Integrarea comerciala în cadrul UE - aspecte teoretice

Tratatul de la Roma a prevazut ca procesul de integrare economica sa înceapa prin

intensificarea schimburilor comerciale reciproce, ceea ce urma sa se realizeze, ca prim
pas, prin formarea între tarile membre a unei uniuni vamale.
Ce este o uniune vamala? Cum trebuia sa se realizeze si care urma a fi calendarul
acesteia?
Teoria uniunii vamale – apartine teoriei taxelor vamale.
În cadrul unei uniuni vamale, taxele vamale sunt înlaturate în comertul reciproc,
iar fata de terti, se stabileste o politica comerciala comuna.
Semnificatia: un comert liberalizat poate contribui la dezvoltarea economica.
Teoria comertului international, asa cum a fost dezvoltata de catre Ricardo si,
ulterior, de catre Elly Hecksher, Bertil Ohlin, Samuelson etc., sustine ca toate tarile au de
câstigat din comertul exterior, deoarece nu avantajele absolute au importanta, ci
avantajele comparative. Ca urmare, o liberalizare totala duce la un optim, în sens
paretian, o alocare optima a resurselor si o maximizare a bunastarii (the first best).
Liberalizarea totala a comertului se realizeaza, în fapt, mai greu, ca urmare a diferentelor
de dezvoltare economica.
Liberalizarea în cadrul unui aranjament regional este un caz particular al
avantajelor comparative din cadrul liberalizarii totale. În acest context, liberalizarea în
plan regional ar corespunde unui optim de ordinul al doilea (the second best).
1. Explicatia efectelor formarii uniunii vamale:
Modelul static: are în vedere impactul formarii unei uniuni vamale asupra fluxurilor
comerciale si asupra consumului în tarile participante.
Ipotezele modelului:
 se presupun trei tari – A (tara mica), B si C (restul lumii);
 exista un tarif extern comun, care discrimineaza C;
 taxe vamale “ad-valorem”;
 rata impunerii tv este aceeasi pentru produsul final si pentru input-uri (tv
nominala si efectiva sunt egale);
 nu exista bariere netarifare, ceea ce înseamna ca taxele vamale sunt singura
bariera;
 pretul bunurilor importate pentru consumul intern (Pmt) cuprinde pretul de import
(Pm) si taxa vamala: Pmt = (1+t)Pm; t>=0;

1
  interventia statului are loc numai la frontiere iar balanta comerciala este
echilibrata;
 exista concurenta libera pentru bunuri, servicii, factori de productie;
 costul de productie pe unitate de output este constant, adica functia de productie
este omogena si de gradul 1 (pentru a produce o unitate suplimentara din produsul
X, inputul trebuie sporit cu o proportie constanta);
 costurile de productie determina pretul retail;
 optiunea unei tari pentru a produce anumite bunuri are loc în functie de preturile
factorilor indigeni;
 teoria u.v se refera la sectorul manufacturatelor: o cantitate fixa de factori de
productie este complet folosita;
 nu se au în vedere anumiti factori sectoriali specifici; ex. spirit antreprenorial;
 mobilitatea factorilor este perfecta în interiorul tarii;
 mobilitatea bunurilor este perfecta între tarile participante la uniunea vamala
 se face abstractie de costurile transporturilor, de asigurare sau bancare;
 acces identic la aceleasi tehnologii;
 difera înzestrarea cu factori;
 conditii statice: ratele cresterii, tehnologii, preferinte de consum, economiile,
investitiile, importurile sunt date si sunt nemodificabile;
 se face abstractie de amortizarea stocului de capital;
 bunuri si servicii omogene – nu sunt preferinte pentru anumiti furnizori, singurul
criteriu de optiune fiind diferentele de preturi;
 toate bunurile si serviciile se caracterizeaza prin elasticitatea 1 a cererii la venit
(orice modificare –crestere sau descrestere- a venitului va produce o modificare
proportionala si în aceeasi directie a cererii);
 se face abstractie de bunuri non-tradable;
 nu exista incertitudine – producatorii sunt perfect informati asupra pietei, iar
consumatorii sunt pe deplin familiarizati cu bunurile si serviciile;
 sunt ignorate operatiunile fiscale (impozite, subventii) si cele monetare (cursul
valutar, dobânda, inflatia, balanta de plati).
Rezulta ca ipotezele sunt extrem de restrictive.

2
Exemplu:
a) Se presupune un anumit bun, produs de catre trei tari, dar cu nivel diferit al costurilor:
Tara
A
B
C

Costul unitar de productie

60
50
35

Costul cel mai scazut este al tarii C.

In conditii de comert liber, importul cel mai avantajos vine din C. Tara A ar obtine un
câstig de 25 unitati pe produs, iar tara B, un câstig de 15 unitati pe produs.

b) Tara A impune o taxa vamala de 100% la import.

Taxa vamala la importuri in A …… 50%
Pretul marfii in A…………………… 60
Pretul importului din B……………..100
Pretul importului din C……………...70

Pentru tara A este mai avantajos sa produca în interior decât sa importe. Rezulta autarhie,
eliminarea comertului.

c) Tarile A si B formeaza o uniune vamala, liberalizând comertul reciproc, dar impunând

taxa vamala fata de C.

Taxa vamala……………………………100%
Pretul marfii in A……………………….. 60
Pretul marfii in B……………………….. 50
Pretul marfii importate din C………….. 70

3
 Constatari:
 Devine avantajos, pentru tara A, sa importe bunul respectiv din tara B, deoarece
obtine o economie de 10 unitati la fiecare produs.
 S-a creat un flux comercial (trade creation).
 Rezulta si un spor de consum (welfare increase).
 Mai avantajos decât în conditii de autarhie, dar mai putin avantajos decât în
conditii de comert total liber.
 A avut loc si o abatere de comert, dinspre importul cel mai avantajos (din C), spre
cel devenit mai avantajos ca urmare a aplicarii tarifului în mod discriminatoriu,
numai fata de C (trade diversion). A avut loc o alocare necorespunzatoare a
resurselor.
 Rezulta o diminuare a bunastarii (welfare decrease), prin reducerea consumului.
Rezultat final: Efectul trade creation este de 10 unitati. Efectul trade diversion este de 20
unitati. Efectul net este – 10 unitati.
Reprezentarea grafica:

