Comerţ internaţional Comerţ internaţional 1 din 36

2.5. Câştigurile din comerţ în cazul costurilor constante Câştigurile din comerţ
Vin Stofă
În absenţa comerţului fiecare ţară poate consuma numai cât Portugalia 20 10
produce. În consecinţă, CPP este şi curba consumului acelei ţări. Anglia 30 10
Combinaţia aleasă de pe CPP depinde de preferinţele oamenilor TOTAL 50 20
(cerere). Comertul international da posibilitatea consumului dincolo
de CPP (vezi demonstratia mai jos) Câştigurile din comerţ sunt împărţite inegal între ţări.
În urma specializării complete preţul relativ de echilibru (1 in
exemplul nostru) se află între preturile relative din cele două ţări.
P
V 2
Pentru Portugalia preţul relativ este şi pentru Anglia
P 3
S
P
V  120  2 2
 12
P 60 3
S
Faptul că raportul de echilibru este mai aproape de raportul
intern, arata ca este cu atât este mai mică partea din câştig a ţării
respective  Portugalia câştigă mai puţin decât Anglia (1 este mai
Puncte initiale de consum = A si A’.
Portugalia se specializează în vin şi produce 180 vin şi 0 stofă aproape de 2/3 decat de 2). Daca era media aritmetica, cele 2 tari ar
(pct. B). fi castigat egal. Dacă raportul de echilibru ar fi 2 Portugalia ar câştiga
Anglia se specializează în stofă şi produce 120 stofa şi 0 vin tot şi Anglia nimic pentru că Portugalia s-ar fi specializat complet şi
(pct. B’). Anglia nu. Acest lucru se numeşte cazul ţării mici.
Se face schimb 70V:70S (adica la pret relativ = 1) Apar şi dezavantaje din specializarea completa:
 Portugalia exportă 70 vin in Anglia si Anglia exportă 70 stofe in - scăderea cererii tarii partenere pentru produsul de export
- o ţară să nu mai vrea să colaboreze cu cealaltă ţară si sa
Portugalia.
sisteze exportul din bunul respectiv;
- motive politice.
Anterior comerţului După specializare
Vin Stofă Vin Stofă Verificări empirice ale teoriei ricardiene
Portugalia 90 60 Portugalia 180 0
Anglia 40 40 Anglia 0 120 Pentru a testa teoria lui Ricardo, McDougall în 1951 a studiat
TOTAL 130 100 TOTAL 180 120 25 de industrii din Marea Britanie şi din SUA şi comerţul dintre aceste
ţări şi restul lumii. La vremea aceea, salariile erau de două ori mai
Rezultă că se câştigă in total 50 unitati vin şi 20 unitati stofa. mari în SUA decât în Marea Britanie. El a concluzionat că SUA o să
Portugalia ajunge sa consume 110 vin şi 70 stofă aibă avantaj comparativ în ramurile unde productivitatea este cel
(110 = 180 – 70 exportate), adica la pct. E. puţin de două ori mai mare iar Marea Britanie va avea avantaj
Anglia va consuma 50 stofă (120 – 70) şi 70 vin (pct. E’). comparativ unde este mai eficientă peste jumătate din eficienta SUA.
Astfel, ambele tari castiga si comerţul reciproc dă posibilitatea În 20 din cele 25 de industrii, relaţia i s-a verificat, existând o
celor două ţări să consume dincolo de CPP (puncte imposibil de atins legătură pozitivă între productivitatea muncii şi exporturi.
anterior).
Comerţ internaţional Comerţ internaţional 2 din 36

Limite / neajunsuri: 3. Modelul standard al comerţului internaţional

- teoria ricardiană mai degraba presupune avantajul
comparativ decat il explică (nu spune de ce e diferita
Este o dezvoltare a modelului ricardian, în model fiind
productivitatea muncii intre tari)
introdusă cererea (preferinţele consumatorilor) – astfel incat preturile
- specializarea completă - care nu este realistă şi nu prea
sunt determinate de cerere si oferta şi operează cu costuri de
este practicată de ţări pentru a nu se expune riscurilor
oportunitate crescătoare în locul celor constante, acest model fiind
- raportul de schimb nu este determinat strict, fix (se
mai realist.
afirma doar ca se afla undeva in intervalul de schimb)
- nu dă explicaţii cu privire la efectul comerţului asupra
3.1. Curba posibilităţilor de producţie în cazul costurilor
deţinătorilor factorilor de producţie (forţă de muncă,
capital, pământ, resurse de producţie). crescătoare

