COMERTUL CU AMANUNTUL PE PLAN MONDIAL

Eseu

Ungureanu Marius
REI Grupa 4
 COMERTUL CU AMANUNTUL PE PLAN MONDIAL

Factorii de influenta a evolutiei comertului cu amanuntul pe plan mondial

Comertul cu amauntul a fost puternic influentat, in ceea ce priveste evolutia sa, de o

multitudine de fenomene, fiecare punandu-si amprenta pe anumite laturi ale acestuia. Unele
dintre aceste fenomene tin de cumparator, iar altele sunt generate chiar de activitatea
comerciala.In ceea ce priveste influentele care vin din partea cumparatorilor, ele sunt
generate de mutatiile intervenite în structura pe varste a populatiei, in cresterea puterii de
cumparare si in transformarile continue care intervin in modul de viata.Modificarea structurii
pe varste a populatiei genereaza, indeosebi, prin gusturile şi inovatiile fiecarei categorii de
consumatori, in mod continuu, noi exigente cu privire la evolutia comertului, in sensul
modernizarii sale sub toate formele.Sporirea puterii de cumparare favorizeaza evolutia
comertului cu amanuntul, atat prin redimensionarea si restructurarea nevoilor de consum ale
populatiei cat si prin disponibilizarea si facilitarea unor cai de satisfacere a nevoilor
respective.In ceea ce priveste transformarile intervenite in modul de viata, acestea au la
randul lor multiple influente asupra evolutiei de perspectiva a comerţului cu amanuntul.
Trebuie avute in vedere urbanizarea crescanda a mediului rural, cat si aparitia unor orasele
satelit in preajma marilor aglomeratii urbane, fenomene care genereaza o noua orientare a
relaţiei comerciale stabile cat si necesitatea apelarii la noi metode de vanzare pentru
acoperirea unor astfel de zone.Aspectele de ordin managerial au în vedere penetrarea si
extinderea continua, in cadrul comertului cu amanuntul, a unor metode moderne de gestiune a
stocurilor, a noi sisteme de aprovizionare, precum si influenta puternica a informaticii de
activitate manageriala.Pe plan material, fenomenele se refera la: imbunatatirea sistemelor si
mijloacelor de transport, mecanizarea si automatizarea manipularii de marfuri, aparitia de noi
materiale si tipuri de ambalare a marfurilor, care permit tehnologii moderne de prezentare şi
etalare a marfurilor si chiar de vanzare a produselor.Fenomenele de ordin comercial, ca factor
de influenta au in vedere trecerea la aplicarea pe scara larga a tehnicilor de marketing,
realizarea diferitelor studii de piata si de motivatie, in vederea cunoasterii ai atragerii
clientilor, perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor, utilizarea design-ului si
merchandising-ului.

2
 Mutatii in structura distributiei pe plan international

Ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea s-au caracterizat prin mutaţii profunde ale
comerţului vest-european. Pe fundalul convergenţei tendinţelor de evoluţie a mediului
economic, specifică pieţei U.E., au avut loc orientări comune în structura reţelei de
distribuţie. Totuşi nu se poate vorbi de dispariţia specificităţii fiecărei ţări, deoarece comerţul
cu amănuntul, spre deosebire de producţie, rămâne o industrie locală. În viitor, ritmul
evoluţiei distribuţiei se va accelera, iar mutaţiile înregistrate în trecut se vor amplifica. Acest
fenomen este argumentat prin faptul că evoluţia şi progresul, inregistrate în sfera distribuţiei,
sunt strâns legate de : dezvoltarea economiilor de piaţă, creşterea producţiei, care a generat
varietatea impresionantă a ofertei de produse destinate pieţei ; multiplicarea schimburilor
internaţionale creşterea distanţelor dintre producători şi consumatori , în contextul tendinţei
de internaţionalizare a pieţelor, explozia şi exigenţele unui consum de masă; eficacitatea
economică prin specializare.
Aspectele cele mai semnificative ale schimburilor apărute în domeniul distribuţiei au
fost: -evoluţia formulelor de distribuţie (structurilor - tip de vânzare )- un val important de
concentrări în cadrul aceleiaşi formule de distribuţie- politici de diversificare mai complexe-
internaţionalizarea crescândă- strategii destul de generalizate de reducere a costurilor-
preocupări sistematice pentru găsirea unor soluţii de parteneriat cu furnizori.