4
SASA --> Oferta în tara A, la diferite niveluri ale pretului;
DADA --> Cererea în tara A, la diferite niveluri ale pretului;
CC’ --> Oferta tarii C din bunul respectiv (oferta nelimitata, perfect elastica). Pretul este
35 u.m.
BB’ --> Oferta tarii B din bunul respectiv (oferta nelimitata, perfect elastica). Pretul este
50 u.m.
La pretul OC, cererea/consumul în tara A ar fi OQ C, dar, oferta interna este OQ1A.
Diferenta Q1AQC poate fi oferita de tara C.
La pretul OB, cererea/consumul intern în tara A ar fi egal cu OQ B, iar oferta interna urca
la OQ2A. Diferenta Q2AQB poate fi acoperita de tara B.
La pretul OA, oferta interna este Q3A, iar cererea se reduce la OQ4A.
Cele doua tari - A si B - formeaza o uniune vamala si imun o taxa vamala de 100% numai
fata de tara C (care nu participa la uniunea vamala).
Ce se întâmpla?
Tara A va importa din B la pretul de 50 u.m., iar productia proprie se reduce de la OQ 3A
la OQ2A. Se formeaza un nou flux comercial. La noul pret, creste si cererea interna de la
OQ4A la OQB. Importurile în tara A sporesc pentru a acoperii reducerea productiei proprii
si sporirea cererii (de la OQB-OQ3A la OQB-OQ2A). Cele doua triunghiuri (1+2) exprima
aceasta „cerere de comert” (trade creation). Efectele de sorire a bunastarii (welfare) se
refera la economiile realizate în productie si în reducerea cheltuielilor consumatorilor. În
acelasi timp, importurile la cel mai mic pret (din C) au fost înlocuite cu importuri la un
pret mai mare din B, aceasta numai deoarece pretul din C creste cu aplicarea taxei vamale
fata de neparticipantii la uniunea vamala. Acest efect apare în dreptunghiul 3 si reprezinta
ceea ce se cunoaste sub denumirea de „abatere de comert” (trade diversion).
Constatari:
1. Teoria lui J.Viner (J. Viner, The customs union issue, 1950): înlaturarea taxelor vamale
în cadrul limitat al unei uniuni vamale va produce un dublu efect: pe de o parte, ca
urmare a înlaturarii taxelor vamale devine mai avantajos pentru anumite tari participante
la uniune sa importe de la partenerii lor, în loc sa produca în interior, deoarece ar fi mai
costisitor. În acest mod, se creeaza noi fluxuri comerciale între participantii la uniune,
ceea ce Viner a numit “creare de comert”; pe de alta parte, deoarece înlaturarea barierelor
vamale are loc pe o baza preferentiala, producatorii interni si exportatorii au un avantaj
unilateral în raport cu neparticipantii; ca urmare, ei sunt interesati în a face comert în
interiorul zonei, în loc de a importa bunuri altminteri mai ieftine din afara zonei. Se va
înregistra o “abatere de comert”. Rezultatul va fi net pozitiv daca volumul schimburilor
prin “creare de comert” va fi mai mare decât cel pierdut din “abatere de comert”.
2. O asemenea definire înseamna ca uniunea vamala se considera a fi fie trade creating,
fie trade diverting, desi ambele efecte sunt prezente. Înseamna ca, automat, crearea de

5
schimburi se asimileaza unui efect pozitiv, iar abaterea de schimburi, unuia negativ.
Aceasta deoarece se presupun costuri constante în producerea bunului X în tara A.
Abaterea de comert poate duce, totusi, în anumite conditii, la efecte de welfare? Da: în
dinamica, prin economies of scale si reducerea costurilor, prin learning by doing, inovare
si îmbunatatirea calitatii produselor.

3. Teoria Vineriana a fost corelata cu teoria optimului economic, în ideea unui “second
best” în comparatie cu “the best” care ar rezulta în conditii de free trade. Mai mult,
liberalizarile comerciale în cadru regional sunt privite ca un pas spre liberalizarea
multilaterala.
4. Probabilitatea de a obtine câstiguri de bunastare (welfare) sporeste daca taxele vamale
“ex-ante”sunt mari si efectul reducerii acestora este substantial, daca importurile
anterioare din restul lumii sunt scazute (reducând trade diversion sau reducând efectul
negativ asupra trade creation), preturile ex-post în uniunea vamala sunt de nivel apropiat
celui mondial (marind crearea de comert si efectul pozitiv asupra consumului).
5. Efectul asupra bunastarii sporeste daca numarul participantilor la uniunea vamala este
mare (în raport cu restul lumii), daca cuprinde o parte relativ mare a comertului mondial
(minimizând trade diversion).
6. Daca tarile participante sunt potential competitive, nu complementare (în acest ultim
caz, uniunea vamala va avea efect mic sau zero si nu va contribui la welfare).
7. Efectele statice de welfare sunt mici, asa cum arata studiile empirice, în special în
cazul tarilor mari, cu piata interna mare.
Modelul dinamic - dezvoltarea teoriei cu luarea în considerare a aspectelor dinamice, a
modificarilor care au loc în conditiile de productie si a impactului acestora asupra
cresterii economice:
 investitii, dezvoltare tehnologica, inovatii tehnice, restructurare, productivitate;
 ocuparea fortei de munca;
 intensificarea concurentei, variate si de calitate superioara, Economii datorate
dimensiunii (economies of scale): sporirea specializarii în conformitate cu
avantajul comparativ, reducerea costurilor;
 problema dimensiunii firmelor;
 sporirea concurentei între firme;
 cerere mai mare, crestere economica;
 îmbunatatirea raportului de schimb: exportatorii din afara Uniunii Vamale vor fi
obligati sa reduca pretul, pentru a se mentine pe piata Uniunii Vamale (suporta

6
 costul discriminarii). Aceasta reduce pretul de import, contribuind la
îmbunatatirea raportului de schimb.
Efectele restrictiilor cantitative: contingentele (cotele) la importuri :
Importurile se reduc pâna la nivelul contingentului.
 Rezulta urcarea pretului. La noul pret, productia nationala urca si preia acoperirea
unei parti din cerere, dar cererea interna se va reduce.
 Se reduc posibilitatile de export, ale firmelor din restul lumii, în tara care impune
respectivul contingent.
 Bugetul statului nu înregistreaza venituri din taxe. Poate, eventual, obtine anumite
venituri din atribuirea pe baza de licitatie a licentelor de import.

