Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ


ADMINISTRAREA AFACERILOR

Proiect Finanțe

Coordonator: Student:
Cibotariu Irina Ciubuc Cristian

Suceava 2018
1
TEMA:
Locul și rolul accizelor în sistemul resurselor
financiare publice

2
CUPRINS:
Accize………………………………………………………………………….…
Caracterizare generala………………………………………………………….4
Evolutia nivelului accizelor in ultimii 10 ani………………………………….6
Sfera de aplicare………………………………………………………………7
Plătitorii………………………………………………………………………..8
Cuantumul…………………………………………………………………….10
Baza de impozitare…………………………………………………………….10
Determinarea valorii accizelor………………………………………………..11
Momentul datorării şi plăţii…………………………………………………..13
Drepturi, obligaţii şi răspunderi……………………………………………….14
Studiu de caz privind calculul si plata accizelor la SC BURJ-HALIFA S.A…….14
Concluzie.....................................................................................................17

3
1.Accize

1.1 Caracterizare generală

 Conform Dicţionarului Limbii Romane, DOM, accizele sunt o formă specială de taxă de
consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse din ţară şi din
import, fiind incluse în preţul de vânzare al acestora. Accizele se percep asupra produselor
care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de consumatori cu altele de
acelaşi tip.
 Accizele, cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, reprezintă un impozit
indirect care se aplică asupra unor categorii de bunuri provenite din ţară sau din import.
 Taxa de consumaţie sau vamala, suportată de către consumatori, forma cea mai răspândită
a impozitelor indirecte, accizele se încasează la mărfurile de larg consum sau unele servicii.
 Taxa suportată de consumatori, una din formele cele mai răspândite ale impozitelor
indirecte, care se include în preţul de vânzare al unor mărfuri determinate. Este o taxă
specială de consumaţie care se aplică produselor din ţară şi din import, suportată de
consumatori. Acciza constituie o importanţă sursa a veniturilor bugetare. Teoria economică
recomanda aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastica. În aceste condiţii,
creşterea bunurilor impozitate prin accize nu determina reduceri semnificative ale
consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare din accize sunt relativ stabile.
Accizele au un câmp de aplicare diferit de la ţară la ţară. În orice caz, randamentul lor fiscal
este mare. Accizele se datorează bugetului de stat într-o singură fază a circuitului
economic, respectiv de către producători sau achizitori. Ele se calculează fie în sumă fixă
pe unitatea de măsură, fie pe baza unor cote procentuale proporţionale aplicate asupra
preţului de vânzare. Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor diferă de la o
ţară la alta şi de la un produs la altul.

Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia
statului. Cel puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul
că aceste pot fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării
acelora care, spre exemplu, dăunează sănătăţii.

4
Plătitorii accizelor sunt agenţii economici care importă produsul respectiv pentru vânzare,
producătorii sau vânzătorii acestuia. Ca şi în cazul TVA, suportatorul este însă, cel care cumpără
produsul respectiv, adică consumatorul final.

Acciza se calculează de regulă în două moduri, în funcţie de cum este exprimata cota de
impunere pentru fiecare produs accizat în parte. Astfel, cota de impunere poate fi o cotă fixă în lei
sau în Euro pe unitatea de măsură specifică (de exemplu pe litru, pe gradul de concentraţie, pe
cifra octanica etc); sau poate fi o cotă procentuală care se aplică asupra bazei de impozitare.

Accizele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, ele
reprezentând un impozit indirect care se aplică asupra unor categorii de bunuri provenite din ţară
sau din import, fiind reglementate la Titlul VII al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Taxele de consumaţie se aşează în două moduri: fie ca taxă generală pe consum – taxa pe
valoarea adăugata -fie ca un impozit (taxă) special aşezat numai pe vânzarea anumitor bunuri –
accizele

