CUPRINS

Argument …………...………………………………………………………………………………...2

Capitolul I - Astepecte teoretice privind concurenţa ………………..………...………………...……4

1.1. Rolul si functiile concurenţei ….……………………………………………………………….4

1.2. Tipologia concurenţei .....…..……………………………………………………………...…...5

Capitolul II - Coordonatele generale ale activitaţii firmei Mega Image S.R.L. ...…………………...11

2.1. Prezentare firmei ………………………………………...……………………………………11

2.2. Analiza SWOT ……………………...……………………...…………………………………11

2.3. Oferta de produse si pozitiunarea pe piata a firmei …..........…………………………………11

Capitolul III – Cncurenţa firmei Mega Image S.R.L. …………….......……………………………..14

3.1. Prezentare principalilor concurenţi ……….…………………………………………………..13

3.2. Oferta de produse a firmelor concurente ……………….....………………………………….15

Concluzii ...…………………………………………………………………………………………..15

Bibliografie…………………………………………………………………………………………..15

1
 ARGUMENT

Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor. Concurenţa

determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la performanţa acesteia,
cum ar fi inovaţiile, o cultură unitară sau implementare judicioasă.
Concurenţa reprezintă un fenomen deosebit de important pentru viaţa economică, dar şi
pentru viaţa socială, deoarece ea reprezintă factorul care motivează, atât afacerile, cât si existenţa
oamenilor. Este cert că omul, de când se naşte şi până moare, va încerca să se adapteze mediului
natural, social şi economic în care trăieşte, ceea ce presupune că va trebui să cunoască ce
înseamnă competiţia. În primul rând, va concura cu sine însuşi, pentru a-şi depăşi limitele şi
pentru a se situa într-o poziţie favorabilă în societate. Apoi, va trebui să concureze cu alţi
competitori, evidenţiindu-şi anumite abilităţi, care îi vor permite situarea pe o poziţie
avantajoasă. Dacă ne referim la sfera economică, un agent economic va trebui să se raporteze
permanent la ceilalţi competitori de pe piaţă, jocul competiţiei fiind cel care va determina locul
competitorilor în cadrul pieţei. Desigur, că nu hazardul va fi cel care va determina această poziţie
ocupată în cadrul unei pieţe, ci toate resursele şi competenţele de care dispune un agent
economic şi pe care le utilizează în lupta pentru câştigarea unei poziţii dominante pe piaţă.
Dacă concurenţa este sau nu benefică pentru societate se poate afla numai în măsura în
care, pe ansamblul economiei, deci la nivel macroeconomic, se înregistrează o creştere
semnificativă de la o perioadă la alta, iar la nivelul unei unităţi economice, deci la nivel
microeconomic, se observă câştigarea unei poziţii competitive mai bune faţă de perioada
anterioară. Se ştie că datorită concurenţei existente într-o economie de piaţă vor exista
întotdeauna şi învingători dar şi învinşi. Astfel, învingătorul, întreprinderea sau organizaţia în
cauză, va considera benefică concurenţa, deoarece i-a permis să-şi mobilizeze toate eforturile,
resursele şi abilităţile de care dispune pentru a atinge o poziţie competitivă superioară prin
obţinerea unui avantaj competitiv cert faţă de ceilalţi competitori. Odată cu atingerea unei poziţii
de lider sau challanger pe o anumită piaţă de referinţă, agentul economic trebuie să fie conştient
că lupta concurenţială nu s-a terminat.
El va trebui să continue să se adapteze la mediu concurenţial, să fie flexibil la noile
modificări din mediul la care se raportează, să caute noi strategii competitive, cu alte cuvinte să
fie permanent “în alertă”, să caute noi soluţii, să inoveze chiar, astfel încât să-şi poată păstra
poziţia câştigată.Este evident că pentru un agent economic situat în poziţia de “învins”,
concurenţa va fi mai puţin benefică, deoarece aceasta l-a eliminat, el nereuşind să câştige un loc
în cadrul pieţei de referinţă. Dar, poate paradoxal, ea poate deveni benefică, dacă acest agent
economic va conştientiza că a piedut datorită propriilor greşeli, din care va trebui să înveţe pe