2. Piata Comuna: libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului, persoanelor.

Piata comuna - zona în care libertatea de circulatie a bunurilor, serviciilor si

factorilor de productie – capital si persoane – este deplina.
Realizarea unei piete comune presupune ca:
 Barierele comerciale, tehnice, fiscale sau administrative între tarile respective sa
fie înlaturate, ceea ce se cunoaste sub denumirea de “integrare negativa”.
 Sa fie elaborate reguli privind circulatia libera a celor patru componente ale pietei,
un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si aplicare a
unor politici comune, ceea ce se numeste “integrare pozitiva”. Acesta este un pas
necesar pentru a merge mai departe si a realiza uniunea economica.
 Permanenta ajustare si adaptare la schimbari.
 Înlaturarea oricarui control vamal în interiorul zonei duce la completa integrare a
pietelor nationale, la formarea unei adevarate piete interne/unice.
 Piata unica înseamna cel mai avansat proces de integrare în plan comercial.
Schematic, evolutia liberalizarilor comerciale si a integrarii pietelor de la forme mai
simple la forme mai avansate se prezinta astfel:
Aranjamente comerciale si de integrare a pietelor
Masuri de liberalizare si de integrare

Zona de comert liber

7
 Înlaturarea barierelor vamale între participanti, cu mentinerea tarifului extern
propriu; de obicei, bunurile care se liberalizeaza sunt cele de origine industriala.
Înlaturarea barierelor vamale si a barierelor cu efect echivalent între participanti; se
introduce un tarif extern comun. Uniune vamala plus înlaturarea tuturor barierelor
netarifare pentru bunuri; masuri de liberalizare a circulatiei capitalului si a persoanelor;
masuri în domeniul pietei comune pentru servicii;
In zonele libere, marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii
drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu
sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate. Acestea nu pot fi
plastate sub un alt regim vamal si nici nu pot fi folosite sau consumate in alte conditii
decat cele prevazute de reglementarile vamale.
Marfurile romanesti pot fi introduse in zonele libere, cu respectarea
conditiilor stabilite pentru exportul de marfuri.
Stationarea marfurilor in zonele libere nu este limitata in timp.
Intrarea si iesirea din zonele libere sunt permise numai prin punctele stabilite de
autoritatea vamala. Efectuarea de constructii de orice fel in zona libera este conditionata
de autorizatia prealabila a autoritatii vamale.
Perimetrele zonelor libere, punctele de intrare si de iesire ale acestora , precum si
persoanele si mijloacele de transport care intra sau ies sunt supuse controlului si
supravegherii vamale.
Accesul intr-o zona libera poate fi interzis de autoritatea vamala, daca persoanele
fizice sau juridice nu justifica interesul lor de a desfasura o activitate licita in acea zona.
Autoritatea vamala are dreptul de a controla marfurile care intra in zone libere sau
care stationeaza ori ies din acestea, pe baza documentelor de transport insotitoare. Marfa
se prezinta autoritatii vamale, la cererea acesteia, de catre titularul operatiunii.
Marfurle periculoase, marfurile a caror detinere sau circulatie este stabilita prin
reglementari speciale, marfurile susceptibile de a se altera, precum si cele care necesita
instalatii speciale de depozitare sunt admise in zonele libere numai cu conditia sa existe
spatii sau incinte special amenajate pentru primirea si depozitarea lor.
Marfurile straine introduse in zonele libere, precum si marfurile romanesti si
straine aflate in zonele libere si care se scot din tara nu sunt supuse obligatiei de
depunere a declaratiei vamale.
Pentru marfurile romanesti care se introduc in zonele libere, precum si pentru
marfurile romanesti sau straine aflate in zonele libere si care intra in tara se depun
declartaii vamale.
Administratia zonelor libere este obligata :
a) Sa comunice autoritatii vamale marfurile aflate in zona libera, care sunt supuse
drepturilor de import sau de export ori care fac obiectul unor reglementari privind
politica comerciala ;
b) Sa informeze autoritatea vamala despre activitatile industriale, comerciale si despre
orice alta activitate care se desfasoara in zonele libere, in conditiile prevazute de lege.
Pe timpul stationarii in zonele libere, marfurilor straine li se poate acorda unul
dintre urmatoarele regimuri vamale :
a) Importul pentru consum sau utilizare in zona libera ; in acest caz, cheltuielile de
depozitare si de manipulare efectuate in zona libera nu se include in valoarea din
vama ;

8
b) Perfectionare activa ;
c) Transformare sub control vamal ;
d) Admitere temporara .
Marfurile straine pentru care nu s-au indeplinit prevederile privind stationarea in
zone libere nu pot fi consumate sau utilizate in zonele libere.
Persoana fizica autorizata sau persoana juidica care exercita o activitate de
prelucrare, de transformare, de vanzare, de cumparare sau de stocare de marfuri, in zona
libera, este obligata sa infiinteze si sa tina o evidenta operativa a marfurilor, in forma
aprobata de autoritatea vamala, si sa o puna la dispozitia acesteia pentru control.
Marfurile se inregistreaza in aceste evidente in momenul in care sunt introduse in locurile
sau in incintele detinute de o astfel de persoana.
Cand in interiorul unei zone libere marfurile se transbordeaza dintr-un mijloc de
transport in altul, documentele referitoare la o astfel de operatiune se pun la dispozitia
autoritatii vamale.

Piata unica/interna

Se bazeaza pe desavârsirea liberalizarilor anterioare, la care se adauga înlaturarea

frontierelor vamale în interiorul zonei

3. De la uniunea vamala, la piata unica, interna a Uniunii Europene

Tratatul de la Roma se refera la:
 Crearea unei piete comune între statele semnatare ca modalitate de a atinge
obiectivul mai înalt, acela al “unei dezvoltari economice armonioase si al cresterii
standardului de viata al cetatenilor din statele semnatare”.
 Pentru a realiza un asemenea obiectiv, asa cum se arata în art. 9 al tratatului,
“Comunitatea se va baza pe o uniune vamala”, ceea ce este similar înlaturarii
taxelor vamale si tuturor masurilor echivalente plus instituirea unui tarif vamal
extern si a unei politici comerciale comune fata de tarile terte.
 Tratatul se refera si la doua politici comune sectoriale – la politica în domeniul
transportului si la aceea a agriculturii.
 Prevederi referitoare la functionarea regulilor de piata si ale concurentei în cadrul
pietei comune.
 Prin toate acestea, Tratatul de la Roma a creat premisele introducerii altor masuri
necesare realizarii Comunitatii Economice Europene.
Evolutia integrarii comerciale dupa Tratatul de la Roma
 Conform Tratatului de la Roma, uniunea vamala urma sa fie înfaptuita pâna cel
mai târziu în 1970, deci în 12 ani.

