ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

CONTABILITATE SI GESTIUNE FISCALA REFERAT: ACCIZE SI TAXE VAMALE

BUCURESTI, 2010

ACCIZE
Accizele au fost introduse in tara noastra in luna noiembrie 1991, dar o reglementare complexa a acestora s-a realizat in 1993 o data cu introducerea TVA ului. Incepand cu ianuarie 2004 odata cu introducerea Codului Fiscal s-a asigurat armonizarea principiilor de impunere cu legislatia comunitara si s-au simplificat procedurile de control, supraveghere si autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse accizabile. Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc. In Romania se practica accize pe produse cum sunt: -bauturile alcoolice, -vinurile si produsele pe baza de vin, -berea, -produse din tutun, -produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb si motorina), -cafeaua, -apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante, -confectiile din blanuri naturale, -articolele din cristal, -bijuteriile din aur si/sau platina, -autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), -parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, -aparatele video de inregistrat sau de reprodus, -camerele video, -cuptoarele cu microunde, -telefoanele mobile, -aparatele pentru conditionat aerul. Produsele enumerate mai sus sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor in acest teritoriu. Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente.

In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de masura. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscala in cazul bauturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare si comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din import; concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si bauturi alcoolice. Pentru inlaturarea acestor carente, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul advalorem la calcularea accizelor in baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masura si exprimata in ECU. Acest din urma sistem viza produse si grupe de produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere si a intrat in vigoare la 1 ian. 1998. Aplicarea in practica a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate in ECU a intampinat o serie de dificultati. Este vorba mai intai de faptul ca modalitatea de determinare a sumelor in lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia sa tina cont de fluctuatia periodica a cursului leu/ECU. Acest fenomen exercita o influenta negativa asupra preturilor de livrare care trebuiau actualizate in permanenta. De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admitea ca in cazul unor produse (este vorba de bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse in procesul de prelucrare. Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care utilizau materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de faptul ca accizele erau stabilite in ECU, iar trasformarea lor in lei are loc in momente diferite, in functie de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate aparea in postura de producator de materii prime sau de prelucrator al acestora. Influenta negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile de productie ale agentului economic care beneficiaza de dreptul de deducere a accizelor. Transformarea in lei a sumelor exprimate in ECU nu este nici ea facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea saptamanala a cursului de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei. Cu toate ca sistemul de accize stabilite in ECU pe unitate de masura a reprezentat un pas important in directia armonizarii cu legislatia din Uniunea Europeana, el nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel ca s-a inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor bugetare provenite din accize. Drept urmare, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la 1 ianuarie 1999 sa se treaca la: -stabilirea de accize in lei/UM pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri si produse pe baza de vin, bere, produse din tutun, cafea; -actualizarea trimestriala (prin ordin al ministrului finantelor) a nivelului accizelor stabilite in lei, in functie de evolutia ratei inflatiei si a cursului de schimb valutar pentru produsele: alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea; -pentru a se limita aria evaziunii fiscale si pentru a usura misiunea organelor fiscale cu atributii de control privind determinarea corecta a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator. Ca o categorie a impozitelor de consumatie, impozitele speciale de consumatie au rol si forme diferite de la o tara la alta, in contrast cu impozitele generale de consumatie cum este TVA-ul care au multiple trasaturi si reglementari comune in statele in care se aplica. In general, taxele speciale de consumatie se aplica in asociere cu cele generale de consumatie. O reglementare mai complexa si o frecventa mai mare detin impozitele generale de consumatie, cum este cazul taxei pe valoare adaugata. In tara nostra, categoria impozitelor speciale de consumatie a premers categoriei impozitelor generale de consumatie. Astfel, impozitele speciale de consumatie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe cand impozitele generale de consumatie, reprezentate prin TVA se aplica de la 1 iulie 1993.

O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale de consumatie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile legale anterioare. Aceasta lege reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de consumatie si anume: -accizele la unele produse din import si din tara -impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale. In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de "accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor forme de impozite speciale de consumatie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import. Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA. Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa de venit apreciabila, facil de obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general, bauturile, tigarile, automobilele si carburantii si furnizeaza majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv . Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in perioade de inflatie puternica la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema este actuala mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplica supra valorii in vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa-si diminueze randamentul in conditii de inflatie puternica. Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la alta: moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor difera in egala masura: tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice, tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar Franta, Germania si Belgia aplica taxe medii. Accizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa. Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie invers proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile, tigarile, aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri puternice, deci cererea lor este considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel, populatia este foarte sensibila la costul carburantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si astfel o modificare a costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua modalitati de transport. Anumite bauturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat ca in Franta o crestere a texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun si de tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de descurajare a consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga scopul respectiv franarea consumului trebuie ca cererea sa fie relativ elastica in raport cu preturile, ipoteza care se dovedeste defavorabila realizarii celuilalt obiectiv asigurarea veniturilor bugetare.

Produse accizabile
Bere Bere reprezint orice produs ncadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conine un amestec de bere i de buturi nealcoolice, ncadrat la codul NC 2206 00, avnd, i ntr -un caz i n altul, o concentraie alcoolic mai mare de 0,5% n volum.

Pentru berea produsa de micii producatori independenti nationali si din cadrul tarilor membre care detin o inatalatii de fabricatie cu o capacitate nominal care nu depaseste 200000 hl/an se aplica accize specifice reduse. Fiecare antrepozitar autorizat ca productor de bere are obligaia de a depune la autoritatea fiscal competent, pn la data de 15 ianuarie a fiecrui an, o declaraie pe propria rspundere privind capacitile de producie pe care le deine, conform prevederilor din norme. Beneficiaz de nivelul redus al accizelor toi operatorii economici mici productori care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: -sunt operatori economici productori de bere care, din punct de vedere juridic i economic, sunt independeni fa de orice alt operator economic productor de bere; - utilizeaz instalaii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; - folosesc spaii de producie diferite de cele ale oricrui alt operator economic productor de bere - nu funcioneaz sub licena de produs a altui operator economic productor de bere. n situaia n care antrepozitarul autorizat pentru producia de bere i mrete capacitatea de producie prin achiziionarea de noi capaciti sau extinderea celor existente, acesta va ntiina n scris autoritatea fiscal competent despre modificrile produse, va calcula i va vrsa la bugetul de stat accizele, n cuantumul corespunztor noii capaciti de producie, ncepnd cu luna imediat urmtoare celei n care a avut loc punerea n funciune a acesteia. Berea produsa de persoanele fizice pentru consumul propriu este scutita de plata accizelor cu conditia sa nu fie vanduta. Vinuri Vinurile sunt: a) vinuri linitite, care cuprind toate produsele ncadrate la codurile NC 2204 i 2205, cu excepia vinului spumos care: -au o concentraie alcoolic mai mare de 1,2% n volum, dar care nu depete 15% n volum, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare; sau -au o concentraie alcoolic mai mare de 15% n volum, dar care nu depete 18% n volum, au fost obinute fr nici o mbogire, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele ncadrate la codurile: NC 2204 10; 2204 21 10, 2204 29 10 i 2205, i care: -sunt prezentate n sticle nchise, cu un dop tip ciuperc, fixat cu ajutorul legturilor sau care sunt sub presiune datorat dioxidului de carbon n soluie egal sau mai mare de 3 bari; -au o concentraie alcoolic care depete 1,2% n volum, dar care nu depete 15% n volum, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. Vinurile produse de catre persoanele fizice produs pentru consum propriu si pentru consumul familiei sale este scutit de la plata accizelor. Buturi fermentate, altele dect bere i vinuri Buturile fermentate, altele dect bere i vinuri, reprezint: a) alte buturi fermentate linitite care se ncadreaz la codurile NC 2204 i 2205 ca i toate produsele ncadrate la codurile NC 2206 00, cu excepia altor buturi fermentate spumoase, avnd: -o concentraie alcoolic ce depete 1,2% n volum, dar nu depete 10% n volum; -o concentraie alcoolic ce depete 10% n volum, dar nu depete 15% n volum, i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. b) alte buturi fermentate spumoase care se ncadreaz la codurile: NC 2206 00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 i 2205 i care sunt prezentate n sticle nchise cu un dop tip ciuperc, fixat cu

ajutorul legturilor sau care sunt sub presiune datorat dioxidului de carbon n soluie egal sau mai mare de 3 bari, i care: -au o concentraie alcoolic care depete 1,2% n volum, dar nu depete 13% n volum; -au o concentraie alcoolic care depete 13% n volum, dar nu depete 15% n volum i la care alcoolul coninut n produsul finit rezult n ntregime din fermentare. Buturile fermentate, altele dect bere i vinuri, fabricate de persoana fizic i consumate de ctre aceasta i membrii familiei sunt scutite de la plata accizelor cu condiia s nu fie vndute. Produse intermediare Produsele intermediare reprezint toate produsele care au o concentraie alcoolic ce depete 1,2% n volum, dar nu depete 22% n volum, i care se ncadreaz la codurile: NC 2204, 2205 i 2206. Se consider produse intermediare i orice butur fermentat linitit care are o concentraie alcoolic ce depete 5,5% n volum i care nu rezult n ntregime din fermentare, i orice butur fermentat spumoas care are o concentraie alcoolic ce depete 8,5% n volum i care nu rezult n ntregime din fermentare. Alcool etilic Alcool etilic reprezint: a) toate produsele care au o concentraie alcoolic ce depete 1,2% n volum i care sunt ncadrate la codurile NC 2207 i 2208, chiar atunci cnd aceste produse fac parte dintr-un produs ncadrat la alt capitol al Nomenclaturii combinate; b) produsele care au o concentraie alcoolic ce depete 22% n volum i care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 i 2206 00; c) uic i rachiuri de fructe; d) orice alt produs, n soluie sau nu, care conine buturi spirtoase potabile. Tuica i rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodriilor individuale, n limita unei cantiti echivalente de cel mult 50 litri de produs pentru fiecare gospodrie individual/an, cu concentraia alcoolic de 100% n volum, se accizeaz prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicat alcoolului etilic, potrivit prevederilor din norme. Pentru alcoolul etilic produs n micile distilerii, a cror producie nu depete 10 hectolitri alcool pur/an, se aplic accize specifice reduse. Beneficiaz de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic i economic de orice alt distilerie, nu funcioneaz sub licena de produs a unei alte distilerii i care ndeplinesc condiiile prevzute de norme. Tutun prelucrat Tutun prelucrat reprezint: a) igarete; b) igri i igri de foi; c) tutun de fumat: -tutun de fumat fin tiat, destinat rulrii n igarete; -alte tutunuri de fumat. Se consider igarete: a)rulourile de tutun destinate fumatului ca atare i care nu sunt igri sau igri de foi b)rulourile de tutun care se pot introduce ntr-un tub de hrtie de igarete, prin simpla mnuire neindustrial; c) rulourile de tutun care se pot nfura n hrtie de igarete, prin simpla mnuire neindustrial; d) orice produs care conine parial alte substane dect tutunul Se consider igri sau igri de foi, dac se pot fuma ca atare, dup cum urmeaz: a) rulourile de tutun care conin tutun natural; b) rulourile de tutun care au un nveli exterior din tutun natural;