Evoluţia formelor de distribuţie

În cursul celei de-a doua jumătăţi a secolului a XX-lea, ierarhia structurilor- tip de
vânzare dominante a fost bulversată. S-a putut observa: - pierderea cotei de piaţă a marilor
magazine universale şi a magazinelor populare - creşterea lanţurilor de magazine cu
dominanţă alimentară: supermagazine, hipermagazine. - dezvoltarea marilor suprafeţe
specializate, nealimentare - proliferarea magazinelor discountSupermagazinul rămâne
structura tip cu cea mai omogenă şi cea mai dezvoltată, dar această formulă a explodat în mai
multe concepte: orientate pe preţ (hard-discount, supermagazinul discount, hipermagazinul)
sau orientate pe servicii (marile magazine, magazinul de comoditate, supermagazinul de
calitate). Marile magazine, suportând concurenţa magazinelor specializate, în domeniul
alegeriii mărfurilor, şi al magazinelor discount, în ceea ce priveşte preţurile practicate, au
căutat să se repoziţioneze pe piaţă, în special pe linia articolelor de modă şi a celor pentru
dotarea locuinţei, devenind comercianţi specializaţi pe un sortiment lung, la nivelul acestor
sectoare.Deşi cota lor de piaţă se află în declin, pentru a-şi dovedi necesitatea şi

3
oportunitatea, marile magazine au făcut şi fac eforturi pentru diversificarea şi modernizarea
activităţilor. Specialiştii apreciază că marile magazine generale vor fi obligate, în viitor , să
adopte o strategie proprie în faţa constrângerilor generate de declinul cotei lor de piaţă, de
concurenţa mai puternică, de o productivitate şi un nivel al serviciilor încă
nesatisfăcătoare.Marile magazine vor trebui să-şi regândească strategia unităţilor lor din
provincie şi să-şi îndrepte eforturile în direcţia costurilor, a dezvoltării pieţelor proprii
(marketing) şi a satisfacerii în mai mare masură a clienţilor potenţiali.Magazinele populare
vor trebui să-şi schimbe conceptul de origine (varietate), pentru a se concentra asupra câtorva
raioane, căutând să cucerească pe fiecare piaţă o poziţie puternică, printr-o ofertă
dominantă.În cursul ultimelor două decenii, comerţul specializat a cunoscut schimbări
structurale semnificative. Noile magazine specializate s-au dezvoltat atât pe mari
suprafeţe(B8Q,IKEA...) cât şi pe suprafeţe reduse(Tie Rack, Sweaterie). Această polarizare a
suprafeţelor corespunde, în general, unei implantări în centrul oraşului (micile unităţi) sau la
periferie (marile unităţi). Se apreciază de către specialişti că comerţul specializat ar trebui să
se extindă către hiperspecializare, integrare verticală a funcţiilor şi concentrare internaţională.

Concentrarea detailiştilor

Crearea reţelelor de distribuţie şi extinderea corespunzătoare a colaborării dintre

detailist şi furnizor trebuie analizate în contextul tendinţei de creştere a concentrării activităţii
de vânzare cu amănuntul.Colaborarea devine imperativă când detailiştii puternici acceptă să
introducă, în sortimentul pe care-l comercializează, mărci de fabrică binecunoscute.Este cazul
întâlnit cu preponderenţă în industria alimentară din SUA şi Europa, la nivelul căreia
concentrarea activităţii de producţie s-a extins în anii 1990, cedată cu apariţia mărcilor
internaţionale ale producătorilor(ex:Nestle,P86,Coca-Cola).

Internaţionalizarea crescândă a distribuitorilor

Începând cu mijlocul anilor 1990, s-a intensificat procesul de internaţionalizarea

distribuţiei, numărul detailiştilor care urmăresc expansiunea pe pieţe străine crescând an de
an. Astfel, mari grupări de detailişti, cum sunt Walmart(SUA), Carrefour(Franţa), Royal
Ahold(Olanda), Tesco(Marea Britanie), fiecare dominant pe piaţa internă proprie, şi-au extins
semnificativ activităţile de distribuţie către tot mai multe ţări.