9
  Procesul de înlaturare a taxelor vamale si a barierelor echivalente a fost accelerat
si s-a încheiat la 1 iulie 1968, când s-a instituit si un tarif extern comun. Au mai
fost mentinute câteva cote la nivel national pentru asa-numitele “bunuri
sensibile”. De asemenea, politica agricola comuna a stabilit regulile pentru libera
circulatie a produselor agricole.
 Între 1968-70, scurta perioada de consolidare, urmata de încetinire si, uneori,
chiar blocare.
 Deceniul 1970 – 80 a adus multe evenimente si schimbari: în economia mondiala:
cele doua socuri petroliere – 1973 si 1979/80 – si crizele economice mondiale
induse de acestea; renuntarea în 1973 la sistemul Bretton Woods de cursuri fixe si
trecerea la sistemul, cvasi-generalizat, de cursuri flotante; revenirea la anumite
masuri protectioniste în comertul mondial etc. Impact puternic si asupra
economiei europene. S-a instalat un fel de euro-pesimism. Principala realizare din
aplicarea Tratatului de la Roma a ramas, în fapt, uniunea vamala. Punerea în
aplicare a altor prevederi ale tratatului au fost fie amânate, fie “uitate”.
 Crearea si consolidarea pietei comune/unice a necesitat înlaturarea barierelor care
s-au mai mentinut (impactul lor fiind evaluat în faimosul “Raport Cecchini”)
precum si un nou cadru juridic.
 În 1985, Comisia a publicat un document numit “Cartea Alba”, care continea cca
300 de masuri ce urmau a fi puse în practica pentru a realiza o adevarata piata
interna europeana.
Actul Unic European, convenit la 2 decembrie 1985 la Luxembourg, semnat în
februarie 1986, aducea mai multe amendamente Tratatului de la Roma si stipula masuri
pentru îmbunatatirea procesului de formare a pietei interne unificate si de desavârsire a
acesteia pâna la 1 ianuarie 1993.
Amendamente aduse prin Actul Unic:
a) prevederea referitoare la luarea deciziilor cu majoritate calificata (nu cu unanimitate),
cu unele exceptii (masurile fiscale) în chestiuni care se refera la Piata Interna (Art.
100A);
b) introducerea principiul subsidiaritatii, conform caruia vor fi transferate la nivel
comunitar numai acele competente care se refera la chestiuni ce pot fi mai bine
solutionate la acest nivel. Introducerea principiului a oferit, de asemenea, o noua
perspectiva asupra repartizarii puterii de decizie între nivelurile comunitar, national,
regional/local.
Directii ale dezvoltarii Pietei Interne
Piata unica interna - una din marile realizari ale Uniunii Europene
 Cea mai întinsa piata din lume, o adevarata piata interna.

10
  Scopul: de a spori eficienta economica prin reduceri de costuri, de a face bunurile
mai competitive prin reduceri de preturi, de a crea mai multe locuri de munca, mai
multe posibilitati de optiune pentru cumpararea de bunuri si servicii, de a oferi
mai multe sanse privind dezvoltarea regiunilor, cu alte cuvinte, mai multa
bunastare economica.
 Efecte atât asupra cetatenilor, cât si asupra mediului de afaceri în ceea ce priveste
“ mai buna ocupare a fortei de munca si mai multe oportunitati comerciale”.
 Piata Interna se bazeaza pe reguli si legi comune: legile la nivel comunitar sunt
obligatorii pentru toti – firme si persoane fizice - , având un efect direct;
directivele trebuie sa fie preluate în legislatia nationala si create structurile
necesare aplicarii acestora. Impactul va depinde de masura în care directivele sunt
transpuse în legislatia nationala.
Introducerea si dezvoltarea Pietei Unice în beneficiul tuturor cetatenilor: Piata
Unica genereaza o mai buna ocupare a fortei de munca, sporeste libertatea individuala si
este benefica consumatorilor, asigurând totodata un nivel ridicat al sanatatii si securitatii
si al protectiei mediului.
Comunicatiilor si comunicarii cu cetatenii si firmele: informatii gratuite prin
telefon sau Internet, înfiintarea unei retele de informare si consultatii cu privire la locurile
de munca în Uniunea Europeana (EURES); planul numit SLIM privind simplificarea si
reasezarea coordonarii regimului de securitate sociala în sensul aplicarii unui singur set
de legi. Obiectiv: informatii sporite privind drepturile care decurg pentru cetateni din
Piata Interna; în mediul afacerilor, prioritatile sunt: simplificarea legislatiei si a
instructiunilor de aplicare ale acesteia; formularea unui cadru legislativ predictibil;
simplificarea formalitatilor administrative în domeniul reglementarilor fiscale, privind
mediul, securitatea sociala.
Mai buna folosire a oportunitatilor deschise de comertul electronic.
Piata Interna si moneda unica Euro – avantaje reciproce.

4. Politica comerciala comuna

4.1. La ce se refera politica comerciala comuna?
Politica comerciala comuna este denumirea generica pentru ansamblul de masuri,
instrumente, politici aplicate în domeniul comercial extern al Uniunii Europene.
 Politica comerciala comuna în raport cu nemembrii a fost prevazuta în textul
Tratatului de la Roma, art. 110-116.
 Obiective: evitarea distorsionarii concurentei indiferent de teritoriul tarii
importatoare (un tratament identic al marfurilor la frontiera, indiferent care este
tara de intrare a respectivelor importuri); crearea conditiilor pentru o liberalizare

11
 progresiva, dar armonizata, în relatiile cu ansamblul comertului mondial
(negocieri de liberalizare în cadrul GATT/OMC).
 În Comunitatea/Uniunea Europeana au existat unele exceptii de la tratamentul
comun pentru produse precum textile si îmbracaminte, automobile, carbune si
otel, constructii navale si servicii, dar treptat s-au armonizat si aceste domenii.
 În domeniul comertului cu produse agricole, relatiile fata de restul lumii au fost
chiar de la început incluse în politica agricola comuna, fiind astfel integrate o data
cu toate componentele acesteia.
 În domeniul comertului cu bunuri, competenta în materie de politica comerciala
externa revine Comisiei Uniunii Europene, care actioneaza în numele statelor
membre.
În domeniul serviciilor, au existat retineri fata de transferarea la nivel comunitar a
competentelor statelor cu privire la stabilirea de relatii cu restul lumii si fata de cedarea
dreptului de negociere asupra unor liberalizari. Deocamdata, conform Deciziei Curtii
Europene nr. 1/1994 (Nov. 1994), competenta în domeniul serviciilor externe se împarte
între comisie si statele nationale.