c) rulourile de tutun care au o umplutur din amestec tiat fin, nveli exterior de culoarea normal a unei igri, care acoper complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv mutiucul, dac este cazul, i un liant, cu condiia ca: -nveliul i liantul s fie din tutun reconstituit; - masa unitar a rolei de tutun, excluznd filtrul sau mutiucul, s nu fie sub 1,2 grame; -nveliul s fie fixat n form de spiral, cu un unghi ascuit de minimum 30 grade fa de axa longitudinal a igrii. d) rulourile de tutun, care au o umplutur din amestec tiat fin, nveli exterior de culoare normal a unei igri, din tutun reconstituit, care acoper complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv mutiucul, dac este cazul, cu condiia ca: -masa unitar a ruloului, excluznd filtrul i mutiucul, s fie egal sau mai mare de 2,3 grame; -circumferina ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea igrii s nu fie sub 34 mm. e)orice produs care conine parial alte substane dect tutunul i are nveliul din tutun natural, nveliul i liantul din tutun reconstituit sau nveliul din tutun reconstituit. Se consider tutun de fumat: a)tutunul tiat sau frmiat ntr-un alt mod, rsucit sau presat n buci, i care poate fi fumat fr prelucrare industrial ulterioar; b)deeurile de tutun prelucrate pentru vnzarea cu amnuntul c)orice produs care conine parial alte substane dect tutunul Se consider tutun de fumat fin tiat destinat rulrii n igarete: a) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezint particulele de tutun ce au o lime sub 1 mm; b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezint particulele de tutun ce au o lime mai mare de 1 mm, dac tutunul de fumat este vndut sau destinat vnzrii pentru rularea igaretelor. Un rulou de tutun este considerat, pentru aplicarea accizei, ca dou igarete - atunci cnd are o lungime, excluznd filtrul i mutiucul, mai mare de 9 cm, fr s depeasc 18 cm; ca trei igarete - cnd are o lungime, excluznd filtrul i mutiucul, mai mare de 18 cm, fr s depeasc 27 cm, i aa mai departe. Produse energetice Produsele energetice sunt: a) produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dac acestea sunt destinate utilizrii drept combustibil pentru nclzire sau combustibil pentru motor; b) produsele cu codurile NC 2701, 2702 i de la 2704 la 2715; c) produsele cu codurile NC 2901 i 2902; d) produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetic, numai dac sunt destinate utilizrii drept combustibil pentru nclzire sau combustibil pentru motor; e) produsele cu codul NC 3403; f) produsele cu codul NC 3811; g) produsele cu codul NC 3817; h) produsele cu codul NC 3824 90 99, dac sunt destinate utilizrii drept combustibil pentru nclzire sau combustibil pentru motor. Intr sub incidena prevederilor seciunilor a 4-a i a 5-a ale cap. I din prezentul titlu doar urmtoarele produse energetice: a) produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dac acestea sunt destinate utilizrii drept combustibil pentru nclzire sau combustibil pentru motor; b) produsele cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 i 2707 50; c) produsele cu codurile NC 2711, cu excepia 2711 11, 2711 21 i 2711 29;

d) produsele cu codul NC 2901 10; e) produsele cu codurile NC 2902 20, 2902 30, 2902 41, 2902 42, 2902 43 i 2902 44; f) produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetic, dac acestea sunt destinate utilizrii drept combustibil pentru nclzire sau combustibil pentru motor; g) produsele cu codul NC 3824 90 99, dac acestea sunt destinate utilizrii drept combustibil pentru nclzire sau combustibil pentru motor. Produsele energetice pentru care se datoreaz accize sunt: a) benzina cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 i 2710 11 59; b) benzina fr plumb cu codurile NC 2710 11 31, NC 2710 11 41, 2710 11 45 i 2710 11 49; c) motorina cu codurile NC de la 2710 19 41 pn la 2710 19 49; d) petrol lampant (kerosen) cu codurile NC 2710 19 21 i 2710 19 25; e) gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 pn la 2711 19 00; f) gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 i 2711 21 00; g) pcura cu codurile NC de la 2710 19 61 pn la 2710 19 69; h) crbune i cocs cu codurile NC 2701, 2702 i 2704. Produsele energetice sunt supuse unei accize dac sunt destinate a fi utilizate, puse n vnzare ori utilizate drept combustibil pentru nclzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat n funcie de destinaie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru nclzire sau combustibilului pentru motor echivalent. Orice produs destinat a fi utilizat, pus n vnzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a crete volumul final al combustibilului pentru motor es te accizat la nivelul combustibilului pentru motor echivalent. Orice alt produs, cu excepia turbei, destinat a fi utilizat, pus n vnzare sau utilizat pentru nclzire, este accizat cu acciza aplicabil produsului energetic echivalent. Consumul de produse energetice n incinta unui loc de producie de produse energetice nu reprezint eliberare pentru consum atunci cnd se efectueaz n scopuri de producie. Cnd acest consum se efectueaz n alte scopuri dect cel de producie i, n special, pentru pro pulsia vehiculelor, se consider eliberare pentru consum. Crbune i cocs Crbunele i cocsul vor fi supuse accizelor, iar acciza va deveni exigibil la momentul livrrii acestor produse de ctre companiile de extracie i, respectiv, de producie. Companiile de extracie a crbunelui i cele de producie a cocsului, n calitate de operatori cu produse accizabile, au obligaia de a se nregistra la autoritatea fiscal competent, n condiiile prevzute n norme. Energie electric Energia electric este produsul cu codul NC 2716. Energia electric va fi supus accizelor, iar acciza va deveni exigibil la momentul facturrii energiei electrice furnizate ctre consumatorii finali. Nu sunt considerate ca fiind eliberare pentru consum consumul de electricitate destinat produciei de energie electric, produciei combinate de energie electric i energie termic, precum i consumul utilizat pentru meninerea capacitii de a produce, de a transporta i de a distribui energie electric, n limitele stabilite de Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Energiei. Operatorii economici autorizai n domeniul energiei electrice au obligaia de a se nregistra la autoritatea fiscal competent, n condiiile prevzute n norme. Alte produse accizabile

a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 i 0901 12 00; b) cafea prjit, inclusiv cafea cu nlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00; 0901 22 00 i 0901 90 90; c) cafea solubil, inclusiv amestecuri cu cafea solubil, cu codurile NC 2101 11 i 2101 12; d) confecii din blnuri naturale, cu codurile: NC 4303 10 10; 4303 10 90 i 6506 92 00, cu excepia celor de iepure, oaie, capr; e) articole din cristal cu codurile: NC 7009 91 00; 7009 92 00; 7013 21; 7013 31; 7013 91; 7018 90; 7020 00 80; 9405 10 50; 9405 20 50; 9405 50 00 i 9405 91; f) bijuterii din aur i/sau din platin cu codul NC 7113 19 00, cu excepia verighetelor; g) produse de parfumerie cu codurile NC 3303 00 10 i 3303 00 90; h) arme i arme de vntoare, altele dect cele de uz militar, cu codurile: NC 9302 00 00; 9303; 9304 00 00, cu excepiile prevzute n lege; i) iahturi i alte nave i ambarcaiuni cu sau fr motor pentru agrement, cu codurile: NC 8903 10; 8903 91; 8903 92 i 8903 99; j) motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor i altor nave i ambarcaiuni pentru agrement, cu codurile: NC 8407 21 10; 8407 21 91; 8407 21 99; 8407 29 20; 8408 10 11; 8408 10 19; 8408 10 22; 8408 10 24; 8408 10 26; 8408 10 28; 8408 10 31; 8408 10 39 i 8408 10 41.

Excepii
Sunt exceptate de la plata accizelor: 1. cldura rezultat i produsele cu codurile NC 4401 i 4402; 2. urmtoarele utilizri de produse energetice i energie electric: -produsele energetice utilizate n alte scopuri dect n calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru nclzire; -utilizarea dual a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat dual atunci cnd este folosit att n calitate de combustibil pentru nclzire, ct i n alte scopuri dect pentru motor sau pentru nclzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimic i n procesele electrolitic i metalurgic se consider a fi utilizare dual; -energia electric utilizat n principal n scopul reducerii chimice i n procesele electrolitice i metalurgice; -energia electric, atunci cnd reprezint mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din norme; -procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme. Nu se consider producie de produse energetice: a) operaiunile pe durata crora sunt obinute accidental mici cantiti de produse energetice, potrivit prevederilor din norme; b) operaiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibil refolosirea sa n cadrul ntreprinderii sale, cu condiia ca acciza deja pltit pentru un asemenea produs s nu fie mai mic dect acciza care poate fi cuvenit, dac produsul energetic refolosit va fi pasibil de impunere; c) o operaie constnd din amestecul - n afara unui loc de producie sau a unui antrepozit fiscal - al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu condiia ca: -accizele asupra componentelor s fi fost pltite anterior; -suma pltit s nu fie mai mic dect suma accizei care ar putea s fie aplicat asupra amestecului.

Modul de calcul si baza de impozitare

Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra bazei de impozitare care reprezinta: a) pentru produsele din productia interna contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele;

b) pentru produsele din import valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse; c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute. Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea cotelor procentuale. Momentul datorarii accizelor il constituie: a) data efectuarii livrarii pentru producatori; b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori; c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori; d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie. Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete este: a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin acciza, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv; b) pentru produsele din import valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe specifice, dupa caz.

Nivelul accizelor
Nivelul accizelor armonizate n perioada 2007-2010 este cel prevzut n anexa nr. 1 care face parte integrant din prezentul titlu. Nivelul accizelor n perioada 2007-2011 pentru cafea verde, cafea prjit, inclusiv cafea cu nlocuitori, i pentru cafea solubil este prevzut n anexa nr. 2, care face parte integrant din prezentul titlu. Nivelul accizelor n perioada 2007-2010 pentru alte produse este prevzut n anexa nr. 3 care face parte integrant din prezentul titlu. Pentru iahturi i alte nave i ambarcaiuni cu sau fr motor pentru agrement, nivelul accizelor poate fi ntre 0 i 50% i va fi stabilit difereniat pe baza criteriilor prevzute n norme. Nu intr sub incidena prevederilor alin. (3): a) brcile cu sau fr motor cu lungime mai mic de 8 metri i cu motor mai mic de 25 CP; b) iahturile i alte nave i ambarcaiuni destinate utilizrii n sportul de performan, n condiiile prevzute n norme. Pentru motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor i altor nave i ambarcaiuni pentru agrement, nivelul accizelor poate fi ntre 0 i 50% i va fi stabilit difereniat pe baza criteriilor prevzute n norme. Pentru cafea, cafea cu nlocuitori i cafea solubil, accizele se datoreaz o singur dat i se calculeaz prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de msur asupra cantitilor intrate pe teritoriul Romniei. Pentru amestecurile cu cafea solubil intrate pe teritoriul Romniei, accizele se datoreaz i se calculeaz numai pentru cantitatea de cafea solubil coninut n amestecuri. n cazul produselor prevzute la alin. (2), (3) i (5), accizele preced taxa pe valoarea adugat i se calculeaz o singur dat prin aplicarea cotelor procentuale prevzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezint: a) pentru produsele provenite din producia intern - preul de livrare al productorului, mai puin acciza; b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar - preurile de achiziie; c) pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar - valoarea n vam, stabilit potrivit legii, la care se adaug taxele vamale i alte taxe speciale, dup caz.