2
viitor. Şi poate că aici intervine cel mai clar conceptul de strategie, dacă ne referim la felul în
care sunt utilizate resursele existente, deoarece demersul strategic este singurul care determină
rezultatele activităţii agentului economic.
Piaţa va fi dominată de cel care va şti să-şi folosească cel mai eficient resursele de care
dispune, de cel care va şti să adopte o strategie competitivă avantajoasă. Un “învins” are poate
şansa de a imita strategiile învingătorilor, în felul acesta putând reuşi să-şi recâştige o poziţie în
cadrul pieţei respective.Am putea spune că cele mai importante mutaţii sunt cele legate de
trecerea fostelor ţări socialiste de la un sistem economic centralizat către un sistem al economiei
de piaţă. Acest sistem reprezintă o formă modernă de organizare şi funcţionare a economiei,
caracterizat de faptul că agenţii economici îşi desfăşoară activitatea în mod liber, autonom şi
eficient, în concordanţă cu cerinţele şi regulile dinamice ale pieţei, urmărindu-se valorificarea
maximă a resurselor limitate existente pentru a satisface nevoile umane care sunt nelimitate.
În acest context, prezenta lucrare îşi propune să analizeze fenomenul concurenţei sub
aspect teoretic şi metodologic. Conţinutul nu se doreşte a fi exhaustiv sau foarte cuprinzător, ci
doar să surprindă elementele esenţiale. Plecând de la definirea conceptului, prezentarea formelor
cunoscute ale fenomenului ,analizând principalele aspecte de studiu ale concurentei şi sintetizând
ideile relevante din domeniu, lucrarea a încercat să evidenţieze paşii importanţi pe care o entitate
nou-venită ar trebui să îi urmeze pentru a face faţă concurenţei existente şi a deveni eficientă.
În continuare voi prezenta cele trei capitole ale lucrării, cu detalierea aspectelor esenţiale
care creionează firul conducător al temei propuse.
Am considerat oportună o analiză a magazinului Mega Image S.R.L., i n comparaţie cu
un competitor, Lidl Discount S.R.L.

3
 Capitolul 1. Astepecte teoretice privind concurenţa

1.1. Rolul si functiile concurenţei

Aşa cum am văzut, concurenţa este necesară deoarece devine o condiţie esenţială a
alocării eficiente a resurselor atrase în mecanismul pieţei, dar şi pentru că motivează întreaga
activitate a agenţilor economici. Referitor la funcţiile care pot fi atribuite concurenţei, trebuie
precizat că acestea rezultă chiar din definiţiile date concurenţei de-a lungul timpului în literatura
de specialitate economică.
Astfel, o primă funcţie a concurenţei menţionată în literatura de specialitate se referă la
stimularea preocupărilor agenţilor economici pentru creşterea, diversificarea şi îmbunătăţirea
calităţii ofertei de mărfuri. Se recunoaşte faptul că datorită competiţiei existente în cadrul pieţei
apare şi o creştere a exigenţei consumatorilor faţă de bunurile de consum, aceştia fiind mai bine
informaţi asupra alternativelor de consum existente. Oferta de mărfuri trebuie permanent
adaptată la cerinţele consumatorilor. Această regulă simplă, specifică marketingului, impune
cunoaşterea nevoilor crescânde ale consumatorilor, a gusturilor şi preferinţelor acestora.
Privit din punct de vedere strict economic, concurenţa va elimina pe acei agenţi
economici care nureuşesc să satisfacă cererea de consum. Din punct de vedere al marketingului,
lucrurile sunt mult mai nuanţate, în sensul că, datorită concurenţei agenţii economici vor încerca
mai mult decât să satisfacă nevoile existente ale consumatorilor. În multe situaţii, agenţii
economici vor fi stimulaţi să dezvolte nevoi latente sau chiar să creeze noi nevoi, tocmai pentru a
reuşi să acapareze astfel un segment de piaţă important prin oferirea de produse sau servicii
competitive. Astfel, afirmaţia că “marketing înseamnă ofertă de valoare şi ridicarea standardului
de viaţă” (Ph. Kotler) devine extrem de pertinentă într-o perioadă în care se înregistrează o
dezvoltarea economică şi socială în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.
Datorită competiţiei acerbe existente în economia de piaţă, au fost atribuite acesteia o
serie de descoperiri importante în domeniul bunurilor de consum care au permis situarea
agenţilor economici într-o poziţie fruntaşă pe piaţa de referinţă.
Schimbările socio-demografice cu care se confruntă societatea în ultimii ani, modul de
gestionare a timpului liber, creşterea standardului de viaţă în ţarile capitaliste, precum şi tranziţia
la economia de piaţă a ţărilor din sud-estul Europei au impus adaptarea ofertei de bunuri şi
servicii la noile mutaţii intervenite. Dacă se au în vedere şi transformările politice şi economice
din ultimii ani şi anume constituirea Uniunii Europene, se constată o accentuare tot mai mare a
competiţiei în spaţiul economic european.
Concurenţa stimulează progresul tehnico-economic, invenţiile şi inovaţiile, oferind
agenţilor economici motivaţia de a crea produse performante şi, în acelaşi timp, de a produce la
un cost mai scăzut. Această funcţie de stimulare a progresului tehnico-economic reprezintă o cale
optimă pentru cucerirea unor poziţii avantajoase pe piaţă. Dacă noul produs, care înglobează cele
mai noi cuceriri ale tehnicii şi tehnologiei, va fi acceptat de către consumatori, atunci
întreprinderea va putea să se dezvolte şi să-şi câştige o poziţie competitivă. În acest mod,