Spatiul Economic European

Acordul privind realizarea Spatiului Economic European a fost semnat in

octombrie 1991, la Luxemburg, intre Comunitatea Economica Europeana (CEE - 12 State
Membre) si Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS - Austria, Suedia, Finlanda,
Norvegia, Elvetia, Islanda, Liechtenstein) si a intrat in vigoare la 1 iulie 1993, fara
Elvetia, care nu l-a ratificat. In prezent, AELS mai cuprinde patru tari: Norvegia, Islanda,
Elvetia si Liechtenstein.
Cele doua grupari semnatare ale acordului raman in continuare zone de liber
schimb imperfecte. Tarile AELS nu adera la politica agricola comuna, la Sistemul
Monetar European si la uniunea politica a acesteia, pastrandu-si autonomia in relatiile cu
tertii.
Motivul principal care a determinat tarile AELS sa adere la ideea crearii unui
spatiu economic european a fost ingrijorarea lor ca odata cu procesul de formare a pietei
unice interne a CEE, care presupune realizarea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor,
capitalurilor si serviciilor, accesul produselor industriale din tarile AELS pe piata
comunitara va fi ingreunat.
Continutul acordului cuprinde reglementari pe linia realizarii celor patru libertati
de circulatie, precum si cooperarea in alte domenii de interes: tehnologie, servicii de
informare, invatamant, turism, intreprinderi mici si mijlocii, sectorul audio-vizual.

12
Asociatia Europeanã a Liberului Schimb (AELS)
Zona de liber-schimb, creatã în 1960 (printr-un Acord european de liber -
schimb), la initiativa Marii Britanii care încerca astfel sã previnã riscul în dominatii
economice din partea CEE. Tãrile fondatoare au fost Marea Britanie, Norvegia, Suedia,
Danemarca, Austria, Portugalia, Islanda, Elvetia. Ulterior au aderat Finlanda si
Liechtenstein. CEE si AELS au dezvoltat între ele legãturi economice strânse care au
culminat cu crearea, în 1994, a Spatiului Economic European (SEE). Din cele zece tãri
membre ale AELS sase au aderat între timp la UE, astfel încât aceastã organizatie si-a
pierdut astãzi importanta initialã.

 Acordul NAFTA

Începând cu 1 ianuarie 1994, a intrat în vigoare Acordul de Liber Schimb Nord -

American (N.A.F.T.A.), un acord trilateral de liber schimb S.U.A. - Canada - Mexic, prin
care s-a urmarit regionalizarea gruparii comerciale de liber schimb în emisfera nordica a
continentului american si contrabalansarea fortelor de actiune ale pietei europene, pe de o
parte, si a pietei Japoniei si tarilor din bazinul Pacificului, pe de alta parte.
Ideea crearii unei zone de comert liber în America de Nord a aparut ca o necesitate
de a contrabalansa evolutiile înregistrate în aceeasi directie la nivelul continentului
european, ea fiind exprimata pentru prima data, în mod public, la 10 iunie 1990, cu
prilejul unei întâlniri realizate între presedintii George Bush si Salinas de Gortari.
Canada, care semnase anterior un tratat de comert liber cu S.U.A., a aderat si ea ulterior
la ideea finalizarii unui astfel de proiect, initiindu-se astfel procesul de negocieri
tripartite.
Tratativele au fost demarate practic pe parcursul primului semestru din anul 1991,
dupa ce fiecare din cele trei parti si-au creat pe plan intern structurile organizatorice
necesare derularii procesului de negociere.
Tratatul NAFTA a fost ratificat în noiembrie 1993 si a intrat în vigoare la 1 ianuarie
1994.
În forma sa finala, textul Acordului de Comert Liber cuprinde 22 capitole si 9 anexe,
care reglementeaza derularea tranzactiilor comerciale dintre S.U.A, Canada si Mexic, în
perspectiva eliminarii barierelor tarifare si netarifare.
Practic, însa, prevederile documentului fac referire la 6 domenii importante de
activitate, dupa cum urmeaza: accesul pe piete; reguli de origine; reglementari
comerciale; comertul cu servicii; investitii; reguli pentru asigurarea proprietatii
intelectuale; solutionarea diferendelor.
Prin intrarea în vigoare a Acordului de Comert Liber în America de Nord a fost
creata o zona de comert liber, ce dispune in prezent de peste 400 milioane locuitori.
Încheierea acestui acord demonstreaza înca o data tendintele existente în prezent pe
plan international de regrupare a tarilor în blocuri economice regionale.

13
 În mod teoretic, aceste blocuri, vor stabili si dezvolta în viitor relatii de inter-
cooperare, astfel încât schimburile comerciale sa poata fi derulate pe baza criteriului de
competitivitate si nu de apartenente la una din zonele geografice.
Au fost însa exprimate si unele opinii privind riscul ca situatia sa evolueze spre o
izolare regionala ce ar putea conduce în viitor la declansarea unui razboi comercial.
Expertii de pe continentul american considera, însa, ca o astfel de alternativa ar putea
reprezenta numai un fenomen de scurta durata, întrucât mecanismele economiilor de piata
vor determina si în continuare ca schimburile comerciale sa fie dictate de concurenta si
competitivitate.

 Acordul SGP

Sistemul Generalizat de Preferinte (Generalized System of Preferences sau GSP)

este destinat sa contribuie la sporirea competitivitatii exporturilor tarilor în curs de
dezvoltare si ale tarilor cu economie în tranzitie. SUA fac parte din categoria donatorilor
de preferinte comerciale, acordând scutiri de taxe vamale sau reduceri de taxe vamale la
importul sau din aproape 150 tari beneficiare ale acestui sistem.
Romania, ca si tara in curs de dezvoltare, pana la data intrarii in Uniunea
Europeana, beneficiaza, la importul in SUA, de scutiri de taxe vamale la un numar de
peste 4400 de pozitii tarifare. Acest tratament preferential nereciproc se adauga celui
reciproc instituit prin acordarea “clauzei natiunii celei mai favorizate” - MFN in engleza
-, cu caracter permanent, incepand din 1996.

 Parteneriatul Economic Transatlantic SUA – U.E

În mai 1998, SUA si Uniunea Europeana au lansat o noua initiativa de expansiune a

comertului, prin care se urmareste o deschidere mai mare a pietelor lor din 2000.
Initiativa acopera peste 12 domenii, unde SUA si UE vor negocia reducerea sau
eliminarea barierelor comerciale existente, sau vor îmbunatati cadrul de cooperare. Dintre
principalele domenii amintim: agricultura, bunuri manufacturate, servicii, tarife
industriale, comert electronic global, drepturile de proprietate intelectuala, investitii,
achizitii guvernamentale si concurenta.