Nivelul accizelor prevzut la nr. crt. 5-9 din anexa nr. 1 cuprinde i contribuia pentru finanarea unor cheltuieli de sntate prevzute la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii. Sumele aferente acestei contribuii se vireaz n contul Ministerului Sntii Publice. Pentru produsele energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri, volumul va fi msurat la o temperatur de 15C. Pentru motorina destinat utilizrii n agricultur se aplic o acciz redus. Nivelul i condiiile privind aplicarea accizei reduse se stabilesc prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanelor Publice. Calculul accizei pentru igarete Pentru igarete, acciza datorat este egal cu suma dintre acciza specific i acciza ad valorem, dar nu mai puin de 91% din acciza aferent igaretelor din categoria de pre cea mai vndut, care reprezint acciza minim. Cnd suma dintre acciza specific i acciza ad valorem este mai mic dect acciza minim, se pltete acciza minim. Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finanelor Publice va stabili nivelul accizei minime n funcie de evoluia accizei aferente igaretelor din categoria de pre cea mai vndut. Acciza specific se calculeaz n echivalent euro pe 1.000 de igarete. Acciza ad valorem se calculeaz prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra preului maxim de vnzare cu amnuntul. Preul maxim de vnzare cu amnuntul este preul la care produsul este vndut altor persoane dect comerciani i care include toate taxele i impozitele. Preul maxim de vnzare cu amnuntul pentru orice marc de igarete se stabilete de ctre persoana care produce igaretele n Romnia sau care import igaretele i este adus la cunotin public n conformitate cu cerinele prevzute de norme. Este interzis vnzarea, de ctre orice persoan, a igaretelor pentru care nu s -au stabilit i declarat preuri maxime de vnzare cu amnuntul. Este interzis vnzarea de igarete, de ctre orice persoan, la un pre ce depete preul maxim de vnzare cu amnuntul, declarat. Restituiri de accize Pentru produsele energetice contaminate sau combinate n mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, accizele pltite vor putea fi restituite n condiiile prevzute n norme. Pentru buturile alcoolice i produsele din tutun retrase de pe pia, dac starea sau vechimea acestora le face improprii consumului, accizele pltite pot fi restituite n condiiile prevzute n norme. Acciza restituit nu poate depi suma efectiv pltit.

Exigibilitatea
Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibil la data cnd produsul este eliberat pentru consum n Romnia. n cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibil la data cnd se constat o pierdere sau o lips a produsului accizabil. Prevederea alin. (3) nu se aplic i plata accizei nu se datoreaz dac pierderea sau lipsa intervine n perioada n care produsul accizabil se afl ntr-un regim suspensiv i sunt ndeplinite oricare dintre urmtoarele condiii: -produsul nu este disponibil pentru a fi folosit n Romnia datorit vrsrii, spargerii, incendierii, inundaiilor sau altor cazuri de for major, dar numai n situaia n care autoritii fiscale competente i se prezint dovezi satisfctoare cu privire la evenimentul respectiv, mpreun cu informaia privind cantitatea de produs care nu este disponibil pentru a fi folosit n Romnia;

-produsul nu este disponibil pentru a fi folosit n Romnia datorit evaporrii sau altor cauze care reprezint rezultatul natural al producerii, deinerii sau deplasrii produsului, dar numai n situaia n care cantitatea de produs care nu este disponibil pentru a fi folosit n Romnia nu depete limitele prevzute n norme. n cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibil la data la care produsul este utilizat n orice scop care nu este n conformitate cu scutirea. n cazul unui produs energetic, pentru care acciza nu a fost anterior exigibil, acciza devine exigibil la data la care produsul energetic este oferit spre vnzare ori la care este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru nclzire. n cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibil i care este depozitat ntr-un antrepozit fiscal pentru care se revoc ori se anuleaz autorizaia, acciza devine exigibil la data comunicrii revocrii sau anulrii autorizaiei pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum. Accizele se calculeaz n cota i rata de schimb n vigoare, la momentul n care acciza devine exigibil.

Eliberarea pentru consum

Eliberarea spre consum reprezinta : a) orice ieire, inclusiv ocazional, a produselor accizabile din regimul suspensiv; b) orice producie, inclusiv ocazional, de produse accizabile n afara regimului suspensiv; c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu excepia energiei electrice, gazului natural, crbunelui i cocsului -, dac produsele accizabile nu sunt plasate n regim suspensiv; d) utilizarea de produse accizabile n interiorul antrepozitului fiscal altfel dect ca materie prim; e) orice deinere n afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse n sistemul de accizare, n conformitate cu prezentul titlu; f) recepia, de ctre un operator nregistrat sau nenregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. Eliberare pentru consum se consider i deinerea n scopuri comerciale de ctre un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate n consum n alt stat membru sau au fost importate n alt stat membru i pentru care acciza nu a fost pltit n Romnia. Nu se consider eliberare pentru consum micarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal ctre: a) un alt antrepozit fiscal n Romnia sau n alt stat membru; b) un operator nregistrat n alt stat membru; c) un operator nenregistrat n alt stat membru; d) o ar din afara teritoriului comunitar. Nu se consider eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile ntr-un antrepozit fiscal, datorat unor cazuri fortuite sau de for major ori nendeplinirii condiiilor legale de comercializare, n condiiile stabilite prin ordin al ministrului finanelor publice. Importul reprezint orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu excepia: a) plasrii produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv n Romnia; b) distrugerii sub supravegherea autoritii vamale a produselor accizabile; c) plasrii produselor accizabile n zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, n condiiile prevzute de legislaia vamal n vigoare. d) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, n cazul n care produsul rmne n Romnia; e) utilizarea n scop personal n Romnia a unor produse accizabile plasate n regim vamal suspensiv;

f) apariia oricrui alt eveniment care genereaz obligaia plii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar. Este interzis producerea de produse accizabile n afara antrepozitului fiscal, deinerea unui produs accizabil n afara antrepozitului fiscal, dac acciza pentru acel produs nu a fost pltit.

Regimul de antrepozitare
Producia i/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost pltit, pot avea loc numai ntr-un antrepozit fiscal. Deinerea de produse accizabile n afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plii accizelor, atrage plata acestora. Fac excepie antrepozitele fiscale care livreaz produse energetice ctre avioane i nave sau furnizeaz produse accizabile din magazinele duty free, n condiiile prevzute n norme. Fac excepie micii productori de vinuri linitite care produc n medie mai puin de 200 hl de vin pe an. Antrepozitul fiscal poate fi folosit numai pentru pentru producerea si /sau depozitarea de produse accizabile, iar produsele accizabile supuse marcarii nu pot fi depozitate in antrepozite fiscale , cu exceptia bauturilor alcoolice supuse sistemului de marcare incepand cu 1 ian 2005. Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vanzari cu amanuntul a produselor accizabile , cu exceptia antrepozitelor fiscale care livreaza uleiuri minerale catre avioane si nave sau furnizeaza produse accizabile in magazine duty-free. Antrepozitele fiscale pentru uleiuri minerale pot livra in regim de scutire directa catre persoane fizice uleiuri minerale utilizate drept combustibil pentru incalzit in baza autorizatiei de utilizator final , precum si gaze petroliere lichefiate distribuite in buteli tip aragaz pentru consum casnic. Cererea de antrepozitare Un antrepozit fiscal poate funciona numai pe baza autorizaiei valabile emise de autoritatea fiscal competent. n vederea obinerii autorizaiei, pentru ca un loc s funcioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenioneaz s fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie s depun o cerere la autoritatea fiscal competent, n modul i sub forma prevzute n norme, insotita de urmatoarele documente: 1. certificat de atestare fiscal(se atesta ca nu are datorii la bugetul statului) 2. copia situatiilor financiare anuale din ultimi 2 ani; 3. confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de platitor de accize; 4. un certificat constatator eliberat de Oficiul Registului Comertului. Persoana care intenioneaz s fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde locul este amplasat. Persoana care i manifest n mod expres intenia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea fiscal competent o singur cerere. Autorizatia de antrepozit fiscal poate fi anulata de catre autoritatea fiscala competenta in urmatoarele situatii: - atunci cand i-au fost oferite informatii inexacte sau incomplete in legatura cu utilizarea antrepozitului fiscal; - daca antrepozitarul autorizat nu respecta oricare dintre obligatiile sale legale (daca aceasta s-a anulat timp de 5 ani nu mai poate avea alta); Autorizatiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati si nu sunt transferabile .Atunci cand are loc vanzarea locului sau a afacerii autorizatia nu va fi transferata in mod automat noului proprietar , noul posibil antrepozitar trebuind sa solicite autorizarea. Condiii de autorizare

Autoritatea fiscal competent elibereaz autorizaia de antrepozit fiscal pentru un loc numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a)locul urmeaz a fi folosit pentru producerea, mbutelierea, ambalarea, primirea, deinerea, depozitarea i/sau expedierea produselor accizabile. n cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitat trebuie s fie mai mare dect cantitatea prevzut n norme, difereniat n funcie de grupa de produse depozitate i de accizele poteniale aferente; b) locul este amplasat, construit i echipat astfel nct s se previn scoaterea produselo r accizabile din acest loc fr plata accizelor, conform prevederilor din norme; c) locul nu va fi folosit pentru vnzarea cu amnuntul a produselor accizabile; d) n cazul unei persoane fizice care urmeaz s-i desfoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta s nu fi fost condamnat n mod definitiv pentru infraciunea de abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare ori luare de mit n Romnia sau n oricare dintre statele strine n care aceasta a avut domiciliul/rezidena n ultimii 5 ani, s nu fi fost condamnat pentru o infraciune dintre cele reglementate de prezentul cod. e) n cazul unei persoane juridice care urmeaz s-i desfoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice s nu fi fost condamnai n mod definitiv pentru infraciunea de abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare ori luare de mit n Romnia sau n oricare dintre statele strine n care aceasta a avut domiciliul/rezidena n ultimii 5 ani, s nu fi fost condamnat pentru o infraciune dintre cele reglementate de prezentul cod. f) persoana care urmeaz s i desfoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie s dovedeasc c poate ndeplini cerinele prevzute la art. 183. Locurile aferente rezervei de stat i rezervei de mobilizare se asimileaz antrepozitelor fiscale de depozitare, potrivit prevederilor din norme. Autorizarea ca antrepozit fiscal Autoritatea fiscal competent va notifica n scris autorizarea ca antrepozit fiscal, n termen de 60 de zile de la data depunerii documentaiei complete de autorizare. Autorizaia va conine urmtoarele: a) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat; b) descrierea i amplasarea locului antrepozitului fiscal; c) tipul produselor accizabile i natura activitii; d) capacitatea maxim de depozitare, n cazul antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operaiuni de depozitare; e) nivelul garaniei; f) perioada de valabilitate a autorizaiei; g) orice alte informaii relevante pentru autorizare. n cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitare, capacitatea maxim de depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi determinat de comun acord cu autoritatea fiscal competent, n conformitate cu precizrile din norme. Odat determinat, aceasta nu va putea fi depit n condiiile autorizrii existente. Dac aceast capacitate de depozitare depete maximul stabilit n autorizaie, va fi necesar ca, n termen de 15 zile de la modificarea capacitii de depozitare iniiale, s se solicite o aprobare pentru circumstanele schimbate. Autorizaiile pot fi modificate de ctre autoritatea fiscal competent. nainte de a fi modificat autorizaia, autoritatea fiscal competent trebuie s-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificrii propuse i asupra motivelor acesteia. Antrepozitarul autorizat poate solicita autoritii fiscale competente modificarea autorizaiei, n condiiile prevzute n norme.