Distinct de TVA în toate statele există taxe speciale de consumaţie care "lovesc" numai
anumite produse. Accizele sunt acele taxe speciale de consumaţie care se aşează, de regulă, pe
vânzarea unor grupe aparte de produse. În prezent, aceste grupe speciale de produse care fac
obiectul accizelor sunt reprezentate, în principal, de bunurile care dăunează sănătăţii şi de
produsele considerate de lux. Prin urmare, accizele au un randament fiscal ridicat şi se instituie
asupra unor produse de larg consum, cum sunt: alcoolul etilic alimentar, berea, ţuica şi rachiurile
naturale, vinurile şi orice alte produse destinate industriei alimentare şi consumului care conţin
alcoole etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun, unele confecţii din blănuri naturale cu
excepţia celor din iepure, oaie şi capră, articole de cristal, mobilierul sculptat, articolele de
parfumerie şi toaletă, cărţile de joc, bijuteriile din metale preţioase (exclusiv verighetele de aur),
produsele petroliere, gazul metan sau gazul de sondă, benzina, motorina s.a.

Accizele sunt denumite taxe speciale de consumaţie şi, deşi poartă şi această denumire, ele
fac parte din categoria şi structura impozitelor indirecte. Noţiunile de taxe şi impozite sunt noţiuni
diferite şi presupun caracteristici diferite.

Accizele poartă denumirea de taxe dintr-o simplă obişnuinţa, în fond acestea sunt impozite
în sensul că sunt obligatorii, nu presupun o contraprestaţie şi sunt fără o destinaţie specială. Acestea
se includ în preţul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul ţării care percepe
impozitul.

5
1.2. Evolutia nivelului accizelor in ultimii 10 ani

În 2009 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 182.5 mld lei,
deţinând şi ponderea în totalul impozitelor indirecte (91%). Totodată, faţă de programul actualizat
acesta s-a încasat în proporţie de 81.5%, nerealizarea fiind influenţată de mai mulţi factori,
respectiv de:

a) Nerealizarea producţiei industriale în volumul şi structura programată fie ca urmare a


restrângerii activităţii unor agenţi economici din lipsa de materii prime şi materiale, energie
electrică şi termică, fie lipsa unor comenzi şi contracte ferme atât pentru aprovizionare cât şi pentru
desfacere. Astfel pe întreg anul 2012 producţia industrială a fost mai mică cu 22% fata de anul
2009, reduceri mai mari înregistrându-se în construcţia de maşini, electronică, prelucrarea ţiţeiului
etc.Ponderea în totalul încasărilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize, o reprezintă
vărsămintele de la regii autonome şi societăţi comerciale cu capital de stat (86.5). În anul 2012
impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a reprezentat 8.26% din PIB.

În 2013 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 418.5 miliarde
lei, cu 12.8% (-61.5 miliarde) sub nivelul prevederilor pe anul 2010. Nerealizarea încasărilor din
impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a datorat în principal:

b) Scăderii volumului de activitate faţă de anul 2009, din care producţia industrială cu 21.8%
ca urmare a utilizării reduse a forţei de muncă etc.

c) creşterii livrărilor la export.

După cum se observa în anul 2013, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a şi scăzut
ca pondere în PIB de la 8.26% la 6.94% în acelaşi an.

În 2015 accizele s-au realizat în suma de 399.6 miliarde lei înregistrându-se o depăşire cu
5.6 faţă de prevederi. În anul 2003 accizele au reprezentat 14% din totalul veniturilor bugetare şi
doar 2% din PIB. În anul 2017 accizele şi impozitul pe circulaţia mărfurilor s-au încasat în suma
de 774.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.5 mld lei) şi reprezintă 76.2% din prevederile
aprobate.

6
Din cele prezentate mai sus, se poate constata ca in Romania, cotaaccizelor este in continua
crestere in ceea ce priveste contributiaacestora in cadrul PIB-ULUI. Deoarece, Romania se
incadreaza intarile recent aderate la UE, accizele practicate de aceasta suntscazute fata de cele
impuse de tarile membre.Insa, datorita situatieieconomice prezenta in tara, Romania va fi nevoita
sa creasca treptat cota accizelor.

1.3 Sfera de aplicare

Produsele şi grupele de produse pentru care se datorează accize sunt : alcoolul etilic
alimentar, berea, ţuica şi rachiurile naturale, vinurile şi orice alte produse destinate industriei
alimentare şi consumului care conţin alcoole etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun, unele
confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor din iepure, oaie şi capră, articole de cristal,
mobilierul sculptat, articolele de parfumerie şi toaletă, cărţile de joc, bijuteriile din metale preţioase
(exclusiv verighetele de aur), produsele petroliere, gazul metan sau gazul de sondă, benzina,
motorina s.a.

