Referat la disciplina Economie Europeană

Stud. Ardeleanu Andrei

RISE anul III

Protecționism – Argumente politice și economice

Protecționismul se referă la adoptarea de politici menite să protejeze industriile și piețele
interne de concurența străină. Acest raport explorează argumentele politice și economice din
jurul protecționismului. Acesta analizează motivele pentru care guvernele pot adopta măsuri
protecționiste, examinează implicațiile politice ale protecționismului și evaluează impactul
economic al acestuia. Examinând ambele părți ale dezbaterii, acest raport își propune să ofere o
înțelegere cuprinzătoare a complexităților asociate cu politicile protecționiste.
Introducere
Protecționismul este o strategie economică și politică care implică impunerea de restricții
asupra comerțului exterior pentru a proteja industriile și piețele interne. Aceste restricții pot lua
diferite forme, inclusiv tarife, cote, subvenții și bariere netarifare. Dezbaterea în jurul
protecționismului este adesea polarizată, susținătorii susținând beneficiile acestuia, iar oponenții
subliniind dezavantajele acestuia. Acest raport își propune să aprofundeze atât argumentele
politice, cât și economice pentru a oferi o analiză cuprinzătoare a protecționismului.
I. Argumente politice :
1. Preocupări de securitate națională
Unul dintre argumentele politice cheie pentru protecționism este necesitatea de a proteja
interesele de securitate națională. Susținătorii susțin că bazarea puternică pe importurile străine,
în special pentru bunuri și servicii esențiale, poate prezenta riscuri pentru securitatea unei
națiuni. Aceștia pledează pentru protejarea industriilor interne care contribuie la apărarea
națională, argumentând că dependența de furnizorii străini poate compromite autonomia
strategică.
2. Protecția locului de muncă și standarde de muncă
Un alt argument politic adesea prezentat în favoarea protecționismului este păstrarea
locurilor de muncă domestice și a standardelor de muncă. Susținătorii susțin că comerțul
internațional nerestricționat poate duce la externalizare și la pierderea locurilor de muncă în
industriile care se confruntă cu o concurență străină acerbă. Aceștia susțin că impunerea
barierelor comerciale poate proteja locurile de muncă naționale și poate garanta că lucrătorii nu
sunt supuși unor practici de muncă neloiale predominante în unele țări străine.
3. Protecția industriei infantile
Susținătorii protecționismului pledează și pentru protejarea industriilor interne în curs de
dezvoltare. Ei susțin că, fără protecția inițială, industriile emergente s-ar putea lupta să concureze
cu concurenți străini bine stabiliți. Protejând aceste industrii de concurența străină prin tarife sau
subvenții, guvernele le pot oferi timpul și sprijinul necesar pentru a crește, a deveni competitive
și a contribui la economia internă.
4. Puterea de răzbunare și de negociere
Măsurile protecționiste pot fi, de asemenea, folosite ca instrument politic pentru a proteja
interesele unei țări în negocierile internaționale. Guvernele pot folosi tarifele sau restricțiile
comerciale ca pârghie pentru a aborda dezechilibrele comerciale sau practicile neloiale ale altor
națiuni. Susținătorii susțin că protecționismul poate servi ca mijloc de a exercita presiuni și de a
obține acorduri comerciale mai favorabile.
Implicațiile politice ale protecționismului :
1. Relații internaționale și războaie comerciale
Adoptarea politicilor protecționiste poate tensiona relațiile internaționale și poate
declanșa războaie comerciale. Atunci când țările impun tarife sau alte bariere comerciale, aceasta
duce adesea la acțiuni de răzbunare din partea națiunilor afectate. O astfel de escaladare a
măsurilor protecționiste poate perturba comerțul global, poate încorda relațiile diplomatice și
poate împiedica eforturile de cooperare și consens pe probleme globale.
2. Efecte asupra cooperării globale și diplomației
Protecționismul poate avea implicații mai largi dincolo de disputele comerciale. Poate
eroda încrederea și cooperarea dintre națiuni, împiedicând eforturile de a aborda provocările
globale, cum ar fi schimbările climatice, pandemiile și terorismul. Inițiativele de colaborare și
acordurile internaționale pot fi puse în pericol pe măsură ce țările recurg la măsuri protecționiste
care acordă prioritate intereselor lor naționale față de acțiunile colective.
3. Naționalism și populism
Protecționismul poate fi condus de ideologii politice înrădăcinate în naționalism și
populism. Apelurile la identitatea națională, suveranitatea și sentimentele anti-globalizare stau
adesea la baza retoricii protecționiste. În timp ce astfel de mesaje pot rezona cu anumite
segmente ale populației, poate duce la polarizare sporită, naționalism economic și retragere din
multilateralism.
II. Argumente economice pentru protecţionism
1. Dezvoltarea industriei interne
Susținătorii susțin că protecționismul oferă un mediu propice pentru dezvoltarea
industriilor interne. Protejându-le de concurența străină, afacerile interne au oportunitatea de a
crește și de a deveni competitive la nivel global. Acest argument subliniază importanța încurajării
inovației interne, a progresului tehnologic și a diversificării industriale.
2. Politica comercială strategică
Protecționismul poate fi privit ca o politică comercială strategică pentru a spori