 Acordului Central European de Comert Liber (CEFTA),

Aderarea Romaniei la CEFTA, (realizata la 1.07.1997) vizeaza liberalizarea
comertului între statele membre si poate fi considerat ca un exercitiu necesar înainte de
înscrierea acestor tari în piata unica interna europeana.
Integrarea regionala, ca forma de dezvoltare si aplicare a regulilor
multilaterale

14
Unul dintre obiectivele prioritare ale întregii politici de dupa anul 1990 îl constituie
participarea tot mai activa a Romaniei la cooperarea regionala si subregionala în Europa,
avand ca o componenta deosebit de importanta, integrarea economica europeana.
Procesul a demarat prin încheierea Acordului de Asociere la Uniunea Europeana, aplicat
ca acord interimar, de la data de 1 mai 1993. De la aceeasi data, a fost aplicat si Acordul
de comert liber cu statele membre AELS.
Acordul de Asociere vizeaza integrarea economica europeana a tarii noastre si are
în structura: liberalizarea comertului cu marfuri, reglementari privind comertul cu
servicii, reguli cu aplicabilitate generala, aspecte ale dialogului politic si social-economic.
In ceea ce priveste liberalizarea comertului cu bunuri, Acordul vizeaza crearea unei zone
de comert liber, pentru produse industriale, si continua liberalizare, ca urmare a
negocierilor, pentru comertul cu produse agricole.

Principiile de baza ale asocierii constau în:

 realizarea graduala, pe baza asimetrica, a unei zone de comert liber pentru
produsele industriale, în care scop UE a eliminat, de la intrarea în vigoare a
Acordului, taxele vamale de import la majoritatea produselor; Romania s-a
angajat la eliminarea graduala a taxelor vamale conform unui calendar care
prevede reduceri progresive la fiecare trei-cinci ani si eliminarea tuturor taxelor
vamale în anul 2002;
 eliminarea reciproca a restrictiilor cantitative la importul de produse industriale,
de la intrarea în vigoare a Acordului;
 eliminarea restrictiilor cantitative la export: UE a eliminat aceste restrictii de la
intrarea în vigoare a Acordului iar Romania a terminat procesul de liberalizare la
1 ianuarie 1998 (conform calendarului convenit prin Acord);
 convenirea unor concesii la unele produse agricole de interes pentru exportul
fiecarei parti;
 continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole, prin
negocieri comerciale.
O componenta importanta a procesului de integrare europeana o reprezinta
preluarea acquis-ului comunitar, ceea ce va determina, acolo unde se impune,
completarea sau modificarea legislatiei nationale, în deplina conformitate cu regulile
multilaterale .
In aprecierea noastra, politica Romaniei de integrare economica europeana vine sa
completeze într-un mod fericit procesul de participare a tarii noastre la sistemul
multilateral de comert: pe de o parte, liberalizarea relatiilor comerciale în plan regional
constituie o pregatire a participarii la accelerarea liberalizarii multilaterale, iar pe de alta
parte, respectarea regulilor stabilite pentru comertul în plan regional- avand în vedere
deplina lor conformitate cu regulile multilaterale- consacra o modalitate de întarire a
regulilor convenite în cadrul OMC. totodata, textul Acordului de asociere, ca de altfel al

15
tuturor acordurilor de comert liber încheiate de Romania, confera prevalenta legala a
regulilor convenite în cadrul GATT si OMC.
Apreciem ca functionarea Acordului de asociere permite economiei romanesti sa
se pregateasca pentru momentul aderarii; caracterul asimetric al concesiilor a determinat
orientarea exporturilor noastre de produse industriale catre aceasta destinatie, influentand
pozitiv procesul de modernizare si retehnologizare, de ancorare mai puternica a
productiei nationale în contextul concurentei internationale. totodata, respectarea
regulilor internationale de comert a avut rezultate benefice asupra comportamentului
comercial al exportatorilor romani.
Acordul de comert liber cu statele membre AELS este tot un acord asimetric si
vizeaza realizarea unei zone de comert liber pentru comercializarea produselor
industriale, alaturi de unele concesii în domeniul produselor agricole.
Procesul de integrare regionala a fost continuat prin aderarea Romaniei la
CEFTA, realizata la 1.07.1997. Acordul de comert liber central-european vizeaza
liberalizarea comertului între statele membre si poate fi considerat ca un exercitiu necesar
înainte de înscrierea acestor tari în piata unica interna europeana. Un asemenea exercitiu
este considerat necesar, avand în vedere gradul diferit de dezvoltare a tarilor candidate,
comparativ cu cel tarilor membre la U.E. totodata, folosirea instrumentelor si
mecanismelor economiei de piata poate determina accelerarea procesului de instaurare
deplina a acestui tip de economie în zona statelor care au abolit economia central
planificata.
De la data de 8 decembrie 1994 relatiile comerciale dintre Romania si Republica
Moldova se desfasoara în baza unui acord de comert liber.
Din luna februarie a anului 1998 a intrat în vigoare acordul de comert liber cu
Turcia, acord care are ca obiectiv realizarea progresiva a unei zone de comert liber pentru
produsele industriale si convenirea unor concesii pentru produsele agricole.
Toate aceste forme active de integrare regionala au statuat principiul în baza
caruia, în relatiile dintre parteneri, principiile si regulile multilaterale trebuie respectate,
orice prevedere a acestor acorduri reprezentand fie o reluare a celor din OMC sau o
întarire a acestora.
Tara noastra are în vedere continuarea procesului de integrare regionala prin
negocierea unor acorduri de comert liber cu statele baltice (Lituania, Estonia, Letonia),
Maroc, Israel si Egipt. In cadrul cooperarii economice din zona Marii Negre (CEMN),
deocamdata nu sunt create conditiile obiective necesare unui acord de comert liber. tarile
care participa la cooperarea subregionala din cadrul CEMN sunt deosebit de eterogene
din punct de vedere al dezvoltarii economice, al instrumentelor de politica comerciala
utilizate, al apartenentei la OMC, precum si la alte forme de integrare regionala. Chiar si
în aceste conditii au fost înregistrate unele progrese privind cooperarea institutionala, la
nivel parlamentar si la nivelul forumurilor oamenilor de afaceri; urmeaza ca, în curand, sa
devina operationala Banca de Comert si Dezvoltare a CEMN, care sa impulsioneze
schimburile economice în zona.