Autoritatea fiscal competent va lua msuri pentru ntocmirea unei baze de date electronice care s conin o list a persoanelor autorizate ca antrepozitari i operatori nregistrai, precum i o list a locurilor autorizate ca antrepozite fiscale. Persoanelor autorizate ca antrepozitari i operatori nregistrai, precum i locurilor autorizate ca antrepozite fiscale li se va atribui de ctre autoritatea fiscal competent un cod de accize, a crui configuraie se va face conform prevederilor din norme. Orice informaie comunicat, indiferent n ce fel, este de natur confidenial, este supus obligaiei secretului fiscal i beneficiaz de protecia aplicat informaiilor similare, conform legislaiei naionale a statului membru care o primete. Respingerea cererii de autorizare Respingerea cererii de autorizare va fi comunicat n scris, o dat cu motivele lurii acestei decizii. n cazul n care autoritatea fiscal competent a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta aceast decizie, conform prevederilor legislaiei n vigoare. Obligaiile antrepozitarului autorizat Orice antrepozitar autorizat are obligaia de a ndeplini urmtoarele cerine: a) s depun la autoritatea fiscal competent, dac se consider necesar, o garanie, n cazul produciei, transformrii i deinerii de produse accizabile, precum i o garanie obligatorie pentru circulaia acestor produse, n condiiile stabilite prin norme; b) s instaleze i s menin ncuietori, sigilii, instrumente de msur sau alte instrumente similare adecvate, necesare asigurrii securitii produselor accizabile amplasate n antrepozitul fiscal; c) s in evidene exacte i actualizate cu privire la materiile prime, lucrrile n derulare i produsele accizabile finite, produse sau primite n antrepozitele fiscale i expediate din antrepozitele fiscale, i s prezinte evidenele corespunztoare, la cererea autoritilor fiscale competente; d) s in un sistem corespunztor de eviden a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil i de securitate; e) s asigure accesul autoritilor fiscale competente n orice zon a antrepozitului fiscal, n orice moment n care antrepozitul fiscal este n exploatare i n orice moment n care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor; f) s prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritile fiscale competente, la cererea acestora; g) s asigure n mod gratuit un birou n incinta antrepozitului fiscal, la cererea autoritilor fiscale competente; h) s cerceteze i s raporteze ctre autoritile fiscale competente orice pierdere, lips sau neregularitate cu privire la produsele accizabile; i) s ntiineze autoritile fiscale competente cu privire la orice extindere sau modificare propus a structurii antrepozitului fiscal, precum i a modului de operare n acesta, care poate afecta cuantumul garaniei constituite potrivit prevederilor lit. a); j) s ntiineze autoritatea fiscal competent despre orice modificare adus datelor iniiale n baza crora a fost emis autorizaia de antrepozitar, n termen de 30 de zile de la data nregistrrii modificrii; Regimul de transfer al autorizaiei Autorizaiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizai numii i nu sunt transferabile. Atunci cnd are loc vnzarea locului, autorizaia nu va fi transferat n mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie s depun o cerere de autorizare. Anularea, revocarea i suspendarea autorizaiei

Autoritatea fiscal competent poate anula autorizaia pentru un antrepozit fiscal atunci cnd i-au fost oferite informaii inexacte sau incomplete n legtur cu autorizarea antrepozitului fiscal. Autoritatea fiscal competent poate revoca autorizaia pentru un antrepozit fiscal n urmtoarele situaii: a) n cazul unui antrepozitar autorizat, persoan fizic, dac: 1. persoana a decedat; 2. persoana a fost condamnat printr-o hotrre judectoreasc definitiv, n Romnia sau ntr-un stat strin, pentru infraciunea de abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit ori o infraciune dintre cele reglementate de prezentul cod. 3. activitatea desfurat este n situaie de faliment sau lichidare; b) n cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoan juridic, dac: 1. n legtur cu persoana juridic a fost deschis o procedur de faliment ori de lichidare; sau 2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotrre judectoreasc definitiv, n Romnia sau ntr-un stat strin, pentru infraciunea de abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit ori o infraciune dintre cele reglementate de prezentul cod. c) antrepozitarul autorizat nu respect oricare dintre cerinele prevzute la art. 183 sau la art. 195-198; d) cnd antrepozitarul ncheie un act de vnzare a locului; e) pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, cantitatea de produse accizabile depozitat n antrepozitul fiscal este mai mic dect cantitatea prevzut n norme, conform art. 180 alin. (1) lit. a). La propunerea organelor de control, autoritatea fiscal competent poate suspenda autorizaia pentru un antrepozit fiscal, astfel: a) pe o perioad de 1-6 luni, n cazul n care s-a constatat svrirea uneia dintre faptele contravenionale ce atrag suspendarea autorizaiei; b) pn la soluionarea definitiv a cauzei penale, n cazul n care a fost pus n micare aciunea penal pentru o infraciune dintre cele reglementate de prezentul cod. Decizia prin care autoritatea fiscal competent a hotrt suspendarea, revocarea sau anularea autorizaiei de antrepozit fiscal va fi comunicat i antrepozitarului deintor al autorizaiei. Antrepozitarul autorizat nemulumit poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislaiei n vigoare. n cazul n care antrepozitarul autorizat dorete s renune la autorizaia pentru un antrepozit fiscal, acesta are obligaia s notifice acest fapt la autoritatea fiscal competent cu cel puin 60 de zile nainte de data de la care renunarea la autorizaie i produce efecte. n cazul anulrii autorizaiei, cererea pentru o nou autorizaie poate fi depus numai dup o perioad de cel puin 5 ani de la data anulrii. n cazul revocrii autorizaiei, cererea pentru o nou autorizaie poate fi depus numai dup o perioad de cel puin 6 luni de la data revocrii. Antrepozitarii autorizai, crora le-a fost suspendat, revocat sau anulat autorizaia i care dein stocuri de produse accizabile la data suspendrii, revocrii ori anulrii, pot valorifica produsele nregistrate n stoc - materii prime, semifabricate, produse finite - numai cu acordul autoritii fiscale competente, n condiiile prevzute de norme. Deplasarea produselor accizabile aflate n regim suspensiv Antrepozitarii autorizai de ctre autoritile fiscale competente ale unui stat membru sunt recunoscui ca fiind autorizai att pentru circulaia naional, ct i pentru circulaia intracomunitar a produselor accizabile. Pe durata deplasrii unui produs accizabil, acciza se suspend dac sunt satisfcute urmtoarele cerine: a) deplasarea are loc ntre: 1. dou antrepozite fiscale;

2. un antrepozit fiscal i un operator nregistrat; 3. un antrepozit fiscal i un operator nenregistrat; b) produsul este nsoit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de nsoire, care satisface cerinele prevzute n norme; c) ambalajul n care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identific tipul i cantitatea produsului aflat n interior; d) containerul n care este deplasat produsul este sigilat corespunztor, conform prevederilor din norme; e) autoritatea fiscal competent a primit garania pentru plata accizelor aferente produsului. Documentul administrativ de nsoire Deplasarea produselor accizabile n regim suspensiv este permis numai atunci cnd este nsoit de documentul administrativ de nsoire. Modelul documentului administrativ de nsoire va fi prevzut n norme. n cazul deplasrii produselor accizabile n regim suspensiv, acest document se ntocmete n 5 exemplare, utilizate dup cum urmeaz: a) primul exemplar rmne la antrepozitul fiscal expeditor; b) exemplarele 2, 3 i 4 ale documentului nsoesc produsele accizabile pe parcursul micrii pn la antrepozitul fiscal primitor, operatorul nregistrat sau operatorul nenregistrat. La sosirea produselor la locul de destinaie, acestea trebuie s fie completate de ctre primitor i s fie certificate de ctre autoritatea fiscal competent n raza creia i desfoar activitatea primitorul, cu excepiile prevzute n norme. Dup certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de nsoire se pstreaz de ctre acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite i rmne la autoritatea fiscal competent a primitorului; c) exemplarul 5 se transmite de ctre expeditor, la momentul expedierii produselor, autoritii fiscale competente n raza creia acesta i desfoar activitatea. Primirea produselor accizabile aflate n regim suspensiv Pentru un produs n regim suspensiv care este deplasat, acciza continu s fie suspendat la primirea produsului, dac sunt satisfcute urmtoarele cerine: a) produsul accizabil este plasat n antrepozitul fiscal sau expediat ctre alt antrepozit fiscal b) antrepozitul fiscal primitor nscrie pe fiecare exemplar al documentului administrativ de nsoire tipul i cantitatea fiecrui produs accizabil primit, precum i orice discrepan ntre produs ul accizabil primit i produsul accizabil nscris n documentele administrative de nsoire, semnnd i nscriind data pe fiecare exemplar al documentului; c) antrepozitul fiscal primitor trebuie s obin de la autoritatea fiscal competent certificarea documentului administrativ de nsoire a produselor accizabile primite, cu excepiile prevzute n norme; d) n termen de 15 zile urmtoare lunii de primire a produselor de ctre antrepozitul fiscal primitor, acesta returneaz exemplarul 3 al documentului administrativ de nsoire antrepozitului fiscal expeditor. Regimul accizelor pe durata deplasrii n cazul oricrei abateri de la cerinele prevzute la art. 186-188, acciza se datoreaz de ctre persoana care a expediat produsul accizabil. Orice persoan care expediaz un produs accizabil aflat n regim suspensiv este exonerat de obligaia de plat a accizelor pentru acel produs, dac primete de la destinatarul produsului, respectiv antrepozitul fiscal, operatorul nregistrat sau operatorul nenregistrat, primitor, exemplarul 3 al documentului administrativ de nsoire, certificat n mod corespunztor. Descrcarea documentului administrativ de nsoire