4
competiţia va stimula agenţii economici să se diferenţieze de ceilalţi competitori prin crearea
unui avantaj competitiv legat de inovaţia tehnologic, ceea ce le va permite să se poziţioneze mai
bine în cadrul segmentului de piaţă ţintit.
Ca urmare a acestui fapt, concurenţa va contribui la eliminarea concurenţilor slabi, care
nu reuşesc să se adapteze la cerinţele pieţei sau nu reuşesc să ţină pasul cu noile descoperiri.
Chiar într-un domeniu care pare poate mai banal, de exemplu piaţa detergenţilor, descoperirea
unui ingredient care are o contribuţie hotărâtoare la albirea rufelor şi “spălarea în profunzime” a
acestora “permite” unui concurent ce nu reuşeşte să menţină acest secret de fabricaţie retragerea
de pe această piaţă.
O altă funcţie importantă a concurenţei se referă la alocarea raţională a resurselor utilizate
în activitatea economică, precum şi la repartizarea judicioasă a profiturilor obţinute proporţional
cu efortul efectiv depus de agenţii economici în procesul de producţie şi de distribuţie a
bunurilor. De aici rezultă faptul că exercitarea concurenţei pe o anumită piaţă împiedică
realizarea profitului de monopol de către agenţii economici, ceea ce constituie un element
benefic pentru societate.
Concurenţa reglează cererea şi oferta în orice domeniu al activităţii economice, ceea ce
constituie o funcţie de maximă importantă pentru o economie de piaţă liberă. În situaţiile în care
cererea este mai mare decât oferta, agentul economic va căuta să se specializeze într-un anumit
domeniu de activitate care îi va permite să-şi folosească resursele şi abilităţile de care dispune
pentru realizarea de produse sau servicii adaptate la nevoile şi exigenţele consumatorilor, în timp
ce în situaţia în care oferta este mai mare decât cererea, agentul economic va căuta să se
diferenţieze faţă de competitorii săi prin produsele şi serviciile oferite.
Prin faptul că favorizează raţionalizarea costurilor, concurenţa contribuie la reducerea
preţurilor de vânzare, ceea ce se constituie poate în cea mai evidentă funcţie a sa. Un preţ mic
atrage de regulă o cerere mai mare, ceea ce duce la un volum mai mare al desfacerilor şi, în final,
la maximizarea profitului.
Concurenţa stimulează creativitatea agenţilor economici, având un efect direct asupra
psihologiei acestora. Ei vor fi permanent preocupaţi de satisfacerea în condiţii superioare a
nevoilor de consum şi de maximizare a profitului, elemente care se regăsesc în însăşi definiţia
simplificată a marketingului. Alături de creativitate vor fi stimulate şi alte competenţe
individuale ale agenţilor economici, ceea ce demonstrează efectul benefic al concurenţei
economice.
Toate aceste funcţii enumerate mai sus evidenţiază rolul concurenţei în economia de piaţă
şi anume influenţa sa benefică asupra eficienţei şi echilibrului pieţei.
Competiţia trebuie să genereze competitivitate, adică însuşirea unui agent economic de a
oncura cu alţi competitori în cadrul unei anumite pieţe. De multe ori, această competitivitate
conduce, poate paradoxal, la apariţia unor relaţii de cooperare (de exemplu, alianţe, carteluri,
integrări) care au ca scop tocmai întărirea unor poziţii competitive avantajoase deţinute într-un
numit domeniu de activitate.

