EVOLUȚIA TAXELOR VAMALE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2015-2021

ANGHEL NICOLETA,
Informatică Economică an 2, gr. 1
Noțiuni teoretice:

Ne aflăm într-o lume globalizată cu o piață comercială internațională, astfel încât fiecare
țară este producătoare de anumite bunuri, iar pentru comercializarea lor se efectuează transportul
peste hotarele țării, fenomen cunoscut sub denumirea de export. De asemenea cunoaștem și
fenomenul de import, prin acest termen se subînțelege intrarea în țară a bunurilor străine. În acest
context majoritatea țărilor lumii restricționează accesul la vamă, hotare, instituind propriile
reglementări și legi cu privire la export și import, care sunt puse în practică de autoritatea vamală
a țării respective. Prin urmare, taxa vamală este o taxă căreia i se supun mărfurile importate sau,
în alte cazuri, cele exportate. Tаxa vаmаlă este pаrte componentă a impozitelor indirecte cаre se
percep cu ocazia prestării unor servicii sau a vânzării unor bunuri.
De-a lungul istoriei se poate observa că taxele vamale, pe lângă rolul de instrument fiscal,
au dobândit un pronunțat caracter de instrument politic, astfel taxele introduse pot cauza presiuni
economice asupra unor alte state, sau din contra pot favoriza relațiile cu altele.
Аvând în vedere poziția României pe plan internațional, începând cu 1.01.2007, аceastа
este stat membru a Uniunii Europene și deci, se supune acelorași legi și norme ca și statele
membre UE. Ce ține de regimul vamаl, România a pus în aplicație Tariful Vamal Comun al UE,
acestа are rolul de a аsigura bunа funcționаre а Pieții Interne Europene. În 1968, o dată cu
finalizarea procesului de eliminare a taxelor vamale între ţările UE şi cu instituirea uniunii
vamale, a fost format acest Tarif Vаmаl Comun. Acesta conține lista taxelor impuse importurilor
din țările terțe, (sunt cosiderate țări terțe cele care nu fac parte din UE), iar taxele vamale au
aceeași valoare, adică sunt identice în toate centrele vamale de import a mărfurilor, pe teritoriul
statelor UE, ceea ce favorizează concurența loială pe piața internă a UE. [4]
Regulamentul Consiliului Nr. 2658/87 din 23.07.1987, reprezintă legea de bază legată de
tariful vamal, care conține pe lângă acest tarif și nomenclаturа stаtistică, dar şi de Tariful vаmаl
comunitar, în România baza legală mai este reprezentată și de Codul Vamal. Acest tarif se aplică
direct, fără legislații naționale suplimentare.
Tariful Vаmal Comun este compus din tаxele vаmale și nomenclаtura combinată, care
presupune codificarea mărfurilor print-un cod de 8 cifre, astfel NC îndeplinește toate așteptările
privind clasificările în comerțul interior, dar și în exteriorul țării. [4]

1
 În același sens de idei, la baza regimului vamal se află și Tariful Integrat al Comunităților
Europene, care este o baza de date cu rolul de a indica dispozițiile legale aplicate, măsurile
tarifare sau netarifare pentru o anumită categorie de produse, referitoare la import sau export.
Taxele vamale pot fi:
În UE se impun următoarele taxe de import din ţările terţe:
 Taxe vаmаle preferenţiale
 Taxe vamale convenționale
În funcție de modul de exprimare avem:
 taxele alternative sau mixte (folosind un maximum şi un minimum);
 taxele specifice (se adaugă o sumă fixă la o unitate de marfă importată);
 taxele ad valorem(alcătuiesc un procent din valoarea mărfii, de regulă 10%);
 taxele compuse (suma dintre o taxă ad valorem și o una specifică);
 taxele variabile, folosite la importul de legume și fructe;
 taxele vamale care au la bază o formulă tehnică de calcul;
 taxele de sezon ( sunt puse în practică de UE în cadrul politicii agrare, aplicarea unor taxe
vamale mari la începutul recoltei, și taxe mici în perioada de vârf a recoltei.), etc.[4]
Ce evenimente importante au avut loc în evoluția taxelor vamale? Cred ca cele mai
cunoscute au fost ieșirea din UE a Regatului Unit (1 februarie 2020) și virusul COVID-19.
În legătură cu primul eveniment cuoscut sub denumirea de BREXIT, se poate menționa
că începând cu 1 februarie 2020 Marea Britane nu mai este parte a UE și deci nu se mai supune
legilor UE, inclusiv celor legate de taxele vamale. Ieșirea nu s-a produs brusc, a urmat o perioadă
de tranziție cuprinsă între 1 februarie și 31 decembrie 2020. Astfel de la 1 ianuarie 2021
comerțul dintre UE și UK este considerat comerț cu o țară terță.
Ce ține de perioada pandemiei avem următoarele:
Uniunea Europeană a luat următoarele măsuri pentru combaterea COVID-19:
- a impus necesitatea prezentării unor autorizații de export pentru anumite categorii de produse,
cum sunt echipamantele de protecție;
- au fost scutite de taxe vamale produsele destinate combaterii virusului, astfel a fost simplificată
activitatea vamală.
Măsuri luate de România în timpul pandemiei:
- a fost amânată plata TVA în vamă pe perioada stării de urgență;

