chiar daca scrie in el ca e valabil pana in /<<M. 3-am asezat cuminte la una din multele cozi din fata gheretelor ocupate de cate un vames (sau granicer#) si, ca de obicei, toate celelate cozi s-au derulat normal, numai a mea sta pe loc. 4unctionarul din ghereta s-a angrenat intr-o discutie lunga cu domnisoara din fata mea. (in pacate n-am inteles decat franturi, dar tanara era vizibila terorizata si contrariata, avea lacrimi in ochi. $u stiu ce anume ii lipsea, probabil asigurarea sau banii, caci bilet se vedea clar ca avea. 1n final, functionarul a condus-a afara iar ghiseul s-a inchis. %u inima cat puricele m-am asezat la coada alaturata si am incercat sa fac o mina indiferenta. 3i s-a e'aminat pasaportul si am fost invitata pe un ton fara inflectiuni suspecte sa trec dincolo@. 1nca nu pusesem piciorul in avion dar am oftat fericita si m-am simtit de"a teribil de usurata. Probabil ca ma uitam la lume cu un zambet beatic pentru ca o parte din oameni nu mi-au intors privirea, ci m-au traversat@ cu priviri incruntate. 2usica la oras... ,pilog 1ntoarsa acasa, am petrecut sfarsitul de saptamana ca intr-o transa, cu sedinte de dormit de cate cinci ore si mici pauze de cate doua trei ore, in care am rasfoit avida cartile aduse cu mine si m-am minunat de discernamantul celor care, desi traiesc acolo in viteza aceea ametioare, pot gandi asa de limpede ()iiceanu, Plesu, Patapievici si altii). )a o luna am a"uns sa-mi vizitez si parintii. Am tinut sa o insotesc pe mama la zborul incoace. (ecizia n-a fost deloc gresita pentru ca, in ciuda confirmarii telefonice a zborului cu o zi inainte de plecare si in ciuda faptului ca biletul ei de avion avea aparenta normala a oricarui bilet valabil, s-a dovedit ca nu e'ista o rezervare de loc pe numele ei ci doar trei rezervari anulate, toate pentru acelasi zbor. Aceeasi situatie si pentru zborul de intoarcere la care a insotit-o sora mea. Parintii mei nu stiu nici pana astazi ca am fost in tara in vara asta. %ursa 2A* 3 -ucuresti - &ibiu si retur a fost reintrodusa in programul de zbor. A e'istat o singura intrerupere scurta a cursei cu pricina in decursul intregii istorii a companiei, timp de cateva luni in

vara anului acestuia. 1n decursul ultimei vizite la parinti m-am intalnit cu un concetatean care detine pasaport german si romanesc in acelasi timp, pentru ca e de origine germana. )a auzul vestii ca sunt pe cale sa dobandesc cetatenia germana mi-a comentat nevinovat ca cunoaste romani care au incercat sa renunte la cea romaneasca in vederea pasului astuia si demersul e de nerezolvat, toti s-au lasat pagubasi in disperare. (ar sa nu uitam ca, pana la proba contrarie, dosarul meu e inca pe rol. 3., *. &i 5. ne-au vizitat la o saptamana dupa intoarcerea mea acasa. Pe parcursul fostei 1ugoslavii au fost opriti de cateva ori de politie care le-a cautat in coarne, aparent interesata de starea masinii. Agentii voiau de fapt vroiau bani. 1nformat la timp, 3. a pus in acte cate o bancnota de M ,uro, care a disparut de fiecare data fara urma dupa controlul de rutina@. (esi plecasera cu masina noua, cumparata special pentru concediul acesta, au a"uns cu ea doar pana in 1talia. Acolo s-a stricat ireparabil si au fost nevoiti sa ia avionul mai departe. %opilul a fost sanatos pe tot parcursul concediului, daca facem abstractie de bratul pe care si l-a fracturat in cea de-a patra zi (pe bune, nu mintG). 5remea a fost frumoasa iar greutatile de parcurs nu ne-au impiedicat sa savuram impreuna vizita lor. %u ocazia ultimei mele vizite in *omania i-am adus lui %. un pisator pentru patiserat. &otul meu mi-a mentionat in decursul unei conversatii oarecare ca, din cate stie el, ouale de rata nu sunt comestibile si ca ar fi de preferat sa nu fac e'perimente cu asa ceva.