Importul, în cazul României, reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului
comunitar, cu excepţia:

· plasării produselor accizabile sub regim vamal suspensiv în România (regimul vamal
suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada
producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;

· distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;

· plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în
condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.

De asemenea, se consideră a fi import:

· scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul
rămâne în România;

· utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal
suspensiv;

· apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea
produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.

7
Aşa cum am arătat, accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de
stat pentru producţia şi importul de produse accizabile la anumite termene stabilite de fiecare stat
membru prin legislaţia naţională.

Atunci când produsele supuse accizelor nu ajung la destinaţie şi nu este posibilă stabilirea
locului în care s-a comis abaterea sau neregulă, aceasta se va considera a fi fost comisă în statul
membru de livrare a produselor, care va colecta acciza cu cota în vigoare la data la care produsele
au fost livrate, în afară de situaţia în care, într-o perioadă de 4 luni de la data livrării produselor,
se prezintă dovezi care să asigure autorităţile fiscale competente de corectitudinea tranzacţiei ori
să aducă lămuriri asupra locului unde s-a produs efectiv abaterea sau neregulă.

Dacă înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la data la care documentul administrativ de


însoţire a fost întocmit, statul membru unde a avut loc efectiv abaterea sau neregulă este stabilit
cu certitudine, acel stat membru va colecta acciza prin aplicarea cotei în vigoare la data la care
bunurile au fost livrate. în acest caz, imediat ce dovadă colectării taxei a fost prezentată, acciza
plătită iniţial va fi restituită.

1.4. Plătitori

Platitori de accize sunt:


a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in
sistem de prestari de servicii;
b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali – persoane fizice –
produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;
c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului
individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;
d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende sau
ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.
Pentru alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei
alimentare sau consumului, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul
economic producator sau importator si sunt stabilite in sume fixe exprimate in ECU pe unitatea de
masura
Plata accizelor la bugetul de stat
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), termenul de plată a accizelor este:

8
a)în cazul operatorilor înregistraţi - ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost
recepţionate produsele accizabile;
b) în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural - data de 25 a lunii
următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final.
În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, prin
derogare de la alin. (1), momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale
de import.

.
9
1.5 Baza de impozitare

Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra bazei
de impozitare care reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna – contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv
accizele;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga
taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse;
c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici,
dar comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru
bunurile vandute.
Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea
cotelor procentuale.
Momentul datorarii accizelor il constituie:
a) data efectuarii livrarii pentru producatori;
b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;
c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;
d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.
Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete este:
a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin acciza, respectiv pretul
producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului
respectiv;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe
specifice, dupa caz.

1.6. Determinarea valorii accizelor

Volumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de


măsură, la care sunt stabilite cotele. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este pusă
în sarcina plătitorului, pentru mărfurile indigene, şi în sarcina departamentului controlului vamal,
10
pentru mărfurile de import. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de măsură, ce nu
corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează prin 2 metode:

Prima metodă constă în aplicarea cotelor aprobate la volumul fizic de realizare, recalculat
în unităţi de măsură convenţionale, la care sunt stabilite cotele:

ex. Accizele la berea din malţ este de 1,85 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

Rezolvare:

1. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale

5000 st *1,5 l. = 7500 l.

2. calculam suma accizelor

7500 l. * 1,85 lei/l. = 13875 lei

Cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală:

ex. Accizele la berea din malţ este de 1,85 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

Rezolvare:

1. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură

1,85 lei/l * 1,5 l./st = 2,775 lei/st.

2. calculam suma accizelor

5000 st. * 2,775 lei/st. = 13875 lei

Una din aceste două metode poate fi utilizată, reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare.
Actualmente (anul 2010) se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare.

Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu cantitatea


produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale.

11
1.7 Momentul datorării și plății

Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu privire la
calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor
supuse accizelor din încăperea de acciz.

Expediere (transportare) - se consideră deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din


încăperea de acciz. Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează
mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al
încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit).

Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accize/or obligaţia fiscală
apareconcomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale .

Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt livrări scutite
de acciz, însă obligaţia fiscal este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor băneşti şi
prezentării documentelor justifiative:

 contractul de export,
 documentele de plată şi extrasul băncii care confirm încasarea de facto a mijloacelor
valutare,
 declaraţia vamală de export certificată de conducătorul întreprinderii şi contabilul şef, cu
menţiunile organului vamal al Republicii Moldova.

În cazul neprezentării în termenele stabilite a documentelor specificate mai sus


subiectul impunerii achită accizele, amenzile prevăzute la art. 260 alin. 5 (15 % din valoarea
mărfurilor pentru care nu s-a respectat termenele de repatriere) şi penalităţle în mărimea şi modul
prevăzut art.228 alin 2 din Codul Fiscal (Se calculează în baza ratei aplicate la operaţiunile de
politică monetară pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent, majorată
cu 5 puncte. Calculul se efectuează pentru fiecare zi de întîrziere reieşind din rata anuală şi 365
zile în an).

Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor
de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.
12
Declaraţia privind accizele se prezintă lunar pînă în ultima zi a lunii următoare perioadei fiscale.

1.8. Obligații și raspunderi

Platitorilor de accize le revin in sarcina cateva obligatii im¬portante, precum:

•Plata accizelor la bugetul de stat

Accizele se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclu¬siv a lunii urmatoare celei in care
acciza devine exigibila. in cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim
suspensiv momentul plătii accizelor este momentul inregistrarii de¬claratiei vamale de import.

•Depunerea declaratiilor de accize

Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a depune la autori¬tatea fiscală competenta o


declaratie de accize pentru fiecare lună in care este valabila autorizatia de antrepozit fiscal,
indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva. Declaratiile de accize se
depun la autoritatea fiscala competenta de catre antrepozitarii autorizati pana la data de 25 inclusiv
a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.

Orice agent economic platitor de accize are obligatia de a de¬pune la autoritatea fiscala competenta
o declaratie de accize pentru fiecare luna, indiferent daca se datoreaz sau nu plata accizei pentru
luna respectiva. Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta, de catre agentii
economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.

•Documentele fiscale

Pentru produsele accizabile, altele decat cele marcate, care sunt transportate sau detinute in afara
antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un
do¬cument care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Această
prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau detinute de catre alte
persoane decat co¬merciantii, in masura in care aceste produse sunt ambalate in pachete destinate
vanzarii cu amanuntul.

•Evidentele contabile

13
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a tine registre con¬tabile precise, care sa contină
suficiente informatii pentru ca autorită¬tile fiscale sa poata verifica respectarea prezentului titlu,
conform le¬gislatiei in vigoare.

Responsabilitatile antrepozitarilor autorizati si ale autoritatilor fiscale competente:

- Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poarta raspunderea pentru calcularea
corectă si plata la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul
legal a declaratiilor de accize la autoritatea fiscala competenta, conform pre¬zentului titlu si cu
legislatia vamala in vigoare.

- Accizele se administreaza de autoritatile fiscale competente si de autoritatile vamale, pe


baza competentelor lor, aşa cum sunt precizate in prezentul titlu si în legislatia vamala in vigoare.

14
Cap.2.Studiu de caz privind calculul si plata accizelor la
S.C. BURJ-HALIFA S.A.

2.1. Prezentarea generală a S.C. BURJ-HALIFA S.A.

Societatea Comercială BURJ-HALIFA S.A. are forma juridică de societate pe acţiuni, a


fost înfiinţată în anul 2005. Sediul societăţii este în judeţul Suceava, localitatea Dolhasca.
Obiectul de activitate al societăţii constă în producerea şi comercializarea băuturilor
alcoolice naturale, a vinurilor şi produselor pe bază de vin (vinuri nespumoase, vinuri spumoase,
vin special, vermuturi şi alte produse pe bază de vin cu o concentraţie în alcool de până la 22%,
inclusiv în volum).
Capitalul social este de 20.526 lei.
Conducerea societăţii se exercită de adunarea generală a asociaţilor, care se întruneşte în
şedinţă ordinar, cel puţin o dată pe an şi extraordinar, de câte ori este nevoie.