5
 1.2. Tipologia concurenţei

Formele concurenţei sunt foarte variate şi diversificate. Unul dintre factorii care
contribuie la diferenţierea concurenţei este numărul şi puterea economică a participanţilor la
tranzacţii. Când participanţii la tranzacţii sunt în număr mare şi de putere aproximativ egală, pe
piaţă se conturează forma de concurenţă perfectă. Când sunt foarte puţini sau numai unul, fie pe
latura ofertei, fie pe latura cererii, apar situaţii de monopol sau monopson, când sunt avantajaţi
fie numai producătorii, fie numai cumpărătorii.
Alt factor de departajare a concurenţei este gradul de diferenţiere a bunurilor care satisfac
o anumită nevoie umană. Când bunurile sunt omogene, consumatorilor le este aproape indiferent
de unde se aprovizionează. Diferenţierea produsului însă are ca efect creşterea concurenţei între
producători, fiecare dintre aceştia dorind să atragă un număr cât mai mare de clienţi.
În al treilea rând, facilităţile acordate sau restricţiile în calea celor care intenţionează să
intre într-o ramură, pe o anumită piaţă, influenţează modul de realizare a concurenţei. Cu cât
accesul într-o anumită ramură a economiei sau pe o anumită piaţă a unui agent economic se
realizează mai uşor, cu atât mai mult creşte gradul de competitivitate în acea ramură sau pe acea
piaţă, creându-se condiţii pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor la un standard ridicat.
Un alt factor este gradul de transparenţă a pieţei, care se referă la posibilităţile de acces la
informaţiile care rezultă din funcţionarea pieţei: produsele cerute sau oferite, preţurile, cantităţile,
condiţiile de tranzacţionare, acces care poate fi liber pentru toţi participanţii de pe piaţă sau poate
fi îngrădit de unii dintre aceştia în scopul sporirii propriilor avantaje.
Luând în considerare factorii prezentaţi mai sus şi ţinând cont de variantele de
combinare a lor, teoria economică a concurenţei a concluzionat că există următoarele tipuri de
concurenţă între producători (vânzători): concurenţa perfectă şi respectiv, concurenţa imperfectă,
cu formele: monopol, oligopol şi concurenţă monopolistică. Manifestarea celor două tipuri de
concurenţă determină şi existenţa pieţelor specifice, respectiv piaţa cu concurenţă perfectă şi
piaţa cu concurenţă imperfectă.
Concurenţa perfectă sau pură presupune instituirea unor asemenea raporturi de piaţă în cadrul
cărora, pe de o parte, toţi vânzătorii (producătorii) sunt în măsură să-şi vândă integral produsele
fabricate la preţul al pieţei pe care, individual sau colectiv, nu sunt capabili să-l influenţeze, iar
pe de altă parte, cumpărătorii pot achiziţiona bunurile şi cantităţile de care au nevoie la acelaşi
preţ al pieţei, pe care, de asemenea nu îl pot modifica după voinţa lor.
Existenţa pieţei cu concurenţă perfectă de fundamentează pe următoarele ipoteze:
- atomicitatea participanţilor la tranzacţii, caracterizată prin existenţa unui mare număr de
agenţi economici vânzători şi cumpărători, de putere concurenţială aproximativ egală, fără a avea
posibilitatea de a influenţa în vreun fel cantităţile oferite sau cerute ori nivelul preţurilor;
- omogenitatea bunurilor, asigurată prin producerea aceloraşi bunuri de către toţi
producătorii, cu caracteristici şi utilizări absolut identice, astfel încât alegerea vânzătorului de la
care se efectuează aprovizionarea este indiferentă pentru cumpărători;

6
 - intrarea şi ieşirea de pe o anumită piaţă sunt libere, adică nu există bariere juridice,
instituţionale sau de altă natură care să restricţioneze fie accesul unor producători, fie părăsirea
pieţei de către alţii, singurele argumente care fundamentează asemenea decizii fiind cele
specifice economiei de piaţă, respectiv rentabilitatea activităţilor desfăşurate;
- transparenţa perfectă a pieţei, ceea ce presupune că toţi agenţii economici primesc, în
egală măsură, aceleaşi informaţii cu privire la natura produselor tranzacţionate, calitatea acestora,
nivelul cererii şi al ofertei, preţurile practicate etc.;
- perfecta mobilitate a factorilor de producţie, aceştia fiind orientaţi spre destinaţiile cele
mai eficiente de utilizare.
Deşi piaţa cu concurenţă perfectă nu există ca atare în realitatea economică, studierea acesteia ca
model teoretic de analiză a mecanismului concurenţial „ideal” este extrem de utilă tocmai pentru
explicarea comportamentului agenţilor economici în condiţiile concrete, reale, ale pieţelor cu
concurenţă imperfectă.
Într-o ramură (industrie) există concurenţă imperfectă dacă agenţii economici – vânzători şi
cumpărători – sunt în măsură să influenţeze în mod unilateral raportul dintre cererea şi oferta de
bunuri, dar mai ales nivelul şi dinamica preţurilor, în intenţia de a-şi realiza propriile obiective.
Acest tip de concurenţă poate să îmbrace în realitatea economică diferite forme; principalele
caracteristici ale acestora, analizate comparativ cu modelul teoretic al concurenţei perfecte se
prezintă în tabelul nr. 2.1.
Piaţa cu concurenţă monopolistică conservă caracteristicile pieţei perfectă, cu excepţia
omogenităţii bunurilor. Oferta provine de la un număr foarte mare de agenţi cu putere economică
redusă, dar aceştia produc bunuri diferenţiate, cu elemente de originalitate sau specificitate în
cadrul unei gupe date. Această ofertă se confruntă cu cererea atomizată a unui mare număr de
cumpărători, dispunând la rândul lor de o putere economică redusă, dar vânzătorii au
posibilitatea, în limita diferenţierilor oferite, să influenţeze preţul, şi în anumite situaţii, chiar
cantitatea de bunuri comercializate.