competitivitatea unei țări în anumite industrii. Prin protejarea strategică a industriilor cu potențial
ridicat de creștere sau cu avantaje comparative, guvernele pot crea un mediu care încurajează
firmele naționale să investească în cercetare și dezvoltare, încurajând astfel inovarea și creșterea
economică pe termen lung.
3. Tarifele ca sursă de venit
Tarifele impuse mărfurilor importate pot servi drept sursă de venituri pentru guverne.
Susținătorii susțin că aceste tarife pot fi utilizate pentru a finanța investiții publice, programe
sociale sau dezvoltarea infrastructurii. Acest argument presupune că măsurile protecționiste pot
genera resurse financiare care pot fi direcționate către îmbunătățirea bunăstării cetățenilor
autohtoni.
4. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală
Protecționismul poate fi justificat și pe motive de salvgardare a drepturilor de proprietate
intelectuală (DPI). Prin impunerea barierelor comerciale, guvernele pot descuraja încălcarea
brevetelor, drepturilor de autor și mărcilor comerciale de către concurenții străini. Acest
argument subliniază necesitatea de a proteja inovația și creativitatea internă împotriva utilizării
sau exploatării neautorizate.
Impactul economic al protecționismului :
1. Bunăstarea consumatorului și prețurilor
Unul dintre principalele dezavantaje economice ale protecționismului este impactul
negativ potențial al acestuia asupra bunăstării consumatorilor. Barierele comerciale pot limita
alegerile consumatorilor, pot crește prețurile bunurilor importate și pot reduce accesul la produse
la prețuri accesibile. Acest lucru poate avea un impact deosebit asupra gospodăriilor cu venituri
mai mici, deoarece acestea pot suporta o povară disproporționată a prețurilor mai mari care
rezultă din politicile protecționiste.
2. Distorsiuni comerciale și ineficiențe ale pieței
Protecționismul poate distorsiona piețele și poate crea ineficiențe în alocarea resurselor.
Protejând industriile autohtone de concurență, guvernele le pot proteja din neatenție de inovare,
productivitate mai scăzută și eficiență redusă a costurilor. Acest lucru poate duce la o alocare
suboptimă a resurselor, o producție economică globală mai scăzută și o competitivitate redusă pe
termen lung.
3. Creșterea economică și productivitatea
Impactul protecționismului asupra creșterii economice și a productivității este un subiect
de dezbatere. În timp ce măsurile protecționiste pot sprijini temporar industriile interne, ele pot,
de asemenea, împiedica accesul la piețele globale și pot limita oportunitățile de creștere orientată
spre export. Prin împiedicarea fluxului de bunuri, servicii și idei, protecționismul poate
împiedica inovarea, specializarea și difuzarea tehnologiei.
 4. Perturbarea lanțurilor valorice globale
Într-o economie globală interconectată, protecționismul poate perturba lanțurile valorice
globale și rețelele de aprovizionare. Procesele complexe de producție implică adesea mai multe
țări, fiecare contribuind cu diferite componente sau etape de producție. Barierele comerciale pot
perturba aceste lanțuri de aprovizionare integrate, pot crește costurile de producție și pot reduce
eficiența generală, afectând atât firmele naționale, cât și străine implicate.
III. Concluzii
Acest referat a explorat argumentele politice și economice din jurul protecționismului.
Acesta a evidențiat rațiunile politice ale protecționismului, inclusiv preocupările privind
securitatea națională, protecția locurilor de muncă, dezvoltarea industriei incipiente și puterea de
negociere. De asemenea, a discutat implicațiile politice ale protecționismului, cum ar fi
războaiele comerciale, relațiile internaționale tensionate și ascensiunea naționalismului și a
populismului.
În plus, au fost examinate argumentele economice pentru protecționism, inclusiv
dezvoltarea industriei interne, politica comercială strategică, generarea de venituri și protecția
proprietății intelectuale. De asemenea, a fost discutat impactul economic al protecționismului,
punând accent pe bunăstarea consumatorilor, distorsiunile comerțului, creșterea economică și
perturbarea lanțurilor valorice globale.
În timp ce protecționismul poate avea anumite merite în circumstanțe specifice, este
important să se adopte o abordare echilibrată care să ia în considerare atât implicațiile politice,
cât și economice. Factorii politici ar trebui să evalueze cu atenție costurile și beneficiile asociate
cu măsurile protecționiste, luând în considerare efectele pe termen lung asupra competitivității,
creșterii economice și cooperării internaționale. Angajarea într-un dialog deschis și căutarea de
soluții reciproc avantajoase pot contribui la un sistem comercial global mai durabil și mai
favorabil incluziunii.
În concluzie, decizia de a adopta politici protecționiste ar trebui să fie ghidată de o
înțelegere aprofundată a interacțiunii complexe dintre factorii politici și economici, precum și de
o luare în considerare a potențialelor consecințe pentru industriile interne, relațiile globale și
bunăstarea economică generală.
IV. Bibliografie
Bibliografia de mai jos include o combinație de cărți, articole academice și rapoarte care
acoperă diverse aspecte ale protecționismului, comerțului internațional și alte subiecte conexe.
1. Baldwin, R. E. și Evenett, S. J. (Eds.). (2019). Dincolo de tarife: Rolul barierelor
netarifare în comerțul mondial. University of Chicago Press.