Amplificarea internaţionalizării comerţului este generată de:a) factori externi,

precum:- saturarea pieţelor naţionale, care face mai costisitoare cucerirea şi menţinerea unei

4
cote de piaţă.- legislaţia restrictivă din anumite ţări, care conduce la căutarea creşterii dincolo
de frontierele naţionale.- scăderea costurilor de transport, progresul în domeniul tehnologiei
informaţiei, deschiderea frontierelor, care facilitează exportul de formule de vânzare şi
capital.-existenţa de "nişe" internaţionale de consumatori, care exprimă aşteptări omogene
pentru produsele transculturale;b)factori interni, cum ar fi:-căutarea unor niveluri de creştere
şi de rentabilitate superioare celor deţinute în ţările de origine;-repartizarea geografică a
riscurilor legate de exploatarea multinaţională-convingerea că se posedă un know-how
exportabil

- dorinţa de creştere a puterii distribuitorilor atât la nivelul frontului de vânzare, cât şi

al capacităţii de a negocia cu fabricanţii la nivel internaţional.Pe ansamblu, ponderea
distribuitorilor internaţionali în comerţul naţional rămâne redusă. Totuşi, pe anumite "nişe", ei
au poziţii puternice (Ikea, Toys"R"US,Acai), iar în anumite ţări ei pot fi dominanţi (lanţuri
franceze de hipermagazine în Spania sau vânzarea prin corespondenţă în Portugalia).
Iniţiativa privind comerţul global (global commerce initiative-GCI) a fost luată în anul 1999
ca răspuns, pe de o parte, la dezvoltarea pe plan internaţional al reţelelor de distribuţie, iar pe
de altă parte, la reorganizarea unităţilor de producţie pentru fabricarea de mărci globale.
Astfel, marii comercianţi cu amănuntul doreau să adopte metode comune de exploatare, pe
măsură ce se extindeau în afara graniţelor ţării lor de origine, în timp ce producătorii de mărci
globale îşi reorganizau unităţile de producţie în relaţie cu o platformă de distribuţie globală.
GCI este un sistem liber consimţit de îmbunătăţirea performanţelor reţelei transnaţionale de
distribuţia bunurilor de consum, prin recunoaşterea standardelor comerciale globale
recomandate şi a proceselor principale care se derulează în cadrul unui sistem de distribuţie.
De reţinut este faptul că GCI nu conţine în sine un set de norme rigide ci încearcă să
identifice practicile comerciale cele mai bune din zonele care vor redirecţiona gestionarea
reţelei globale de distribuţie.Zonele de intere ale GCI sunt:a) identificarea produselor pentru a
implementa într-o optică globală un sistem de numerotare şi de codificare a acestora, astfel
încât orice produs purtând un cod cu bare, provenit de la o întreprindere producătoare mare
sau mică, să poată fi citit pe orice suprafaţă de vânzare în lume.b)etichetarea cu elemente
inteligente pentru trecerea la identificarea produselor prin frecvenţe radioc)clasificarea
produselor pe principii unitare, adaptabile industriei bunurilor de consum din întreaga lume,
în sprijinul controlului global al produsului.d)sincronizarea bazelor de date globale, care să
faciliteze aplicarea noului concept CPER.3.

5
 EVOLUTIA FORMELOR DE DISTRIBUTIE CU AMANUNTUL IN ROMANIA

In ultimii ani comertul cu amanuntul in tara noastra a suferit numeroase modificari

atat in privinta tipurilor de operatori existenti cat si a gamei de produse oferite. Exista insa o
diferenta foarte mare intre sectorul distributiei din Romania si cel din tarile europene
dezvoltate, in Romania comertul cu amanuntul continuand sa evolueze in ritm mult mai lent
in comparatie cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est.De asemenea, la sfarsitul
deceniului anterior comertul cu amanuntul in Romania a avut o evolutie decendenta, numarul
intreprinderilor cu activitatea principala de comert cu amanuntul inregistrand si ele o evolutie
preponderent descendendenta, in perioada 1996-2000. Aceasta tendinta s-a manifestat pe
fondul unei diminuari treptate a numarului intreprinderilor cu activitate de comert cu ridicata
si cu amanuntul.In urma recensamantului efectuat de AC Nielsen in Romania in perioada
iulie-noiembrie 2000 a rezultat ca numarul de puncte de vanzare cu amanuntul era de 85000.
Sistemul de comercializare cu amanuntul in tara noastra are ca principale caracteristici:
caracter fragmentat, predomina comertul traditional, aparitia noilor forme de comert cu
amanuntul, un stadiu incipient de evolutie a comertului electronic.Caracterul fragmentat
deriva pe de o parte din dimensiunea unitatilor existente si pe de alta parte din gradul de
concentrare al proprietatii. Exista numeroase unitati de mici dimensiuni, cum ar fi:
chiosccuri, buticuri, mici magazine, sistemul de distributie fiind dominat de micii
independenti. In prezent gradul de cocentrare este redus, numarul lanturilor de magazine de
mari suprafete este destul de mic.Preponderenta comertului traditional este o caracteristica
specifica a distributiei pe piata romaneasca. Dintre cele 85000 de puncte de vanzare, doar 1%
erau supermarketuri sau minimarketuri si aproximativ jumatate erau magazine alimentare
pure si mixte, 30% erau magazine de tip ‚convenience’, 20% magazine de dulciuri, de
bauturi, produse cosmetice si magazine din statiile de benzina. Totusi in ultimii ani au inceput
sa se dezvolte si la noi hypermarketurile, magazinele de tip discount, mallurile, ponderea
acestora a inceput sa creasca si sa atraga din ce in ce mai multi consumatori, aparitia noilor
forme de comert cu amanuntul fiind o alta caracteristica a comertului cu amanuntul din
Romania.Forma de distributie de tip hypermarket a fost introdusa in Romania in 2001 din
initiativa unuia dintre cei mai mari detailisti mondiali, Hiproma, companie detinuta de
Carrefour si Hyparlo Group. Hypermarketul Carrefour a fost primul deschis in Romania,
reprezentand o investitie totala de 50 milioane USD. In prezent in Bucuresti sunt patru
hypermarketuri Carrefour: Militari, Grozavesti, Baneasa si Colentina, existand de asemenea