16
 Tariful vamal de import, principalul instrument de politica comerciala
Incepand cu anul 1992, Romania a pus în aplicare un tarif vamal bazat pe sistemul
HS, a carui nomenclatura a fost armonizata ulterior cu Nomenclatura Combinata a
Uniunii Europene. In momentul de fata Romania aplica HS 1996 si NC 1998 a U.E. Pe
aceasta structura, taxele vamale pentru toate pozitiile tarifare sunt consolidate în OMC.
Angajamentele asumate în cadrul OMC pentru domeniul taxelor vamale au fost puse în
aplicare în anul 1995, nivelul taxelor vamale aplicat fiind cel consolidat sau inferior
acestuia.
Practic, de la data de 1 iulie 1995 tariful Vamal de import si-a consolidat pozitia si
rolul de principal instrument de politica comerciala si de protectie la frontiera. Avand în
vedere procesul de liberalizare continua a comertului exterior, ca urmare a
angajamentelor asumate în OMC, precum si a celor asumate prin formele de integrare
regionala pe de o parte, cat si anumite necesitati punctuale determinate de procesul de
restructurare si/sau de privatizare, pe de alta parte, nivelul taxelor vamale aplicabil pentru
fiecare an calendaristic este publicat, asigurand astfel un plus de transparenta si
previzibilitate pentru operatorii economici.
Schimburile comerciale ale Romaniei cu tarile membre CEFTA au constituit
segmentul cel mai dinamic al comertului exterior in ultimii doi ani, au anuntat
reprezentantii Romaniei la reuniunea tarilor membre ale Acordului Central European de
Comert Liber (CEFTA), desfasurata la Zagreb, in perioada 21-23 martie, se arata intr-un
comunicat al Ministerului Economiei si Comertului.
Intalnirea a prilejuit, de asemenea, realizarea unui schimb de opinii privind
dezvoltarea comertului si cooperarii economice intre tarile membre, precum si stadiul
negocierilor de aderare a Republicii Macedonia la CEFTA si a fost finalizat si adoptat
"Planul de activitati al CEFTA pentru 2005".
Ritmurile de crestere, atat la exporturile cat si la importurile intra-CEFTA, au
devansat, in mod considerabil, cresterile inregistrate pe ansamblul comertului exterior al
Romaniei, atat in anul 2003 cat si in anul 2004.
In 2004, comertul Romaniei cu tarile CEFTA a inregistrat un volum de 833,27
milioane euro (cu 42,8 la suta mai mult fata de anul trecut), din care 515,38 milioane euro
le reprezinta exportul ( a inregistrat o crestere de 42 la suta) si 317,89 milioane euro la
import ( cu 44 la suta mai mult), cu un excedent comercial total de 197,49 milioane euro.
In ceea ce priveste viitorul CEFTA, partea romana a reiterat importanta
continuitatii CEFTA, precum si contributia acesteia la procesul de stabilizare si
dezvoltare economica in Europa de Sud-Est.
Romania sprijina, in continuare, mentinerea CEFTA ca o structura deschisa si
cuprinzatoare urmarind o mai mare flexibilizare a conditiilor de aderare a tarilor din
regiune, care sunt angajate intr-un proces vizibil de aderare la Organizatia Mondiala a
Comertului si de incheiere de acorduri comerciale preferentiale cu UE, indiferent de
stadiul acestor procese.

17
 Tara noastra considera necesara amendarea acordului CEFTA in vederea
modernizarii acestuia si aderarii tarilor din Europa de Sud-Est, mai ales in contextul
pregatirii statelor din zona pentru integrarea in UE.
La reuniune au fost declansate negocierile bilaterale intre Romania si Croatia in
vederea liberalizarii, in continuare, a comertului cu produse agricole.
Din acordul regional CEFTA fac parte Bulgaria, Croatia si Romania, existand
negocieri avansate in vedere aderarii, anul acesta, a Republicii Macedonia. Presedintia
CEFTA este detinuta anul acesta de Croatia.

18
 Romania a semnat cu Ungaria in cursul anului trecut Acordul de liber schimb
comercial ce prevede realizarea unei zone libere intre Romania si Ungaria, prin
eliminarea taxelor vamale si a oricaror bariere tarifare si netarifare, acord absolut necesar
pentru aderarea Romaniei la CEFTA (Acordul de liber schimb in Europa Centrala din
care fac parte tarile de la Visegrad - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia si Slovacia). Ca
partener comercial al Romaniei Ungaria se situeaza pe locul doi, dupa Rusia, ocupand
locul opt in randul tarilor exportatoare in tara noastra. Schimburile comerciale romano-
ungare au crescut in 1995, cu 81%, fata de 1994. Exportul ungar a crescut cu 54%, al
Romaniei doar cu 10%. Schimburile comerciale ale Romaniei cu Ungaria reprezinta 70%
din volumul schimburilor comerciale cu tarile CEFTA. Valoarea acestora este de 487,5
milioane dolari, iar balanta comerciala este dezechilibrata in favoarea Ungariei care a
exportat in valoare de 357,5 mil. dolari in 1995, Romania neavand fond de marfa la
export, asa ca exportul nostru in Ungaria s-a limitat la 132 mil. dolari. Aderarea la
CEFTA va insemna deschiderea pietei de desfacere pentru vecinii nostri si nu una de
export pentru Romania. Aproape 60% din exportul ungar catre Romania este realizat de
companii mixte, carora ungurii le mediaza astfel intrarea pe piata romana in conditii
bune.

Ca un exemplu ilustrativ al "avantajelor" care se ofera Romaniei in relatiile

comerciale cu vecinii sai, merita sa mentionam modalitatea prin care UE imbogateste
tarile din CEFTA, in defavoarea noastra. In 1995, Comisia UE a adoptat Regulamentul
3016 cu privire la cantitatile de ovine pe care Estul are voie sa le exporte in UE, acordand
Romaniei o cota de 1730 tone/an, cea mai mica dintre tarile din Est. Desi Romania ar
putea acoperi o cerere de 3-4 ori mai mare, toate insistentele autoritatilor pe langa UE de
a ni se da dreptul la o cota de export mai mare, de 4000-5000 de tone/an, au ramas fara
raspuns. Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, au primit in schimb cote cu mult peste
posibilitatile lor, asa ca ne "ajuta" preluand ele ovinele noastre la 800 dolari tona si le
revand in Italia si Grecia cu 2500 dolari tona. Iata doar una dintre modalitatile elegante de
spoliere a unei tari si de favorizare a altora, preferate comisarilor europeni. Maniera este
chiar mai perfectionata decat sistemul utilizat de comisarii sovietici inCAER.

Activitatea de export cu Romania este desfasurata de 3318 de firme ungare, iar

cea de import de 1534. In Romania sunt inregistrate un numar de 1771 intreprinderi
mixte romano-ungare cu un capital de 20 mil. dolari. In Ungaria in schimb sunt
inregistrate doar 20 de firme mixte ungaro-romane. Investitorii minoritatii maghiare din
Romania beneficiaza de credite cu dobanda redusa, acordate pentru dezvoltare si platite
dintr-un fond de ajutor din partea statului maghiar. Oficiul pentru maghiarii din afara
granitelor dispunea in acest scop de aproximativ 200 milioane forinti din care,
proportional, cea mai mare parte erau destinati maghiarilor din Transilvania. In acest an
valoarea ajutorului acordat de Ungaria maghiarilor de peste granite se va ridica la suma
de 1,7 miliarde de forinti.