Dac o persoan care a expediat un produs accizabil n regim suspensiv nu primete documen tul administrativ de nsoire certificat, n termen de 45 de zile de la data expedierii produsului, are obligaia ca n urmtoarele 5 zile s depun declaraia de accize la autoritatea fiscal competent i s plteasc accizele pentru produsul respectiv n termen de 7 zile de la data expirrii termenului de primire a acelui document. Deplasarea unui produs accizabil ntre un antrepozit fiscal i un birou vamal n cazul deplasrii unui produs accizabil ntre un antrepozit fiscal din Romnia i un birou vamal de ieire din teritoriul comunitar sau ntre un birou vamal de intrare n teritoriul comunitar i un antrepozit fiscal din Romnia, acciza se suspend dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de norme. Aceste condiii sunt n conformitate cu principiile prevzute la art. 186-190. n cazul deplasrii unui produs accizabil ntre un antrepozit fiscal din Romnia i un birou vamal de ieire din teritoriul comunitar, regimul suspensiv este descrcat prin dovada emis de biroul vamal de ieire din teritoriul comunitar, care confirm c produsele au prsit efectiv acest teritoriu. Acel birou vamal trebuie s trimit napoi expeditorului exemplarul certificat al documentului administrativ de nsoire care i este destinat, n termen de 15 zile de la data realizrii efective a exportului. Reprezentantul fiscal Pentru produsele supuse accizelor provenite dintr-un alt stat membru, antrepozitarul autorizat expeditor poate desemna un reprezentant fiscal. Reprezentantul fiscal trebuie s fie stabilit n Romnia i nregistrat la autoritatea fiscal competent. Reprezentantul fiscal trebuie ca n locul i n numele destinatarului, care nu are calitatea de antrepozitar autorizat, s respecte urmtoarele cerine: a) s garanteze plata accizelor, n condiiile stabilite de autoritile fiscale competente; b) s plteasc accizele la momentul recepionrii mrfurilor, conform procedurilor stabilite prin norme; c) s in contabilitatea livrrilor de produse; d) s indice autoritii fiscale competente locul n care sunt livrate mrfurile. Produse cu accize pltite, utilizate n scopuri comerciale n Romnia n cazul n care produsele supuse accizelor, care au fost eliberate deja n consum ntr-un stat membru, sunt deinute n scopuri comerciale n Romnia, acciza va fi perceput n Romnia. Sunt considerate scopuri comerciale toate scopurile, altele dect nevoile proprii ale persoanelor fizice. Acciza este datorat, dup caz, de ctre comerciantul din Romnia sau de persoana care primete produsele pentru utilizare n Romnia. Produsele prevzute la alin. (1) circul ntre statul membru n care au fost deja eliberate n consum i Romnia, nsoite de documentul de nsoire simplificat. Comerciantul sau persoana la care se face referire la alin. (3) trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: a) naintea expedierii produselor s dea o declaraie autoritilor fiscale competente n legtur cu locul unde urmeaz s fie primite acestea i s garanteze plata accizelor; b) s plteasc accizele, potrivit prevederilor art. 193; c) s se supun oricror controale care s permit autoritii fiscale competente confirmarea primirii efective a mrfurilor i plata corespunztoare a accizelor. n cazul produselor supuse accizelor, care au fost deja eliberate n consum n Romnia i care sunt livrate ntr-un alt stat membru, comerciantul care a efectuat livrarea poate beneficia de restituirea accizelor pltite n Romnia, conform art. 192. Documentul de nsoire simplificat

Documentul de nsoire simplificat se ntocmete de ctre expeditor n 3 exemplare i se utilizeaz dup cum urmeaz: a) primul exemplar rmne la expeditor; b) exemplarele 2 i 3 ale documentului de nsoire simplificat nsoesc produsele accizabile pe timpul transportului pn la primitor; c) exemplarul 2 rmne la primitorul produselor; d) exemplarul 3 trebuie s fie restituit expeditorului cu certificarea recepiei i cu menionarea tratamentului fiscal ulterior al mrfurilor n statul membru de destinaie, dac furnizorul solicit n mod expres acest lucru n cadrul unei cereri de restituire de accize. Restituirea accizelor pentru produsele cu accize pltite Un comerciant n timpul activitii sale poate s solicite restituirea accizelor aferente produselor accizabile care au fost eliberate n consum n Romnia, atunci cnd aceste produse sunt destinate consumului n alt stat membru, cu respectarea urmtoarelor condiii: a) nainte de expedierea produselor, comerciantul expeditor trebuie s fac o cerere de restituire la autoritatea fiscal competent i s fac dovada c acciza a fost pltit; b) livrarea produselor ctre statul membru de destinaie se face n conformitate cu prevederile art. 192; c) comerciantul expeditor trebuie s prezinte autoritii fiscale competente copia returnat a documentului prevzut la art. 192, certificat de ctre destinatar, care trebuie s fie nsoit de un document care s ateste c acciza a fost pltit n statul membru de destinaie. De asemenea, comerciantul expeditor va prezenta adresa biroului autoritii fiscale competente din statul membru de destinaie i data de acceptare a declaraiei destinatarului de ctre autoritatea fiscal competent a statului membru de destinaie, mpreun cu numrul de nregistrare a acestei declaraii. Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate i eliberate n consum n Romnia, se pot restitui accizele de ctre autoritatea fiscal competent, dac aceast autoritate a stabilit c marcajele respective au fost distruse n condiiile prevzute n norme. n cazurile prevzute la art. 1923, autoritatea fiscal competent va restitui acciza pltit doar atunci cnd accizele au fost pltite anterior n statul membru de destinaie, n conformitate cu procedura prevzut la art. 192 alin. (5). n cazurile menionate la art. 192 alin. (1), autoritatea fiscal competent, la cererea vnztorului, poate restitui acciza pltit atunci cnd vnztorul a urmat procedurile prevzute la art. 192 alin. (4).

Obligaiile pltitorilor de accize

Platitori de accize sunt: a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii; b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali persoane fizice produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare; c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale; d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice. Pentru alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator si sunt stabilite in sume fixe exprimate in ECU pe unitatea de masura. Plata accizelor la bugetul de stat

Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plat a accizelor este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care acciza devine exigibil. Prin excepie de la prevederile alin. (1), termenul de plat a accizelor este: a)n cazul operatorilor nregistrai - ziua lucrtoare imediat urmtoare celei n care au fost recepionate produsele accizabile; b) n cazul furnizorilor autorizai de energie electric sau de gaz natural - data de 25 a lunii urmtoare celei n care a avut loc facturarea ctre consumatorul final. n cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat ntr-un regim suspensiv, prin derogare de la alin. (1), momentul plii accizelor este momentul nregistrrii declaraiei vamale de import. Depunerea declaraiilor de accize Orice pltitor de accize prevzut la prezentul capitol are obligaia de a depune lunar la autoritatea fiscal competent o declaraie de accize, indiferent dac se datoreaz sau nu plata accizei pentru luna respectiv. Prin excepie de la prevederile alin. (1), operatorul nenregistrat are obligaia de a depune declaraia de accize pentru fiecare operaiune n parte. Declaraiile de accize se depun la autoritatea fiscal competent de ctre pltitorii de accize, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei la care se refer declaraia, cu excepia cazurilor prevzute la art. 1891 i la art. 192 alin. (9). n situaiile prevzute la art. 166 alin. (1) lit. b) i e), trebuie s se depun imediat o declaraie de accize la autoritatea fiscal competent i, prin derogare de la prevederile art. 193, acciza se pltete n ziua lucrtoare imediat urmtoare celei n care a fost depus declaraia. Evidene contabile Orice pltitor de accize are obligaia de a ine registre contabile precise, conform legislaiei n vigoare, care s conin suficiente informaii pentru ca autoritile fiscale s poat verifica respectarea prevederilor din prezentul titlu. Responsabilitile pltitorilor de accize Orice pltitor de accize poart rspunderea pentru calcularea corect i plata la termenul legal a accizelor ctre bugetul de stat i pentru depunerea la termenul legal a declaraiilor de accize la autoritatea fiscal competent, conform prevederilor prezentului titlu i celor ale legislaiei vamale n vigoare. Lunar, pn la data de 15 a fiecrei luni, pentru luna precedent, antrepozitarii autorizai pentru producie sunt obligai s depun la autoritatea fiscal competent o situaie, care s conin informaii cu privire la stocul de materii prime i produse finite la nceputul lunii, achiziiile de materii prime, cantitatea fabricat n cursul lunii, stocul de produse finite i materii prime la sfritul lunii de rapor tare i cantitatea de produse livrate, conform modelului prezentat n norme. Garanii Antrepozitarul autorizat - dup acceptarea condiiilor de autorizare a antrepozitului fiscal -, operatorul nregistrat, operatorul nenregistrat i reprezentantul fiscal au obligaia depunerii la autoritatea fiscal competent a unei garanii, conform prevederilor din norme, care s asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. Tipul, modul de calcul, valoarea i durata garaniei vor fi prevzute n norme. Valoarea garaniei va fi analizat periodic, pentru a reflecta orice schimbri n volumul afacerii sau n nivelul de accize datorat.

Regimul documentelor fiscale pierdute, distruse sau deteriorate Operatorii economici pltitori de accize, care au efectuat tranzacii cu produse supuse accizelor prin documente fiscale care ulterior au fost pierdute, distruse sau deteriorate, au obligaia ca, n termen de 30 de zile calendaristice din momentul nregistrrii pierderii, distrugerii sau deteriorrii, s reconstituie, pe baza evidenelor contabile, accizele aferente acestor tranzacii. n situaia nereconstituirii obligaiilor fiscale de ctre operatorul economic, autoritatea fiscal competent va stabili suma acestora prin estimare, nmulind numrul documentelor pierdute, distruse sau deteriorate cu media accizelor nscrise n facturile de livrare pe ultimele 6 luni de activitate, nainte de data constatrii pierderii, distrugerii sau deteriorrii documentelor fiscale. Declaraiile de accize Orice operator economic pltitor de accize are obligaia de a depune la autoritatea fiscal competent o declaraie de accize pentru fiecare lun, indiferent dac se datoreaz sau nu plata accizei pentru luna respectiv. Declaraiile de accize se depun la autoritatea fiscal competent, de ctre operatorii economici pltitori, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei la care se refer declaraia.

Scutiri la plata accizelor

Scutiri generale Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cnd sunt destinate pentru: a)livrarea n contextul relaiilor consulare sau diplomatice; b)organizaiile internaionale, recunoscute ca atare de ctre autoritile publice ale Romniei, i m embrii acestor organizaii, n limitele i n condiiile stabilite prin conveniile internaionale, care pun bazele acestor organizaii, ori prin acorduri ncheiate la nivel statal sau guvernamental; c)forele armate aparinnd oricrui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO), cu excepia Forelor Armate ale Romniei, precum i pentru personalul civil care le nsoete sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor acestora; d)consumul aflat sub incidena unui acord ncheiat cu ri nemembre sau organizaii internaionale, cu condiia ca un astfel de acord s fie permis ori autorizat cu privire la scutirea de tax pe valoarea adugat. Accizele nu se aplic pentru importul de produse accizabile aflate n bagajul cltorilor i al altor persoane fizice, cu domiciliul n Romnia sau n strintate, n limitele i n conformitate cu cerinele prevzute de norme. Scutiri pentru alcool etilic i alte produse alcoolice Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic i alte produse alcoolice prevzute la art. 162, atunci cnd sunt: a) complet denaturate, conform prescripiilor legale; b) denaturate i utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman; c) utilizate pentru producerea oetului cu codul NC 2209; d) utilizate pentru producerea de medicamente; e)utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparrii de alimente sau buturi nealcoolice ce au o concentraie ce nu depete 1,2% n volum; f) utilizate n scop medical n spitale i farmacii; g)utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fr crem, cu condiia ca n fiecare caz concentraia de alcool s nu depeasc 8,5 litri de alcool pur la 100

