Teoriile moderne

(bazate pe firmă)
 Teoria disponibilității produselor;
 Teoria similarităţii între ţări;
 Teoria lui Michael Porter;
 Teoria ciclului de viaţă al produsului.
 Raţiunile fundamentării acestor noi explicaţii
ale determinanţilor comerţului

 Creşterea importanţei companiilor multinaţionale;

 Incapacitatea teoriilor clasice de a explica determinanţii
comerţului intra-industrial;
 Eşecul analiştilor de a verifica în practică prezumţiile teoriilor
clasice;
 Deversificarea gamei factorilor de producţie.
 Teoria disponibilității produselor

În viziunea lui Kravis, disponibilităţile de export depind de

patru factori:
a) înzestrarea cu resurse naturale;
b) amploarea şi semnificaţia diferenţierii produselor;
c) progresul tehnologic în decursul timpului;
d) politica economică externă a statului respectiv.
 Teoria similarităţii între ţări

 În 1961 economistul suedez Steffan Linder a încercat să

explice dezvoltarea comerţului intrasectorial;
 Esenţa teoriei- schimburile cu produse manufacturate se
datorează existenţei în toate ţările lumii a unor panele de
utilizatori având aceleaşi preferinţe de consum;
 La început firmele produc bunuri destinate prevalent pieţei
interne;
 Pentru a valorifica efectele economiei de scară caută noi
oportunităţi pe pieţele externe;
 Continuare

 Cele mai promiţătoare pieţe se dovedesc cele din ţările unde

preferinţele consumatorilor sunt similare;
 Teoria sugerează că, cea mai mare parte a comerţului cu
produse manufacturate se desfăşoară între ţările având un
PNB pe locuitor similar;
 Teoria se dovedeşte utilă în explicarea comerţului cu produse
diferenţiate pentru care marca şi reputaţia joacă un rol
important în decizia de cumpărare.
Teoria lui Michael Porter
Teoria ciclului de viaţă al produsului

 Concepută pentru domeniul marketingului s-a folosit de

Raymond Vernon pentru explicarea fundamentelor
comerţului şi investiţiilor internaţionale;
 Teoria pune accentul pe creativitate, extinderea
pieţelor, avantajele comparative şi răspunsul strategic
al concurenţilor;
 Conform teoriei ciclul de viaţă al produsului cuprinde
3 etape( produs inovativ, produs matur şi produs
standardizat);
 Teoria ciclului de viaţă
 În stadiul de produs inovativ:
- o firmă creează şi lansează un produs nou;
- produsul este răspunsul la cererea internă;
- extragerea şi prelucrarea mesajelor pieţei este foarte
importantă;
- produsele complexe trebuie lansate în ţările
dezvoltate, cu pieţe mari şi cu consumatori exigenţi;
- cea mai mare parte a producţiei este destinată pieţei
interne, exporturile sunt marginale şi vizează testarea
unor noi pieţe.
 Stadiul de produs matur

 Cererea pentru produsele inovative creşte

substanţial pentru că utilizatorii le validează
valoarea şi valoarea de întrebuinţare;
 Firmele inovative îşi sporesc capacităţile de
producţie;
 Apar concurenţii interni şi străini atraşi de profiturile
din sectorul respectiv;
 Competitivitatea se poate menţine prin reducerea
costurilor şi se produce delocalizarea producţiei în
alte ţări.
 Stadiul de produs standardizat

 Piaţa produselor se stabilizează devenind bunuri

comune;
 Se amplifică procesul de producţie în străinătate
în căutarea unor factori mai ieftini şi a unor
regimuri fiscale mai permisive;
 Ţara inovatoare devine net sau exclusiv
importator al acestor produse;
În conformitate cu teoria ciclului de viaţă al
produsului:
 Producţia internă începe în stadiul 1, atinge cote
importante în stadiul 2 şi se reduce până la eliminare
în stadiul 3;
 Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale în
stadiul 1, devin importante în stadiul 2 şi sunt
substituite cu importuri în stadiul 3;
 Concurenţa externă apare în faza finală a stadiului 1,
se acutizează în stadiul 2 şi se transferă pe teren
neutru în stadiul3.