7
 CAPITOLUL 2 . Coordonatele generale ale activitaţii firmei
Mega Image S.R.L.

2.1. Prezentare firmei

Mega Image s-a răspândit atât de tare în Bucureşti, încât între magazinele sale sunt numai
câteva minute de mers pe jos. Cu cele 472 de spaţii pe care le operează, Mega Image are cea mai
mare reţea de supermarketuri din România, testează mai multe variante de concept store şi
postura de dezvoltator.
Vassilis Stavrou, care a preluat funcţia de director general al companiei în vara anului trecut,
povesteşte de ce România este o piaţă-cheie pentru afacerile grupului belgian, care sunt planurile
pe care le are reţeaua şi care este scopul său ca şef al retailerului cu cea mai rapidă extindere
Într-un discurs de câteva minute ţinut pe o mică scenă instalată în Mega Image-ul din Băneasa,
Vassilis Stavrou, director general al companiei, spune că pentru magazinul- fanion al reţelei,
inaugurat în prag de Crăciun, a fost nevoie de un buget de 9 milioane de euro şi de doi ani de
muncă, perioadă în care s-au confruntat şi cu dezamăgiri, mai cu seamă legate de aprobările
legate de construcţie, aflată peste drum de Băneasa Shopping City. Proiectul ridicat de la zero
este o premieră pentru reţeaua belgiană, care testează astfel nu numai postura de comerciant, ci şi
papucii dezvoltatorului, cea mai mare parte din cei 8.000 de metri pătraţi ai suprafeţei comerciale
fiind închiriaţi către retailerul de articole sportive Decathlon.
Mega Image a încheiat anul cu 471 de magazine, cu trei deschideri pe 23 decembrie şi alte cinci
în penultima zi din 2015. În total, 61 de noi spaţii de vânzare s-au alăturat reţelei anul trecut, mai
puţin decât în anii anteriori, când expansiunea viza cam 100 de noi magazine anual. „Afacerea
din România are cel mai mare ritm de creştere din cadrul grupului la nivel internaţional. Aici este
un moment foarte bun pentru dezvoltările din comerţ, afacerea pe plan local este în creştere.
Luând în calcul afacerea şi mediul economic, ne aflăm la locul potrivit“, îmi spune Vassilis
Stavrou.
Adaugă însă că numărul de magazine a fost mai mic, dar suprafaţa de vânzare nou adăugată în
2015 nu a fost cu mult mai redusă decât în anii anteriori, iar „până la urmă suprafeţele de vânzare
contează mai mult decât numărul de magazine“. Deschis dar succint, povesteşte că evoluţia
afacerii din România este un veritabil studiu de caz. „În 2010 a fost luată decizia de a accelera
investiţiile de pe această piaţă. Strategia a fost pusă la punct cu mare atenţie, executată perfect.
Suntem foarte mulţumiţi de rezultatele de până acum“, afirmă Stavrou, vorbind o engleză cu un
pronunţat accent, care trădează originea mediteraneană.
În cinci ani, Mega Image şi-a sporit numărul de magazine de circa zece ori, iar cifra de afaceri de
aproape cinci ori, ajungând în 2014 la 632 de milioane de euro. Şi-a adjudecat astfel o felie
consistentă din totalul pieţei de retail alimentar, în care reţelele moderne de comerţ au vânzări
anuale de circa 9 miliarde de euro. Pe parcursul ultimilor ani, ponderea reţelelor în totalul

8
vânzărilor a crescut; comerţul tradiţional a pierdut teren, iar lanţurile internaţionale ajunseseră la
jumătatea anului trecut la o cotă de piaţă de 55%. Iar la nivelul Capitalei această pondere se
plasează la circa 70%.
Şi, desigur, grupul vrea o porţie şi mai însemnată din retailul românesc, motiv pentru care va
păstra acelaşi ritm de extindere şi pentru următorii doi ani. „Am investit în ultimii ani circa 50
milioane de euro anual pentru deschiderea a circa 100 de noi magazine. Vom continua să
investim, mai mult sau mai puţin, aceeaşi sumă de bani“, spune şeful Mega Image. Tot el adaugă
că la capitolul investiţiilor se înscriu şi cele 22 de milioane de euro alocate pentru contrucţia unui
nou depozit logistic, de 34.000 mp, la marginea Bucureştiului, în Ştefăneşti. Spaţiul va fi
complet operaţional până la finalul acestui an şi reprezintă practic o dublare a suprafeţei de
depozitare, pentru că depozitul pe care îl operează în prezent este similar ca mărime.