kg de produs ce intr n compoziia ciocolatei i 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intr n compoziia altor produse; Scutiri pentru produse energetice i energie electric Sunt scutite de la plata accizelor: a)produsele energetice livrate n vederea utilizrii drept combustibil pentru motor pentru aeronave, altele dect aviaia turistic n scop privat b)produsele energetice livrate n vederea utilizrii drept combustibil pentru motor pentru navigaia n apele comunitare i pentru navigaia pe cile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele dect pentru navigaia ambarcaiunilor private de agrement. De asemenea, este scutit de la plata accizelor i electricitatea produs la bordul ambarcaiunilor. c)produsele energetice i energia electric utilizate pentru producia de energie electric, precum i energia electric utilizat pentru meninerea capacitii de a produce energie electric; d)produsele energetice i energia electric utilizate pentru producia combinat de energie electric i energie termic; e)produsele energetice - gazul natural, crbunele i combustibilii solizi -, folosite de gospodrii i/sau de organizaii de caritate; f)combustibilii pentru motor utilizai n domeniul produciei, dezvoltrii, testrii i mentenanei aeronavelor i vapoarelor; g)combustibilii pentru motor utilizai pentru operaiunile de dragare n cursurile de ap navigabile i n porturi; h)produsele energetice injectate n furnale sau n alte agregate industriale n scop de reducere chimic, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal; i)produsele energetice care intr n Romnia dintr-o ar ter, coninute n rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizrii drept combustibil pentru acel autovehicul, precum i n containere speciale i destinate utilizrii pentru operarea, n timpul transportului, a sistemelor ce echipeaz acele containere; j)orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit n scop de ajutor umanitar; k)orice produs energetic achiziionat direct de la operatori economici productori, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru nclzirea spitalelor, sanatoriilor, azilurilor de btrni, orfelinatelor i altor instituii de asisten social, instituiilor de nvmnt i lcaurilor de cult; l)produsele energetice, dac astfel de produse sunt obinute din unul sau mai multe dintre urmtoarele produse: - produse cuprinse n codurile NC de la 1507 la 1518; - produse cuprinse n codurile NC 3824 90 55 i de la 3824 90 80 la 3824 90 99, pentru componentele lor produse din biomase; - produse cuprinse n codurile NC 2207 20 00 i 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetic; - produse obinute din biomase, inclusiv produse cuprinse n codurile NC 4401 i 4402; m)energia electric produs din surse regenerabile de energie; n)energia electric obinut de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile, instalaiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele staionare de energie electric n curent continuu, instalaiile energetice amplasate n marea teritorial care nu sunt racordate la reeaua electric i sursele electrice cu o putere activ instalat sub 250 KW; o)produsele cuprinse la codul NC 2705, utilizate pentru nclzire. Produsele energetice care conin unul sau mai multe dintre produsele enumerate la a lin. (1) lit. l) beneficiaz de un nivel redus al accizelor, potrivit prevederilor din norme. Prevederile alin. (1) i (3) vor nceta s se aplice n cazul n care legea comunitar va impune conformarea cu obligaiile de a plasa pe pia o proporie minim din produsele energetice la care se face referire la alin. (1) lit. l), dar nu mai devreme de intrarea n vigoare a prezentei legi.

TAXE VAMALE
La data de 4 iunie 2008 a fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene noul Cod Vamal Comunitar, denumit si Codul Vamal Modernizat, care intra in vigoare in termen de 20 de zile de la data publicarii, cu exceptia anumitor prevederi, care urmeaza a se aplica gradual, incepand cu data de 24 iunie 2009 si 01 ianuarie 2011. Codul Vamal, in totalitate, urmeaza a intra in vigoare cel mai tarziu la data de 24 iunie 2013. Astfel, Codul Vamal Modernizat urmareste simplificarea formalitatilor vamale, prin intocmirea unui singur tip de declaratie simplificata, intocmita pe cale electronica, aspura marfurilor introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al Comunitatii.

Obiectul si domeniul de aplicare

Codul vamal comunitar stabileste normele si procedurile generale ce se aplica marfurilor introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al Comunitatii, respectiv marfurilor comunitare. Marfurile comunitare sunt: marfurile produse in intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii, fara a contine marfuri importate din teritorii aflate in afara teritoriului vamal al Comunitatii; marfuri care, desi provin din teritorii aflate in afara teritoriului vamal al Comunitatii, sunt puse in libera circulatie; marfuri care intra pe teritoriul vamal al Comunitatii si provin fie din marfuri aflate in libera circulatie, fie din marfuri produse pe teritoriul vamal al Comunitatii cu marfuri puse in libera circulatie. In temeiul prevederilor unor conventii internationale, anumite norme pot fi aplicate si in afara teritoriul vamal comunitar. Prin masurile fixate, autoritatile vamale urmaresc protejarea intereselor financiare ale Comunitatii, si, pe cale de consecinta, ale statelor membre, precum si protejarea de comertul ilegal si inechitabil, protectie care se realizeaza prin intermediul autoritatilor vamale, precum si prin intermediul declaratiilor vamale care trebuie intocmite cu ocazia desfasurarii operatiunilor de comert. Declaratia sumara este documentul intocmit cu ocazia iesirii si intrarii marfurilor in si din afara Comunitatii, prin care o persoana informeaza autoritatile vamale cu privire la introducerea sau scoaterea acelor marfuri. Declaratia sumara poate fi intocmita atat anterior cat si odata cu desfasurarea operatiunii respective. Declaratia vamala reprezinta documentul prin care se indica forma si modalitatea sub care vor fi plasate marfurile sub un anumit regim vamal - punerea in libera circulatie, regimuri speciale sau export.

Teritoriul vamal

Teritoriul vamal este acel spatiu geografic in interiorul caruia este in vigoare un anumit regim vamal, o anumita legislatie vamala. In general, teritoriul vamal coincide cu teritoriul national al unei tari. Sunt, insa, si cazuri tot mai frecvente, in special in perioada postbelica, cand teritoriul vamal al unui stat este mai mare sau mai mic decat teritoriul national. In aceste cazuri, avem de-a face cu extinderea sau cu restrangerea teritoriului vamal. Extinderea teritoriului vamal (anexiunea sau includerea vamala) - se produce atunci cand doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o uniune vamala si, ca urmare, teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor participante la aceasta uniune. Tarile care participa la formarea uniunii vamale desfiinteaza, dintr-o data sau treptat, barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce, pentru toate produsele sau numai pentru o parte din produse, iar in relatiile cu tertii aplica o politica comerciala comuna si, in primul rand, un tarif vamal comun.

Tariful vamal comun

Taxele la import si la export se datoreaza pe baza Tarifului Vamal Comun. Tariful Vamal Comun cuprinde Nomenclatura Combinata a Marfurilor, precum si alte nomenclaturi bazate pe aceasta, taxele vamale aplicabile marfurilor cuprinse in Nomenclatura, masuri tarifare preferentiale, masuri autonome care prevad reducerea sau exonerarea de taxe vamale aferente anumitor marfuri, regimuri tarifare preferentiale. Clasificarea tarifara a marfurilor reprezita identificarea unei subpozitii sau a altei subdiviziuni a Nomenclaturii Combinate in care marfurile trebuie incadrate. Originea marfurilor se dobandeste astfel: marfurile obtinute in intregime intr-o singura tara sau intr-un singur teritoriu sunt originare din acea tara sau acel teritoriu; marfurile obtinute prin producerea in mai multe tari/teritorii sunt originare din tara/teritoriul in care au fost supuse ultimei transformari substantiale. Pentru determinarea valorii in vama a marfurilor, se ia in considerare pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri vandute pentru export pe teritoriul vamal al Comunitatii. In cazul in care nu se poate stabili valoarea de tranzactionare, se vor lua in considerare urmatoarele: valoarea de tranzactie a marfurilor identice vandute pentru export pe teritoriul vamal al Comunitatii, exportate in acelasi sau in aproximativ acelasi moment cu marfurile evaluate; valoarea de tranzactie a marfurilor similare vandute pentru export in teritoriul vamal al Comunitatii si exportate in acelasi sau in aproximativ acelasi moment cu marfurile evaluate; pretul unitar care corespunde vanzarilor pe teritoriul vamal al Comunitatii de marfuri importate, marfuri similare sau identice, totalizand cantitatea cea mai mare, catre persoane care nu are nu au legatura cu vanzatorii; valoarea calculata. Ca regula generala, in acest catalog sunt cuprinse si marfurile scutite de impunere vamala la importul (exportul) lor pe (de pe) teritoriul vamal al tarii respective. Legat de tarifele vamale trebuie luate in discutie doua probleme: 1. clasificarea marfurilor in tarifele vamale 2. formele pe care le imbraca acestea. 1. Clasificarea marfurilor in tarifele vamale

In timp, au existat mai multe clasificari ale marfurilor in tarifele vamale, pe criterii ca: - originea marfurilor (animala, vegetala sau minerala); - gradul de prelucrare (materii prime, semifabricate, produse finite). S-a incercat si o combinatie a acestor criterii si, drept urmare, in perioada postbelica, aceste incercari au fost finalizate in mai multe nomenclatoare speciale de clasificare a marfurilor. Prima clasificare s-a facut in 1950, de catre Biroul de Statistica al ONU. Acesta a elaborat o clasificare tip standard pentru comertul international (CTCI). Aceasta clasificare a suferit, in timp, mai multe modificari, din nevoi de ordin statistic, astfel incat sa permita ONU si altor organisme internationale sa poata urmari, la nivel international, evolutia comertului exterior al altor state. Aceasta clasificare se utilizeaza si astazi, iar statele raporteaza datele statistice care se refera la comertul lor exterior, din punct de vedere al: volumului valoric, structura de marfuri, orientarea geografica a importurilor si exporturilor lor, etc. La initiativa GATT, in 1950, la Bruxelles a avut loc Conventia privind clasificarea marfurilor in tarifele vamale. Conform acestei Conventii, a fost elaborat un nomenclator de baza unic, numit initial Nomenclatorul vamal de la Bruxelles (NVB) si, apoi, Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles (NCCVB). Acest sistem a fost introdus cu scopul de a usura negocierile tarifare in cadrul GATT. Acest nomenclator este utilizat de toate tarile care au fost parti la GATT (150). OMC a preluat acest nomenclator. Pana la aparitia OMC, insa, au existat si unele exceptii (SUA si Canada si-au pastrat nomenclatoarele proprii, care sunt foarte putin diferite). In timp, in general, au existat preocupari permanente privind adoptarea unui nomenclator unic, la care sa participe toate statele. In 1983, la Bruxelles, sub egida Consiliului de Cooperare Vamala, a fost adoptata o Conventie privind Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor. Caracteristicile generale ale acestui sistem sunt: are la baza cele doua nomenclatoare cel mai larg raspandite (CTCI si NCCVB); clasificarea marfurilor, in cadrul acestui sistem, se bazeaza pe criteriul combinat al originii si gradului de prelucrare a marfurilor; este flexibil (poate fi utilizat fie ca atare, fie luat ca baza, intr-o forma mai prescurtata sau mai detaliata de clasificare); prezinta cateva avantaje fata de celelalte sisteme: - usureaza derularea schimburilor comerciale internationale, prin faptul ca atenueaza divergentele privind incadrarea tarifara a produselor si, implicit, determina nivelul taxelor vamale aplicate; - faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice referitoare la modul in care se deruleaza comertul international; - raspunde simultan necesitatilor de codificare ale autoritatilor vamale, necesitatilor organelor de statistica, ale producatorilor si comerciantilor. 2. Tipurile de tarife vamale a) Tarifele vamale simple sunt cuprinse intr-un catalog care are o singura coloana de taxe vamale, pentru toate marfurile, indiferent de provenienta lor. De obicei, acestea sunt taxe conventionale. Acest tip de tarife sunt utilizate de tarile in curs de dezvoltare. b) Tarifele vamale compuse sunt acele cataloage ce au doua sau mai multe coloane de taxe vamale, fiecare aplicandu-se marfurilor care provin din anumite tari. Aceste tarife sunt cele mai larg raspandite pe plan international. In general, tarifele vamale, de toate tipurile, care implica impunerea vamala, sunt instrumente de politica comerciala admise de GATT, cu conditia sa nu fie prohibitive. Cu ajutorul lor se protejeaza piata interna si, pe baza lor, se pot negocia concesii tarifare si se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale cu anumite state.