2. Bown, C. P. (2019). Războiul comercial SUA-China, tarifele și rezultatele

negocierilor. World Bank Research Observer, 34(2), 193-226.
3. Irwin, D. A. (2017). Ciocniri pentru comerț: O istorie a politicii comerciale a SUA.
University of Chicago Press.

4. Krugman, P. R., Obstfeld, M. și Melitz, M. J. (2017). Economie internațională: Teorie

și politică (ed. a 11-a). Pearson.

5. Rodrik, D. (2018). Discuții directe despre comerț: Idei pentru o economie mondială
sănătoasă. Princeton University Press.

6. Salvatore, D. (2019). Economii internationale. Wiley.

7. Subramanian, A. (2019). Războaie comerciale: Daunele sunt făcute. Afaceri Externe,

98(6), 97-108.

8. Trefler, D. (1993). Liberalizarea comerțului și teoria protecției endogene: un studiu

econometric al politicii de import a SUA. Journal of Political Economy, 101(1), 138-
160.

9. OMC (Organizația Mondială a Comerțului). (2017). Raportul comerțului mondial

2017: Comerț, tehnologie și locuri de muncă. OMC.

10. OMC (Organizația Mondială a Comerțului). (2020). Raportul comerțului mondial

2020: Politici guvernamentale pentru promovarea inovației în era digitală. OMC.

11. Zhang, J. și Zhang, Z. (2019). Războaie comerciale și lanțuri valorice globale: să te

împuști în picior? Journal of International Economics, 118, 209-226.

12. Zysman, J. și Tyson, L. D. (2019). Războaie comerciale în secolul XXI. Journal of

Policy and Complex Systems, 6(1), 3-18.