19
Eliberarea dovezii originii marfurilor exportate in tarile U.E., A.E.L.S., C.E.F.T.A.
si in TURCIA

1. In scopul aplicarii regimului preferential stabilit prin Acordurile mentionate, marfurile

originare din Romania, exportate in tarile U.E., A.E.L.S., C.E.F.T.A. si in TURCIA vor fi
insotite de dovada originii preferentiale, respectiv:
a) certificatul EUR 1, intocmit in conformitate cu prevederile protocoalelor de
origine,sau
b) declaratia pe factura, intocmita in conformitate cu protocoalele de origine dupa cum
urmeaza:
 pentru exporturi a caror valoare nu depaseste echivalentul a 6000 EURO -
declaratie facuta de orice exportator pentru orice transport constand din unul sau
mai multe colete continand produse originare
 pentru exporturi a caror valoare depaseste echivalentul a 6000 EURO - declaratie
facuta numai de catre exportatorii autorizati de administratia vamala romana
2. Certificatul de circulatie a marfurilor EUR 1 este eliberat de biroul vamal abilitat
in.acest`scop.
Exportatorul va prezenta biroului vamal formularul completat conform
instructiunilor din protocoalele de origine, iar in fila doi a setului, in cererea de
eliberare, respectiv "declaratia exportatorului" va preciza criteriul de origine in
baza caruia marfa de export este considerata ca fiind originara din Romania, si
anume:
 produs national care a fost obtinut in intregime in Romania
sau
 produs care a fost obtinut in baza regulii de cumul in Romania
sau
 produs obtinut in Romania, care incorporeaza materiale care nu au fost obtinute in
intregime in Romania, dar care au suferit prelucrari sau transformari suficiente in
conformitate protocoalele de origine.
Exportatorul va depune documente justificative in sustinerea criteriului de origine
invocat: facturi, copii dupa certificate EUR 1 care au acoperit materiile prime si
materialele folosite in fabricarea produsului finit, declaratia exportatorului cu privire la
procesul de prelucrare.

20
3. In conformitate cu prevederile protocoalelor de origine sunt considerate produse
originare din Romania:

 produse obtinute in intregime in Romania

 produsele obtinute in intregime in Romania, care incorporeaza materialele ce nu
au fost obtinute in intregime in Romania dar au suferit un proces de prelucrare suficienta
in Romania
 produse obtinute in baza regulii de cumul.
4. In situatii exceptionale birourile vamale abilitate pot viza a posteriori certificate EUR
1, in baza cererii justificate a agentilor economici, din care sa rezulte motivele pentru care
nu s-a solicitat vizarea in momentul efectuarii exportului. In caseta 7 a certificatului se va
inscrie mentiunea "eliberat a posteriori".
5. Pentru seturi, originea se stabileste in conformitate cu prevederile din protocoalele de
origine.
Un set va fi considerat originar cand toate articolele componente sunt originare
sau cand valoarea articolelor neoriginare din componenta setului nu depaseste 15% din
pretul de uzina al setului.
Fiecare articol component al setului, cu exceptia celor neoriginare incadrate in
limita celor 15 procente, trebuie sa satisfaca regula de origine corespunzatoare pozitiei
tarifare in care se incadreaza individual si nu a pozitiei tarifare in care se incadreaza ca
set.
6. In cazul exporturilor unui numar mare de produse, cand spatiul corespondent rubricii
prevazute pe certificatul de circulatie pentru identificarea si descrierea marfurilor nu este
suficient pentru aceasta, exportatorul poate sa specifice la care certificat se refera, pe
facturi anexe sau un alt document comercial, in urmatoarele conditii:
a. sa indice numarul facturilor in caseta 10 a certificatului EUR 1
b. facturile si alte documente comerciale sa fie atasate certificatului EUR 1, inaintea
depunerii acestuia la biroul vamal, pentru verificare si vizare
c. biroul vamal sa aplice pe facturile sau documentele atasate, stampila desemnata
pentru vizarea certificatului EUR 1.
7. La eliberarea unui certificat de circulatie EUR 1 sau la intocmirea unei declaratii pe
factura, pentru materialele neoriginare incorporate in produsul finit, se vor incasa taxele
vamale conform tarifului vamal de import, cu urmatoarele exceptii:

21
  pentru produsele cuprinse in capitolele 25 - 49 si 64 - 97 ale Sistemului
Armonizat se va retine o taxa cuprinsa de 5% din valoarea in vama sau taxa
vamala in vigoare daca aceasta este mai mica.
 pentru produsele cuprinse in capitolele 50 - 63 ale Sistemului Armonizat se va
retine o taxa de 10% din valoarea in vama sau taxa vamala in vigoare daca aceasta
este mai mica.

Versiunea romana a declaratiei exportatorului pe factura

Exportatorul produselor ce fac obiectul acestui document (autorizatia

vamala nr ... 1) declara ca, exceptand cazul in care in mod expres este indicat
altfel, aceste produse sunt de rigine
preferentiala ................................. 2.
3
.............................................................

(Locul si data)
…………………………………………………………………………………………..4
(Semnatura exportatorului, in plus intreg numele persoanei care semneaza declaratia
trebuie indicat clar)
1
In cazul in care declaratia pe factura este facuta de catre un exportator autorizat,
numarul autorizatiei acestui exportator trebuie mentionat in acest spatiu. In cazul in care
declaratia pe factura nu este facuta de catre un exportator autorizat, mentiunea dintre
paranteze se va omite sau se va lasa spatiu liber.
2
Originea produselor trebuie indicata.
3
Aceste indicatii sunt facultative in cazul in care informatiile figureaza in documentul
propriu-zis.
4
In cazurile in care exportatorul nu este obligat sa semneze, aceasta exceptie se
refera si la inscrierea numelui celui care trebuia sa semneze.

Bibliografie :

 M. Barsan - Integrare economica europeana, vol. I, 1999, Cap. II- Politica vamala ;

 Elly Hecksher - Teoria comertului international – 2003 – Traducere in limba romana ;

 George Roncea – Aspecte privind acordurile internationale de comert ;

22
 S. Pelkmans – Piata unica / interna – Traducere in limba romana - ;

 Octavian Mandrut - Geografia umana, manual cl. a X-a, edit. Corint, an 2000 ;

 Codul Vamal – Lege privind Codul Vamal al Romaniei .

23
 POLITICA VAMALA A UNOR
UNIUNI VAMALE SI ZONE ALE
LIBERULUI SCHIMB

Student : Catana Cristian-Alexandru, grupa 221,seria A, an 2,

facultatea Management

24