6
si in Brasov si Ploiesti.Pana in anul 2002 Carrefour a fost singurul hypermarket din tara, dar
in 2003 lantul de hypermarketuri Cora al grupului Louis Delhaize a deschis in Bucuresti
primul sau hypermarket in Romania, al doilea urmand a fi deschis in 2005. in Romania
grupul Louis Delhaize detine lantul de magazine discount Profi din Timisoara si lantul de
supermarketuri Mega Image din Bucuresti. Supermarketurile si lanturile de supermarketuri au
inceput sa se dezvolte pe piata romaneasca atat ca urmare a initiativei operatorilor locali, cat
si a promovarii supermarketurilor la standarde globale de catre marii detailisti straini. In
ultimul deceniu al secolului XX in afara de supermarketurile nou create, multe magazine au
fost restructurate si denumite supermarketuri. Formula de distributie de tip supermarket a
promovat o noua imagine in comertul cu amanuntul, prin lanturi de magazine ca Mega Image
si La Fourmie din Bucuresti, precum si Billa si Gima, care exista atat in capitala, cat si in
mari orase din tara.In afara de lantul Profi, formula de distributie prin magazine de tip
discount este prezenta in Romania si prin XXL Megadiscount. Magazinele de tip discount au
un mare potential de extindere, in conditiile in care piata are inca o capacitate mare de
absorbtie. Prin preturile mici pe care le ofera, magazinele discount au sansa de a deveni o
camponenta majora a sistemului de comercializare cu amanuntul, evolutie favorizata de
puterea mica de cumparare a unei mari parti a populatiei.

Se observa de asemenea aparitia pe piata romaneasca a magazinelor specializate. Un

exemplu poate fi magazinul Bricostore, primul centru de bricolaj din Romania. Magazine
specializate, la standarde internationale, au fost infiintate si in sistemul francizei. Un exemplu
ar fi magazinele The Body Shop. Primul astfel de magazin a fost deschis in 1999 in cadrul
centrului comercial Bucuresti Mall. La frontiera dintre comertul cu amanuntul si cel cu
ridicata s-a dezvoltat formula cash&carry. Aceasta formula a aparut pentru a indeplini
cerintele micilor clienti organizationali, produsele fiind destinate, in principal, revanzarii.
Plata se face pe loc, cantitatile care pot fi cumparate din fiecare produs sunt relativ mari, iar
transportul marfurilor este efectuat de cumparatori. Ca magazine de tip cash&carry din
Romania putem exemplifica Metro si Selgros. Stadiul incipient de evolutie a comertului
electronic este o alta caracteristica a comertului cu amanuntul in Romania. Magazinele
virtuale au inceput sa faca parte din peisajul distributiei bunurilor de consum.Piata
romaneasca are un potential de dezvoltare foarte mare. Comertul cu amanuntul se situeaza pe
un stadiu evolutiv inferior. Trecerea de la o structura fragmentata, dominata de comertul de
tip traditional, la o structura dominata de puncte de vanzare la standarde internationale, in
care marile suprafete detin o pondere insemnata, nu se poate realiza rapid. Diferentierea si

7
avantajul competitiv vor deveni cheia reusitei unui operator cu amanuntul. De altfel, mutatiile
din domeniul distributiei vor determina schimbari si in domeniul productiei de bunuri de
consum.

Webografie:

http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no17/articol_fulltext

www.google.ro