9
 2.2. Analiza SWOT

Evaluarea generală a atuurilor, slăbiciunilor, ocaziilor(oportunităţilor) şi ameninţărilor la

adresa firmei poartă denumirea de analiză SWOT.
Primii paşi in realizarea analizei SWOT constau în definirea obiectivelor
După ce au fost stabilite obiectivele se realizează analiza SWOT.
• puncte tari –sunt atribute interne ale firmei care ajută la realizarea obiectivelor
• puncte slabe- sunt atribute interne care impiedică realizarea obiectivelor
• oportunitaţi- sunt factori externi care ajută la realiarea obiectivelor
• ameninţari- sunt factori externi care impiedică realizarea obiectivelor

Identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe este rezultatul analizei mediului intern al
companiei industriale - repartizarea resurselor companiei industriale pe diverse domenii de
activitate, pe diverse funcţiuni, eforturile întreprinse şi rezultatele obţinute.
Pentru a determina punctele tari şi punctele slabe se analizează atât mediul extern cât şi
mediul intern .
Fondată în 1995, Mega Image este una dintre primele reele de supermarketuri apărute pe
piața locală. Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer internațional inființat în 1867 in
Belgia ce operează pe trei continente. Compania deține în prezent pe piața locală două formate
de magazine: Mega Image și Shop& Go.
La finalul anului 2013, Mega Image este considerat unul din cele mai mari lanțuri de
supermarketuri din Romania și cel mai mare lanț din Bucuresti. Rețeaua cuprindea 196 de
magazine, dintre care 1168 magazine Mega Image, 127 magazine Shop&Go și un magazin sub
brandul AB Cool Food.

Puncte tari:
• Acoperirea foarte mare a teritoriului
• Puterea mare de investiție (in noi tehnologii si promovare)

Puncte slabe:
• Ritmul foarte rapid de crește a francizelor Mega Image si imposibilitatea de a verifica în
timp util că toate respect normele
• Folosirea unor furnizori mari
• Inflexibilitatea francizelor în ceea ce privește politica se discount a produselor pe cale de
a expira

Oportunități:
• Acoperirea unor noi orae
• Diversificarea gamelor de produse

10
 Amenințări:
• Suprasaturarea pieței
• Taxele ridicate pentru retail

2.3. Oferta de produse si pozitionarea pe piata a firmei

Produsele
Ceea ce reprezintă principala preocupare şi totodată provocare în acest plan este
implementarea produselor marcă proprie. Acestea sunt cele mai bune de pe piaţa internă în ceea
ce priveşte raportul preţ-calitate. Marca proprie Mega-Image se referă la:
- Produsele 365, care semnifică cele 365 de zile ale anului (practic un produs pentru
fiecare zi), sunt fie importate din Belgia, fie produse în ţară, de anumite firme exclusive pentru
Mega Image.
- Produsele Delhaize, care sunt importate din Belgia.
- Produsele Care, produse nealimentare calitative, importate din Grecia.
- Produsele Bio - reprezintă marca proprie pentru produsele ecologice.
- Produsele ECO - cuprind gama de produse ecologice non alimentare.
- Produsele Gusturi Romanesti – produse cu specific românesc
- Produsele Le Boucher - constituie marca utilizată pentru carnea proaspată provenită din
măcelaria proprie.
Comercializarea acestora are mari avantaje: cel mai bun adaos comercial şi reclama pe
care o fac Companiei Mega-Image şi Delhaize. Ele sunt dryfood, nonfood şi fresh şi au un mare
rulaj, în special cele fresh. Au cea mai bună expunere la raft şi sunt semnalizate cu etichete
speciale.

Scopul întreprinderii este constituit de contaractarea de furnizori cu o gamă diversificată de

produse. Astfel, 75% din mărfurile asigurate sunt livrate de furnizori importanţi precum Nestlé,
Brenac, First, Nivea, Ferma Natural, Agroalim, Procter & Gamble Henkel, Colgate-Palmolive,
Delta, Danone, Carlsrom, Astese, Vincon,, Coca Cola, Quadrant etc. Calitatea produselor livrate
este esenţială pentru desfăşurarea procesului de comerţ

Capitolul 3. Concurenţa firmei Mega Image S.R.L.

3.1.Scurt istoric al firmei

11
Concurentii lantului de magazine Mega Image se impart in:

-Concurenti directi: Lidl, Billa,

- Concurenti indirecti:
 Hipermarketurile: Cora
 Magazinele din categoria cash & carry:Selgros