2.2. Calcularea accizelor

Pentru producerea băuturilor alcoolice naturale, a vinurilor şi a altor produse destinate


industriei alimentare sau a consumului, care conţin alcool etilic, S.C.BURJ-HALIFA S.A
datorează bugetului de stat o acciză specifică.
Principiul general care stă la baza determinării valorii accizelor specifice, constă în
înmulţirea accizei specifice exprimată în echivalent euro/unitatea de măsură, transformată în lei,
cu cantitatea de produs livrată, exprimată în aceeaşi unitate de măsură.
Băuturile alcoolice produse de societate, cât şi accizele specifice pentru fiecare tip de
produs, sunt reprezentate în tabelul următor:
Tabel 3 : Băuturile alcoolice produse de societate şi accizele specifice
Nr. Denumirea produsului U.M Acciza
Crt. sau a grupei de produse (echivalent
euro/U.M)
2 Vinuri şi produse pe bază de vin
2.1 Vinuri liniştite hl/1 grad 0.00
alcoolic

15
2.2 Vinuri spumoase hl/1 grad alcoolic 42

Transformarea în lei a sumelor exprimate în euro se face pe baza cursului de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărei luni. Acest curs se utilizează
pentru calculul accizelor pe toată durata lunii următoare.
Sumele datorate bugetului de stat drept acciză specifică pentru producerea de vinuri
spumoase ,băuturi fermentate şi produse intermediare se determină astfel:
KR
A Q
100
în care: A=cuantumul accizei;
K=acciza unitară;
Q=cantitatea (litri);
R=cursul de schimb valutar.
Societatea ALCOFIN SA vinde la data de 10 ianuarie societăţii “Fraher S.R.L.” 40 litri de
vin spumos în valoare totală (total factură) de 371,66 lei. Factura furnizorului cuprinde:
Preţul de vânzare pentru 40 de litri de vin spumos.......................... 240,00 lei
Acciza…………………….........................................................…....71,06 lei
Taxa colectată pe valoarea adăugată…….................…......................57,60 lei
Total factură………………………………......................................371,66 lei.
Acciza datorată pentru 40 litri de vin spumos în condiţiile în care acciza pe unitatea de
măsură este de 42 euro/hl/1 grad alcoolic, iar cursul de schimb 1 euro =4,23 lei, va fi de 71,06 lei,
adică:

Acciza = [(42 €*4,23 lei)*40L]/100= 71,06 lei

16
Concluzie:
Accizele reprezintă o importantă resursă bugetară, prin intermediul acestora urmărindu-se
o serie de obiective ale politicii bugetare. În principal este vorba de acoperirea într-o măsură
cât mai mare a cheltuielilor publice. Forme foarte vechi de impozitare, accizele constituie o
sursă importantă de venituri, cu cheltuieli minime din partea aparatului de stat.
Accizele, ca taxe de consumaţie, afectează în primul rând agentul economic importator,
întrucât acesta poate imobiliza o importantă categorie de resurse financiare în momentul
introducerii bunurilor în ţara. De multe ori, tendinţa legiuitorului este de a frâna activitatea de
import a anumitor bunuri, justificată prin saturaţia pieţei faţă de aceste produse, sau în scopul
de a proteja produse de acelaşi gen autohtone. Creşterea preţurilor pentru aceste bunuri de
consum afectează din punct de vedere financiar şi bugetul personal al fiecărui cumpărător, care
va lua decizii tot mai stricte cu privire la cumpărarea bunurilor respective supuse accizelor.
Accizele acţionează în toate nivelele şi în toate domeniile vieţii economice. Acestea
afectează atât producătorul cât şi consumatorul căci prin majorarea acestora va creşze şi preţul
bunurilor. De asemenea, creşterea acestor taxe influenţează şi intreprinderea, societatea
comercială deoarece cresc preţurile produselor comercializate de aceasta.
Din punct de vedere al statului, creşterea accizelor reprezintă o creştere a venituirilor sale,
deaorece impozitele indirecte şi deci şi accizele care sunt impozite indirecte reprezintă o sursa
importantă de venit la dispoziţia statului.

17
Bibliografie:
https://dexonline.ro/definitie/acciz%C4%83
https://legestart.ro/accizele-armonizate-nearmonizate-si-scopul-
introducerii-lor/
http://accize.arr.ro/

18