[4]
clasificarea este preluată de pe imm.gov.ro/ro/regimul-importurilor/, sursa 4

2
- au fost scutite de taxe vamale și TVA echipamentele de protecție și cele medicale importate
din țări terțe și distribuite gratuit pe teritoriul UE;
- simplificarea procedurii de eliberare a autorizației de exportator.
Cum sunt abordate taxele vamale în SUA? Țara cu o economie puternică pe plan
mondial și rivală a multor alte state, ar trebui să aibă strategii bine puse la punct în ceea ce ține
de import și export. Analizând unele articole din perioada 2018-2019, din timpul guvernării lui
Donald Trump, ce țin de noile reglementări privind taxele vamale ale SUA, acestea se află într-o
dispută cu o altă putere economică importantă, China. Aceste țări își impun reciproc noi taxe
vamale, astfel după cum reiese dintr-un anunț făcut în presă în 2019, autoritățile chineze au
introdus noi taxe vamale de 5% și 10% pentru importul a 5078 de produse fabricate in SUA. Iar
aceste taxe nu sunt altceva decât o reacție la măsurile asemănătoare impuse de Administrația lui
Donald Trump. Tot în această perioadă SUA anunță noi taxe vamale pentru UE, de 20% asupra
tuturor vehiculelor importate din Uniune. O fi un război comercial?
Partea practică:

Explicații 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Taxe vamale mld. lei 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13
Venituri totale mld. lei 107,41 105,03 117,04 141,39 164,49 167,70 173,70
PIB – mld. lei 711,1 762,3 858,3 907,9 1053,9 1040,8 1116,8
Indice al prețului de 99,41 98,45 101,34 104,63 103,83 102,63 102,40
consum (%)

Indicatorii de analiză ai taxelor vamale:

1. Indicatorii de volum:
a. În expresie nominală

𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 = ∑ 𝑉𝑃𝑖

Expl. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

VPtaxv 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13

VPtaxv – volumul veniturlor din taxele vamale totale în prețuri nominale

VPi – volumul veniturilor din taxele vamale prevăzute în buget în prețuri nominale

3
 Chiar dacă taxele vamale totale în expresie nominală nu asigură comparabilitatea
datelor în timp se poate observa o păstrare aproximativ egală a taxei vamale dea lungul perioadei
evaluate cu o modificare ascendentă constantă de ±100 de mii în anii 2015-2020. Și o scădere cu
aceeași valoare aproximativă în 2021, care ar putea fi efectul închiderii granițelor din perioada
pandemiei.
b. În expresie reală
𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣
𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 𝑟 =
× 100
𝐼𝑝
Expl. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Taxe vamale 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13
Indice al prețului de 99,41 98,45 101,34 104,63 103,83 102,63 102,40
consum ( %)
VP taxv r 0,66 0,84 0,92 0,99 1,09 1,21 1,10