Merite / Avantaje: – orice ţară are avantaj comparativ prin definiţie
intr-un bun şi de aici rezultă posibilitatea comerţului (comparand „n”
perechi de bunuri, cu siguranta se vor gasi preturi relative diferite).
Semn bun pentru tarile in dezvoltare ca este benefic sa participe la
comert international.
Ptr. tarile dezvoltate: nu trebuie sa se lamenteze fata de importurile
venite din tari cu forta de munca ieftina, pentru ca ele platesc salarii
mari deoarece si productivitatea muncii este mai mare (!).
Costuri de oportunitate crescătoare – o ţară trebuie să
renunţe la o cantitate tot mai mare dintr-un bun pentru a elibera
resursele necesare producerii unei unităţi suplimentare dintr-un alt
bun.
Aceste costuri crescătoare corespund realităţii.
De ce o ţară trebuie să renunţe la un bun intr-o proportie tot
mai mare pentru producerea altuia?

Concluzii ale teoriei ricardiane

Cauza comertului: diferente de productivitate (eficienta) intre tari,
care duc la costuri de oport. / preturi relative diferite intre tari;
Câştig din comerţ: există, pentru că punctele E şi E` sunt peste CPP;
Direcţia comerţului: importă unde are dezavantaj comparativ şi
exportă unde are avantaj comparativ.
Ţara vrea să renunţe la grâu pentru a produce carne de vită.
De ce proporţia renunţării nu este constantă? Pentru că terenul plan /
lanul trebuie transformat în păşune şi pe măsura ce se avanseaza de
la munte la ses sunt necesari tot mai multi bani. Reciproca este si ea
valabila (daca se doreste cultivarea graului in varf de munte …)
Comerţ internaţional
Odata cu costurile de oportunitate crescatoare – CPP sunt
concave la origine (0). Ambele ţări se confruntă cu costuri de
oportunitate crescătoare în producţia ambelor bunuri.
Ca o tara sa produca unitati suplimentare in mod constant
dintr-un bun, trebuie sa renunte la celalalt intr-o masura tot mai
mare.
Rata marginală de transformare (RMT) - se referă la
cantitatea din bunul Y la care o ţară trebuie să renunţe pentru a
produce o unitate suplimentară din bunul X. Ne arata inclinatia CPP
intr-un punct. Înclinaţia CPP creste pe măsură ce extindem producţia
bunului specializat (de ex. X pentru tara 1) sau altfel spus rata
marginală de transformare în pct. B este mai mare decât rata
marginală de transformare în pct. A.
3.2. Curbele de indiferenţă socială (CIS)
CIS arată toate combinaţiile posibile din două bunuri care
conferă o satisfacţie egală în consum ţării sau comunităţii respective.
Ele sunt asimptotice la axe. Curbe mai înalte (spre dreapta) denotă o
satisfactie mai mare. Sunt înclinate negativ, sunt convexe la origine şi
nu se intersectează.
Comerţ internaţional 3 din 36
I – mica
II – mai mare
III – satisfacţia cea mai mare.
A şi N – satisfacţie egala, pentru că sunt pe aceeaşi curbă.
Între R şi A sau N  R este mai mare (pe curba II). Cel mai bun
pachet? – este T (pe curba III).
De ce sunt înclinate negativ? Ca şi CPP, cu cât consumăm mai
mult dintr-un bun cu atât trebuie să renunţăm la alt bun (banii
disponibili sunt intr-o suma finita).
Rata marginală de substitutie (RMS)
RMS – arată înclinaţia curbei de indiferenţă sociala intr-un
punct şi reprezintă cantitatea din Y la care trebuie să renunţăm
pentru a consuma mai mult din X în condiţiile rămânerii pe aceeaşi
curbă.
În cazul în care vrem să consumăm mai mult din X ne
deplasăm în jos pe curba I de la N la A; RMSN  RMSA cu cât ne
deplasăm în jos pe curbă RMS scade.
De ce tot mai puţin Y? Fiindcă Y ne este tot mai valoros, tot
mai preţios si suntem dispusi sa renuntam la el intr-o masura tot mai
mica (ex. cu burgeri si cu suc).