Tipuri de taxe vamale

Taxele vamale specifice sunt percepute de catre stat pe unitati de masura fizica ale marfurilor importate sau exportate (m, m2, m3, l) si se stabilesc sub forma unei sume absolute, in moneda tarii respective (exemplu: 1000 um pentru 1 tona grau). Practicarea acestor taxe vamale este dificila pentru ca presupune un tarif vamal foarte detaliat, care trebuie sa fie permanent completat si revizuit, pentru ca, in timp, apar noi produse, care intra pe piata internationala. Din aceasta cauza, aceste taxe sunt mai putin utilizate pe plan international. Avantajele acestor taxe sunt: inlatura posibilitatea de a insela statul cu sau de drepturile vamale legale, pentru ca taxa vamala se raporteaza la unitatea fizica de masura, astfel incat volumul incasarilor la Bugetul Statului nu mai este influentat de diverse oscilatii de conjunctura ale preturilor, ci doar de cantitatea fizica importata. La aceste marfuri este usor de stabilit valoarea in vama a lor; datorita caracterului lor fix, aceste taxe determina o incarcare diferita a marfurilor importate, in conditiile in care pe piata produselor respective se produc oscilatii dese ale preturilor. In consecinta, folosirea acestor taxe are avantajul, fata de cele ad valorem, ca au un efect mai protectionist, efect care este mai mare atunci cand preturile la produsele importate scad, si invers. Avand in vedere atat avantajele, cat si dezavantajele acestor taxe vamale (specifice si ad valorem), in general, pe piata internationala si, in special, tarile dezvoltate au inceput sa utilizeze taxele vamale mixte. Taxele vamale mixte se percep atunci cand se considera ca taxele vamale ad valorem nu sunt destul de eficiente ca mijloace de protectie si, drept urmare, pe langa taxele ad valorem, se mai perccepe, temporar, si o taxa vamala specifica, in situatia in care preturile la produsele respective inregistreaza scaderi importante. Dupa modul de stabilire de catre stat sunt: a) taxe vamale autonome (generale); b) taxe vamale conventionale (contractuale); c) taxe vamale preferentiale (de favoare); d) taxe vamale de retorsiune (de raspuns la unele politici comerciale neloiale -; antidumping); a) Taxele vamale autonome sunt stabilite de fiecare stat, in mod independent, in functie de politica comerciala a acestuia, si nu pe baza unor conventii bilaterale sau multilaterale incheiate cu alte state. Aceste taxe se percep asupra marfurilor care provin din tari cu care un stat nu are incheiate conventii sau acorduri comerciale si nu se aplica in relatiile cu aceste state. De aici decurg doua trasaturi importante: au un caracter foarte ridicat, fiind, de cele mai multe ori, prohibitive; nu fac obiectul negocierilor, fiind o importanta frana in calea schimburilor comerciale dintre state. b) Taxele vamale conventionale se stabilesc prin intelegerea cu alte state, conform clauzelor convenite prin acordurile bilaterale sau multilaterale. In general, se percep asupra marfurilor care provin din tari care-si acorda reciproc Clauza natiunii celei mai favorizate. Drept urmare, au doua trasaturi definitorii: sunt, in general, mai reduse fata de cele autonome; fac obiectul negocierilor in cadrul GATT si, mai apoi, in cadru OMC - din 1995. c) Taxele vamale preferentiale sunt foarte reduse, uneori egale cu 0, si se aplica numai anumitor tarilor si unor marfuri importate din anumite tari si nu se extind asupra marfurilor care provin din toate tarile. Aceste taxe sunt, de fapt, o derogare de la Clauza natiunii celei mai favorizate si reflecta un regim de favoare.

Se mai numesc si aranjamente preferentiale si au proliferat, in mod deosebit, in perioada postbelica. Aceste taxe sunt nereciproce si nediscriminatorii, urmare a unor grupari economice regionale. d) Taxele vamale de retorsiune se aplica de catre un stat ca raspuns la politicile neloiale ale altor state, cum sunt: - politica de dumping; - politica de subventionare a exporturilor. Aceste taxe pot fi: taxe vamale antidumping; taxe vamale compensatorii. Acestea se aplica suplimentar, peste taxele vamale in vigoare si nu pot depasi un anumit nivel: taxele vamale antidumping nu pot depasi marja de dumping (care este egala cu diferenta dintre pretul international al produselor si pretul de dumping, care, in general, sunt mai mici, pentru a se intra pe o anumita piata); taxele compensatorii nu pot depasi nivelul subventiilor de export sau a primei directe de export. Scopul acestor taxe este anihilarea efectelor negative produse de cele doua politici comerciale neloiale. Aceste taxe nu se pot percepe decat in urma unei proceduri speciale, prin care sa se faca dovada practicarii unei politici comerciale neloiale si care a produs un prejudiciu. Doar existenta acestor dovezi poate determina aplicarea taxelor de raspuns.

Datorii vamale si garantii

Datoria vamala reprezinta obligatia unei persoane de a plati cuantumul taxelor la import si la export care se aplica unor marfuri specifice, conform legislatiei in vigoare. A. Momentul nasterii datoriei vamale: Datoria vamala la import ia nastere in momentul acceptarii declaratiei vamale prin plasarea marfurilor necomunitare supuse taxelor la import sub unul dintre regimurile vamale urmatoare: punere in libera circulatie; admitere temporara cu exonerare partiala de taxe la import. Datoria vamala la export ia nastere in momentul acceptarii declaratiei vamale prin plasarea marfurilor supuse unor taxe la export sub regimul de export sau de perfectionare pasiva. Atat datoria vamala la import, cat si datoria vamala la export iau nastere chiar si in cazul in care se refera la marfurile care fac obiect al unor masuri de restrictie sau de interdictie la export sau la import. In cazul in care datoria vamala trebuie platita de mai multi debitori, acestia raspund in mod solidar pentru achitarea integrala a acesteia. B. Calculul datoriei vamale: Taxele vamale, atat la import, cat si la export, se calculeaza pe baza normelor de calcul al taxelor care se aplica la momentul la care ia nastere datoria vamala. Cheltuielile suportate pe teritoriul vamal al comunitatii, in urma antrepozitarii sau a executarii unor manipulari uzuale nu sunt cuprinse in calculul taxelor datorate la import. In schimb, sunt luate in calcul valoarea in vama, natura si originea marfurilor necomunitare utilizate in operatiunile de antrepozitare sau a unor manipulari uzuale. Valoarea taxelor de import sau de export care trebuie platite se determina de autoritatile vamale competente de la locul unde a luat nastere datoria vamala. C. Locul unde ia nastere datoria vamala: Datoria vamala ia nastere, de regula, in unul dintre urmatoarele locuri: in locul in care a fost depusa declaratia vamala, notificarea de reexport sau declaratia suplimentara;

 in locul in care s-au produs faptele care sunt la originea datoriei vamale; in locul in care autoritatile vamale constata ca marfurile s-au aflat intr-o situatie generatoare a datoriei, in cazul in care nu se poate determina locul producerii faptelor generatoare ale datoriei vamale; in locul in care marfurile au fost plasate sub un anumit regim sau au fost introduse pe teritoriul vamal al Comunitatii sub acel regim. D. Garantii: In vederea asigurarii platii taxelor vamale, autoritatile vamale pot solicita debitorului sau persoanei care poate deveni debitor al obligatiei de plata a taxelor constituirea unei garantii. Valoarea garantiei este stabilita la un nivel egal cu valoarea exacta a taxelor de import sau de export datorate. In cazul in care aceasta valoare nu poate fi determinata, valoarea garantiei se constituie la cea mai ridicata valoare estimata de catre autoritatile vamale. La cererea persoanei care constituie garantia, autoritatile vamale pot accepta constituirea unei garantii globale pentru datorii vamale in legatura cu doua sau mai multe operatiuni, declaratii sau regimuri vamale. Constituirea unei garantii globale poate fi acceptata numai unei persoane stabilita pe teritoriul vamal al Comunitatii, cu antecedente satisfacatoare in ceea ce priveste respectarea regimurilor vamal si fiscal si care folosesc in mod regulat regimurile vamale in cauza sau sunt cunoscute de catre autoritatile vamale ca avand capacitatea de a-si indeplini obligatiile stabilite in raport de aceste regimuri. De asemenea, in cazul in care garantia furnizata nu asigura sau asigura necorespunzator in mod sigur si complet plata datoriilor vamale, autoritatile vamale solicita persoanei care a constituit garantia furnizarea unei garantii suplimentare sau inlocuirea garantiei initiale cu o noua garantie, la alegere. Forma sub care se constituie garantia, la alegerea persoanei care o constituie, poate fi: prin depozit de numerar in euro sau in moneda statului solicitant al garantiei sau un alt mijloc de plata echivalent acceptat de catre autoritatile vamale; prin angajamentul unui garant; printr-o alta forma de garantie ce asigura plata datoriei vamale. Garantia este eliberata dupa ce datoria vamala pentru care a fost constituita a incetat sau nu este susceptibila a lua nastere. E. Termenul de plata a datoriei vamale: Sumele corespunzatoare datoriei vamale trebuie achitate in termenul stabilit de catre autoritatile vamale, termen care nu poate fi mai mare de 10 zile de la data notificarii sumei catre debitor. Termenul poate fi prelungit de catre autoritatile vamale, la cererea debitorului, numai in cazul in care suma de plata rezulta dintr-un control vamal ulterior. F. Plata datoriei vamale: Plata taxelor de import sau de export se efectueaza inclusiv de catre un tert in locul debitorului, in numerar sau prin alte mijloace de plata care au un efect similar de descarcare de obligatie. Plata se poate face partial doar anterior expirarii termenului de plata. Debitorul poate beneficia de anumite facilitati la plata, cu conditia constituirii unei garantii, autoritatile vamale percepand, in acest caz, o dobanda la credit in plus fata de valoarea taxelor, la nivelul dobanzii aplicate de Banca Centrala Europeana. G. Penalitati de intarziere: In cazul in care debitorul nu plateste datoria vamala in termenul fixat de autoritatile vamale, acestea vor percepe penalitati de intarziere egale cu nivelul ratei dobanzii aplicate de Banca Centrala Europeana, majorata cu doua puncte procentuale dobanda de referinta. Penalitatile de intarziere nu se percep in cazul in care prin aplicarea acestora s-ar cauza debitorului grave dificultati de ordin economic sau social. H. Sstingerea datoriei vamale: Datoria vamala se stinge in una dintre urmatoarele modalitati: prin plata;

 prin remiterea taxelor la import sau la export; prin invalidarea declaratiei vamale care constata obligatia de plata; prin confiscarea, retinerea si confiscarea ulterioara, abandonarea in favoarea statului sau distrugerea sub supravegherea autoritatilor vamale a marfurilor pasibile de taxe de import sau de export; prin intervenirea unui caz fortuit sau de forta majora ori ca o consecinta a unor instructiuni ale autoritatii vamale, ce are ca urmare disparitia sau distrugerea totala a marfurilor. I. Prescrierea datorie vamale: Termenul general de prescriptie in ceea ce priveste obligatia de plata a datoriei vamale este de 3 ani de la data la care aceasta a luat nastere. Codul instituie si un termen de prescriptie special de 10 ani, in cazul in care datoria vamala a luat nastere ca rezultat al unui act care, la data la care a avut loc, putea face obiectul unei actiuni judiciare penale. Termenul de prescriptie se suspenda pe durata exercitarii unei cai de atac impotriva deciziilor autoritatilor vamale privind aplicarea legislatiei vamale. Termenul se suspenda, de asemnea, in perioada dintre data la care se solicita rambursarea sau remiterea taxelor de import sau de export si data la care se emite o decizie cu privire la aceasta solicitare.