VPtaxv r – volumul taxelor vamale totale în expresie reală

Ip – indice al prețului de consum

Taxele vamale în expresie reală ajută la compararea datelor în timp utilizând

indicele prețurilor de consum și ținând cont de modificările prețurilor ce au loc în economie. Se
poate observa o creștere continuă a indicatorului în perioada 2015-2020 și o scădere în anul
2021. În așa mod taxele vamale în expresie reală au o evoluție asemănătoare cu cele exprimate
nominal.

c. Ponderea taxelor vamale în PIB

𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣
𝐺= 𝑛
× 100
𝑃𝐼𝐵𝑛
Expl. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Taxe vamale 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13
PIB – mld. lei 711,1 762,3 858,3 907,9 1053,9 1040,8 1116,8
G 0,09 0,10 0,10 0,11 0,10 0,12 0,10

G – ponderea taxelor vamale în PIB

VPtaxv n – veniturile din taxele vamale exprimate nominal ( în prețuri curente)

4
PIBn – PIB-ul exprimat nominal ( în prețuri curente)

5
 Ponderea taxelor vamale totale în PIB arată care este procentul din PIB atribuit
acestei taxe. În contextul în care PIB-ul este în cotinuă creștere, cu excepția anului 2020, în care
indicatorul PIB înregistreză o valoare mai mică față de anul precedent, volumul taxelor vamale în
dependență de acest indicator variază în jurul valorii de 0,10% pe toată perioada analizată.

2. Indicatorii de structură

𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣
𝐺𝑖 = × 100
𝑉𝑃𝑡

Explicații 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Taxe vamale 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13
Venituri totale 107,41 105,03 117,04 141,39 164,49 167,70 173,70
Gi 0,61 0,79 0,80 0,73 0,69 0,74 0,65

Gi – ponderea veniturilor din taxele vamale din totalul

veniturilor VPtaxv – venituri din taxele vamale în expresie
nominală
VPt – venituri publice totale
Acest indicator arată ponderea veniturilor din taxele vamale din totalul de venituri în
bugetul statului. Având în vedere că veniturile totale se află în creștere, cu excepția anului 2016,
ponderea veniturilor din taxele vamale prezintă o creștere în perioada 2015-2017, iar în restul
anilor prezintă coborâri și ridicări de valoare.

3. Indicatori ai dinamicii
a. Modificarea absolută a taxelor vamale
- În prețuri nominale

∆𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 𝑛 = 𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 1 − 𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 0

Explicații 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Taxe vamale 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13
∆𝑽𝑷𝒕𝒂𝒙𝒗 𝒏 0,17 0,11 0,1 0,1 0,11 -0,12

∆𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 𝑛 – modificarea absolută în expresie nominală a veniturilor din taxele vamale

Modificarea aboslută în expresie nominală a taxelor vamale este un indicator care

6
exprimă evoluția taxelor vamale totale, de la perioada 0 la perioada 1. Rezultatele din tabel arată

7
că diferența între valori nu este foarte mare de la an la an, ba chiar egală în unele cazuri. Cea mai
mică modificare fiind înregistrată în anii 2018-2019 egală cu 0,1, iar cea mai mare în 2016 egală
cu 0,17, de asemenea singura înregistrare negativă este în 2021, când au scăzut veniturile din
taxele vamale cu 0,12 față de anul precedent.

- În prețuri reale

𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 1 𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 0
∆𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 𝑟 = × 100 − × 100
Ip1 Ip0

Expl. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Taxe vamale 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13
Indice al prețului de 99,41 98,45 101,34 104,63 103,83 102,63 102,40
consum ( %)
∆𝑽𝑷𝒕𝒂𝒙𝒗 𝒓 0,17 0,08 0,06 0,10 0,12 -0,11

∆𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 𝑟 – modificarea absolută în expresie reală a veniturilor din taxele vamale

Modificarea absolută exprimată real arată suma cu care se modifică taxele vamale
exprimate în preţuri constante. După cum se poate observa valorile înregistrate diferă de la an la
an, există o descreștere a valorii indicatorului în perioada 2016-2018, după care urmează o
creștere în anii 2019-2020, iar unica valoare negativă este înregistrată în 2021.

b. Modificarea relativă a taxelor vamale

- În prețuri nominale
𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 1
%∆𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 𝑛 =
𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 0 × 100 − 100