Lidl Discount S.R.L

Lidl şi-a asigurat o poziţie importantă pe piaţa din România în 2011 după ce a preluat în
februarie 2010 reţeaua de magazine de tip discount Plus, după ce discuţiile au început încă din
2009. Principala luptă pentru Lidl se va da pe seg­mentul discounterilor, estimat de ZF la circa
1,8-2 mld. euro, cu Profi (fondul de investiţii Enterprise Investors), Macro - fostul Minimax
(Dinu Patriciu), Kaufland (Lidl & Schwartz - acelaşi grup), Penny şi Penny XXL (Rewe Group).
Cei şase jucători (inclusiv Plus) deţineau la înce­putul anului, la nivel naţional peste 400 de
ma-gazine. Segmentul magazinelor de tip discount este sin-gu-rul din retailul modern care
acoperă toate judeţele din România. Lidl face parte din grupul german Lidl & Schwartz, care mai
deţine pe piaţa locală magazinele Kaufland. Plus a deschis primele magazine în România în anul
2005. Reţeaua de circa 100 de magazine a Plus România a obţinut în anul 2009 afaceri de peste
300 de milioane de euro. Istoria Lidl începe în Germania în anii `30, odată cu înfiinţarea
companiei Lidl & Schwarz, prin comercializarea de produse alimentare în regim en gros. Mai
târziu, activităţile companiei sunt divizate prin dezvoltarea unui lanţ independent de magazine de
tip discount sub denumirea de Lidl şi, respectiv, prin înfiinţarea supermarket-urilor şi a
hipermarket-urilor Kaufland şi Handelshof. Ludwigshafen este locul unde în anul 1973 se
deschide primul magazin. Extinderii pe întreg teritoriul Germaniei pe parcursul anilor `80 îi
urmeazǎ în anii `90 expansiunea internaţională. Lidl dispune astăzi de magazine în mai toate
ţările europene şi este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine de tip discount din Europa.
În top ZF 100 Cele mai valoroase companii din 2012, LIDL România ocupă poziţia 79 având o
valoare de 148 mil. euro.

S.C. Romania Hypermarche S.A. (CORA)

Primul hipermarket Cora din România a fost deschis la 1 octombrie 2003, în urma unei
investiţii de 50 de milioane de euro, ajungând în prezent la un număr de 9 hypermarketuri în:
Bucureşti, Cluj-Napoca, Baia Mare, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Arad şi Bacău. În top
100 Cele mai valoroase companii din 2011, Cora ocupă poziţia 95 având o valoare de 112 mil.
euro.

Selgros Cash & Carry S.R.L.

Compania Selgros Cash & Carry a intrat pe piaţa românească în anul 2001 prin
deschiderea primului magazin în Braşov, unde se află şi sediul administraţiei centrale. Selgros
Cash & Carry România aparţine concernului COOP din Elveţia. Selgros deţine pe piaţa locală 19

12
magazine cu vânzări de 780 milioane Euro, anul trecut în uşoară creştere faţă de 2010. În top 100
Cele mai valoroase companii din 2011, Selgros Cash&Carry ocupă poziţia 45 având o valoare de
299 mil. euro.

BILLA ROMANIA S.R.L.

In decembrie 1953, pianistul de numai 36 de ani Karl Wlaschek deschidea in Viena

primul magazin de produse cosmetice in regim discount. Astfel, intr-un spatiu de vanzare de
numai 40 mp, clientilor li se oferea posibilitatea de a achizitiona produse de marca la preturi
extrem de avantajoase. Aceasta politica de preturi s-a impus in scurt timp, succesul avut ducand
la deschiderea si altor filiale în Viena.
Fiecare supermagazin are o suprafata de vanzare intre 1000 si 2400 mp, intre 100 si 200
locuri de parcare, peste 10.000 de produse si ofera locuitorilor din Bucuresti, Ploiesti, Arad,
Timisoara, Cluj, Deva, Constanta, Galati, Craiova, Iasi, Braila, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Bacau,
Ramnicu Valcea, Baia Mare, Medias, Giurgiu, Reghin, Sibiu, Slatina, Tulcea, Suceava, Onesti,
Petrosani, Falticeni, Turda, Piatra Neamt, Bistrita, Hateg, Orsova, Carei si Resita, Oradea, si
Brasov, posibilitatea de a-si face cumparaturile zilnice intr-un supermagazin civilizat de talie
europeana. Reteaua BILLA este in expansiune in continuare.

3.2.Analiza concurenţei

Înainte de a intra pe segmentul de piaţa ce ofera o gama larga de produse respectiv:

produse lactate (ex: lapte, branză, , etc.), produse congelate (ex: legume, fructe,
semipreparate, etc.), apă si sucuri (ex: apă plată, apa carbogazoasă, sucuri carbogazoase,
energizante, etc.), MEGA IMAGE a anlizat in detaliu acest segment de piaţă .
Astfel au fost identificaţi principalii concurenţi, respectiv magazinul – Lidl Discount, in
România compania este prezentă din anul 2005, care ameninta clientela magazinului, prin
comercializarea acelorasi produse.
Mega Image urmareste ca in scurt timp de la intrarea sa pe piaţă sa se mentina, astfel sa
devina lider pe piaţă, obiectiv urmarit cu strictete, motiv pentru care politica reprezentanţilor
lantului de magazine este indreptata strict in avantajul clinetului venind cu oferte speciale in
fiecare luna.
Ambii concurenţi urmaresc maximizarea profitului pe termen scurt , acelaşi lucru se
poate spune şi despre Mega Image; totodată Lidl Discount urmareşte să devina lider pe piaţa.
Daca Lidl Discount urmează o strategie defensivă Mega Image urmează o strategie
agresivă atât in ceea ce priveşte preţul, produsele, promovarea şi plasarea.
Punctele forte ale magazinului Mega Image în vederea obţinerii obiectivelor urmărite sunt:
• calitatea superioară a produselor, a serviciilor;
• costurile reduse în comparaţie cu concurenta;
• personal calificat, motivat;
• tehnologie superioară;

13
 • stil de conducere liber, democratic;
• numărul personalului;
• gama mai variată de pruduse decât concurenţa
• servicii variate
• produse noi ce nu se găsesc în gama celorlalte magazine
Mega Image urmează in ceea ce priveste preţul o strategie de penetrare , respectiv
preţurile sunt foarte mici. Astfel intrând pe piată cu un produs accesibil, clienţii sunt încurajaţi să
cumpere, ceea ce va duce la creşterea vânzărilor şi a procentului de piaţă.
Promovarea produselor Mega Image este excelentă, acestia şi-au facut o bună strategie de
promovare utilizându-se de toate mijloacele posibile.
În continuare voi prezenta pe scurt o analiză comparativă a magazinelor Mega Image şi
Lidl Discount, in ceea ce priveşte preţul şi calitatea produselor, diversitatea produselor,
personalul, tehnologia , servicile oferite şi alte componente.
Voi începe, poate ,cu cel mai important aspect al acestei evaluari- preţul şi calitatea
produselor. Este de menţionat că nu se poate face diferenţiere clară de preţ şi de calitate a
produselor celor doi competitori din cateva motive pe care o să le prezint.
În primul rând ambele magazine comercializeză aproximativ acelaşi tipuri de produse
nediferenţiate din punct de vedere al marcii, aşadar calitatea produselor este aproximativ aceiaşi,
iar în ceea ce priveşte preţul articolelor nu există o diferenţiere netă in favoarea unuia sau altuia.
De exemplu: Atât Mega Image cât şi Lidl Discount comercializează energizant de la 1.47 de lei
pentru 0.25 l, o diferenţire de preţ se face din punct de vedere al marcii, Mega Image vinde o
doza de energizant Red Bull la preţul de 4.89 de lei cu 0.10 lei mai putin decât cei de la Lidl
Discount.
De remarcat este faptul ca cei doi concurenţi din acest segment de piaţă se neutralizează
reciproc sau mai bine spus „se ajută reciproc” deoarece daca luna aceasta bauturile racoritoare de
exemplu sunt mai ieftine la Mega Image, luna următoare Lidl Discount comercializează produse
lectate mai ieftin.
Prin urmare diferenţierile prin preţ sunt minime, iar în ceea ce priveşte calitatea
produselor există o diferenţă având în vedere ca nu sunt comercializate aceleaşi marci.
Ambii concurenţi sunt in pas cu tehnologia curentă şi tot odată se arată deschişi
inovaţiilor tehnologice.
Un atuu deţinut de Mega Image faţă de Lidl Discount este calitatea serviciilor, nu este
vorba de calitatea în sine a serviciilor şi nici de pregatirea personalului ce oferă anumite servicii,
ci de numărul mai mare de personal deţinut de Mega Image. Pentru a face parte atât din echipa
Mega Image, cât şi din echipa Lidl Discount trebuie să fi calificat, iar prin asta nu întelegem
numai cunoştinte de calitate, dar şi competenţă socială şi iniţiativă proprie.
Aşadar ambele magazine caută personal calificat, tocmai de aceea atât Mega Image cât şi
Lidl Discount pun la dispoziţie angajaţilor un sistem foarte bine închegat de şcolarizare şi
training, începând cu elementele de bază, care sunt prevăzute pentru oricine, până la şcolarizarea
individuală specializată.
Ambele magazine oferă o gamă variată de produse, Mega Image oferă clienţiilor o gama
mai diversificată in ce priveşte domeniile

14
 În următorii ani Mega Image doreşte să acapareze supremaţia şi în celelalte doua
domenii astfel să învingă Lidl Discount cu propriile lor cărţi, astfel să devină lider pe piaţa.
În concluzie,Mega Image cât şi Lidl Discount se folosesc de toate strategiile posibile
pentru a contracara atacul celuilalt. Acest duel dintre principalii concurenţi pe acest segment de
piaţă este benefic ambilor concurenţi cât şi consumatoriilor.

15
16