Explicații 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Taxe vamale 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13
%∆𝑽𝑷𝒕𝒂𝒙𝒗 𝒏 25,75 13,25 10,63 9,61 9,64 -9,6

%∆𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 𝑛 – modificarea relativă exprimată nominal a veniturilor din taxele vamale

Modificarea relativă exprimată nominal arată modificarea în procente a taxelor

vamale exprimate în preţuri curente din perioadele analizate. Valorile înregistrate în tabel
prezintă o descreștere a modificării relative în expresie nominală constantă în perioada 2016-
2019, valoarea
8
indicatorului din 2020 este apropiată de cea din 2019, dar totuși mai mare, iar în 2021 se
înregistrează o valoare negativă de -9,6.

- În prețuri reale

VPtaxv 1

%∆𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 = Ip1
VPtaxv 0 × 100 − 100
𝑟 Ip0

Expl. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Taxe vamale 0,66 0,83 0,94 1,04 1,14 1,25 1,13
Indice al prețului de 99,41 98,45 101,34 104,63 103,83 102,63 102,40
consum ( %)
%∆𝑽𝑷𝒕𝒂𝒙𝒗 𝒓 26,98 10,02 7,15 10,49 10,93 -9,39

%∆𝑉𝑃𝑡𝑎𝑥𝑣 𝑟 – modificarea relativă în expresie reală a veniturilor din taxele vamale

Modificare relativă în prețuri reale indică modificarea procentuală a taxelor vamale
exprimate în prețuri constante. Rezultatele înscrise în tabel diferă de la an la an, maximul fiind
înregistrat în 2016 de 26,98, iar minimul în 2021 de -9,39. Se observă o modificare asemănătoare
cu cea în expresie nominală.

Modificarea absolută a taxelor vamale

0.2

0.15

0.1

0.05

2016 2017 2018 2019 2020 2021

-0.05

-0.1

-0.15

nominal real

9
 Modificarea relativă a taxelor vamale
30

25

20

15

10

5
2016 2017 2018 2019 2020 2021
-5
0

-10

-15
nominal real

După cum se observă în graficele atașate fluctuațiile indiciilor dinamicii în cazul

taxelor vamale, sunt destul de considerabile. Cea mai mare modificare are loc în anul 2021, o
modificare descrescătoare ce ia valori negative, una din cauzele acestei scăderi bruște ar putea fi
închiderea granițelor din perioada pandemiei, ce a dus la număr mai mic de persoane care să
traverseze vama sau să exporte, importe ceva, precum și modificările taxelor vamale care au
intervenit. Diferența între valorile exprimate în prețuri reale sau nominale, după cum se vede este
fie aproape nulă, fie nu mai mare de 5 unități.
Tаxele vаmаle sunt o pаrte importаntă a venitului din bugetul stаtului, ele pot fi аtât un
instrument de reglаre economic, cât și cu sens politic, cаre poate încurаjа sau împiedicа аnumite
trаnsportări. Oricum аceаstea rămân o modаlitаte de control а pieței internаționale а ieșirilor și
intrărilor.
Aceste tаxe vamale аlături de taxele аgricole și tаxele pe zahăr аplicаte începând cu
1970 constituie resursele proprii tradiționale аle UE. Maximul de rețineri pentru a acoperi
costurile de colectare a taxelor a fost din nou majorat în statele membre de la 20% la 25%. Astăzi,
resursele proprii „trаdiționаle” alcătuiesc, de regulă, 10 % din veniturile din resurse proprii.
În concluzie, putem spune că datorită taxelor vamale se pot controla importurile și
exporturile unei țări, se poate acționa pe o piață europeană, sau non-europeană, se stabilesc relații
cu alte țări, de asemenea se suplinește considerabil venitul statului. Astfel prin aplicarea acestor
taxe vamale se pot atinge scopurile stabilite de politica comercială și vamală a statului.

1
0
Bibliografie:
1. Codul vamal.
2. Customs.ro
3. Europa.eu
4. imm.gov.ro
5. mfinante.gov.ro
6. Moroșan Gheorghe, curs ”Finanțe”
7. Țurcan Pavel, ”Clasificarea taxelor vamale” Revista Națională de Drept, nr. 5 din 2015.

1
1