Marfuri introduse pe teritoriul vamal al Comunitatii

Anterior introducerii marfurilor pe teritoriul vamal al Comunitatii, persoana care introduce marfurile trebuie sa depuna, la biroul vamal competent, prin utilizarea unui procedeu informatic de prelucrare a datelor, o declaratie sumara de intrare, prin care autoritatile vamale sunt informate cu privire la introducerea marfurilor in teritoriu. De la aceasta obligatie sunt exceptate mijloacele de transport temporar importate, precum si mijloacele de transport si marfurile care doar tranziteaza spatiul aerian sau apele teritoriale. Ulterior depunerii declaratiei sumare, aceasta poate fi rectificata, cu autorizarea prealabila a autoritatii vamale. Modificarea insa nu poate fi operata daca: persoana care a depus declaratia a fost notificata cu privire la intentia autoritatilor de a verifica marfurile; a fost constatata incorectitudinea datelor cuprinse in declaratie; a fost autorizata ridicarea marfurilor din locul in care acestea au fost prezentate. Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunitatii sunt supuse supravegherii vamale si pot face obectului controalelor vamale. Totodata, autoritatile vamale pot restrictiona sau interzice introducerea anumitor marfuri, de exemplu pentru motive de siguranta sau sanatate publica ori pentu ocrotirea mediului inconjurator. Supravegherea marfurilor comunitare inceteaza prin stabilirea statutului vamal. Supravegherea marfurilor necomunitare inceteaza la momentul schimbarii statutului vamal, la momentul reexportarii sau la momentul distrugerii. Transportul marfurilor se face pe traseul specificat de catre autoritatile vamale catre biroul vamal desemnat, catre orice alt loc desemnat sau catre o zona libera. Sunt exceptate de la aceasta obligatie mijloacele de transport sau marfurile aflate la bordul acestora care tranziteaza spatiul aerian sau apele teritoriale ale teritoriului vamal comunitar. Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunitatii trebuie prezentate in vama imediat dupa sosire. Acestea nu pot fi descarcate sau transbordate de pe mijloacele de transport pe care se afla decat cu permisiunea autoritatilor vamale. Marfurile necomunitare trebuie plasate intr-un regim vamal, la alegerea declarantului. Pana la plasarea marfurilor sub un regim vamal, acestea se considera a fi plasate in depozit temporar.

Statutul vamal
Codul Vamal instituie o prezumtie a statutului vamal de marfuri comunitare. Astfel, Marfurile care se afla pe teritoriul vamal al Comunitatii sunt prezumate a fi marfuri comunitare. Marfurile comunitare

destinate plasarii sub un regim vamal fac obiectul unei declaratii vamale corespunzatoare regimului respectiv, cu exceptia regimului de zona libera. Declaratia vamala se depune la birourile vamale declarate competente de catre fiecare stat membru in parte. In cazurile in care marfurile au fost prezentate la un alt birou vamal decat cel competent sa primeasca declaratia vamala, autoritatile vamale pot autoriza o persoana sa depuna declaratia vamala la biroul vamal competent. Acesta din urma este cel care, urmare a verificarii declaratiei, acorda liberul de vama. Declaratia de vama se face prin utilizarea unei tehnici de prelucrare electronica a datelor sau sub forma unei inregistrari in evidenta contabila a declarantului, daca aceasta inregistrare permite accesul autoritatii vamale la sistemul electronic al declarantului. O declaratie vamala trebuie sa cuprinda toate informatiile necesare stabilirii regimului vamal sub care sunt declarate marfurile, precum si documentele de insotire necesare pentru aplicarea dispozitiilor regimului vamal pentru care marfurile sunt declarate. Autoritatile vamale pot autoriza o persoana sa depuna, in locul declaratiei vamale, o declaratie simplificata, care nu contine toate informatiile oferite prin declaratia vamala. In acest caz, declarantul va furniza si o declaratie suplimentara cu informatii necesare pentru completarea declaratiei vamale. Dupa verificarea informatiilor cuprinse in declaratia vamala si dupa plata taxelor corespunzatoare, constandu-se indeplinite toate conditiile de plasare sub un anumit regim vamal, autoritatile vamale acorda liberul de vama, o singura data pentru toate marfurile care fac obiect al aceleasi declaratii vamale.

Regimuri speciale
Regimurile speciale sunt urmatoarele regimuri vamale aplicabile marfurilor: regimul de tranzit, intern si extern; regimul de atrepozitare, temporara, vamala si zone libere; regimul de destinatie speciala admitere temporara si destinatia finala; regimul de perfectionare, activa si pasiva. Regimul de tranzit extern permite circulatia marfurilor necomunitare pe teritoriul vamal comunitar fara sa se aplice taxe de import sau alte taxe, si nici masuri de politica comerciala. Regimul de tranzit intern permite circulatia marfurilor comunitare de la un punct la altul la teritoriului vamal al Comuinatii, cu traversarea unui teritoriu extern, fara modificarea statutului lor vamal. Regimul de antrepozitare este acel regim vamal care permite stocarea marfurilor necomunitare pe teritoriul vamal al Comunitatii fara aplicarea taxelor de import sau altor impuneri, precum si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, fara a fi limitata in timp. Cu privire la termen insa, in anumite conditii, autoritatile vamale pot fixa un termen in care regimul de atrepozitare sa fie incheiat. Regimul de depozitare temporara se aplica in cazul in care anumite marfuri necomunitare expres prevazute in Cod nu se afla cuprinse intr-o declaratie contrara privind un regim vamal.

Iesirea marfurilor de pe teritoriul vamal al Comunitatii

Pentru marfurile care parasesc teritoriul vamal al Comunitatii se completeaza o declaratie prealabila la iesire, care se depune la biroul vamal competent. Aceste marfuri sunt supuse supravegherii vamale si pot face obiectul controalelor vamale. Totodata, in cazul in care autoritatile vamale decid, marfurile trebuie sa urmeze ruta stabilita de acestea. Marfurile comunitare destinate sa paraseasca teritoriul vamal al Comunitatii sunt plasate sub regim de export. Marfurile necomunitare destinate sa paraseasca teritoriul vamal al Comunitatii sunt supuse unei notificari de reexport. Marfurile comunitare exportate temporar in afara teritoriului vamal al Comunitatii pot fi exonerate de taxe la export cu conditia reimportarii lor.

Operatiunea de cumparare/achizitie de bunuri ai caror furnizori sunt situati in statele membre UE este denumita achizitie intracomunitara. Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. Daca se achizitioneaza bunuri furnizate de o firma dintr-un stat comunitar se datoreaza T.V.A. deoarece operatiunea se incadreaza in sfera de aplicare a T.V.A. dar avantajul este ca nu se plateste efectiv suma aferenta la bugetul general consolidat. Baza de impozitare a T.V.A. pentru achizitia intracomunitara se converteste in lei la cursul de schimb valutar din data receptiei bunului achizitionat dovedit prin nota de intrare-receptie ca document justificativ. Trebuie retinut faptul ca baza de impozitare cuprinde si accizele platite sau datorate in alt stat membru decat Romania de beneficiar pentru bunurile achizitionate. Daca accizele sunt rambursate firmei care efectueaza achizitia intracomunitara, valoarea achizitiei intracomunitare efectuate in Romania se reduce corespunzator cu suma accizelor restituite. Suma T.V.A. calculata prin aplicarea cotei T.V.A. asupra bazei de impozitare se inregistreaza in contabilitate prin formula contabila 4426 = 4427, se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari, se preia in decontul de T.V.A. si se raporteaza trimestrial in declaratia recapitulativa trimestriala depusa pentru trimestrul in care s-a efectuat achizitia. De exemplu, daca achizitia s-a efectuat in luna februarie 2008, operatiunea se evidentiaza in declaratia recapitulativa aferenta trimestrului I 2008, cu termen de depunere cel mai tarziu pana in data de 25 aprilie 2008. Declaratia se depune la organul fiscal teritorial. Daca o firma in calitate de beneficiar al unei achizitii intracomunitare este persoana impozabila mixta, iar bunurile achizitionate sunt destinate realizarii atat de operatiuni cu drept de deducere, cat si realizarii de operatiuni fara drept de deducere, suma taxei deductibile se determina pe baza pro rata de la data efectuarii achizitiei bunurilor supuse taxarii inverse si se inscrie in randul de regularizari din decont, care nu mai este afectat de aplicarea pro rata din perioada curenta, Important de retinut este faptul ca, incepand cu data de 01.01.2007, furnizorul din statul membru nu este obligat sa emita facture, caz in care daca nu se primeste factura pana la data de 15 a lunii urmatoare, firma dvs. are obligatia sa emita o autofactura. Furnizorul este raspunzator individual si in solidar pentru plata taxei, in situatia in care persoana obligata la plata taxei pentru o achizitie intracomunitara de bunuri este beneficiarul, daca factura emisa de furnizor sau autofactura emisa de beneficiar: nu este emisa; cuprinde date incorecte/incomplete referitoare la: denumirea/numele, adresa, codul de inregistrare in scopuri de TVA al partilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate, elementele necesare calcularii bazei de impozitare. In situatia in care valoarea anuala pentru achizitiile intracomunitare de bunuri este mai mare de 300.000 RON, o alta obligatie declarativa care revine firmei dvs. este furnizarea lunara de date statistice INTRASTAT. Aceasta obligatie cade in sarcina tuturor operatorilor economici care indeplinesc simultan urmatoarele conditii: - sunt inregistrati ca platitori de T V A; - realizeaza comert de bunuri cu alte state membre ale Uniunii Europene; - cifra de afaceri realizata in ultimele 12 luni, separat pe fluxurile de introduceri si expedieri, depaseste un anumit prag statistic (in proiectul de lege 300.000 RON). Declaratia Intrastat se depune incepand cu luna in care au fost depasite pragurile valorice. Intrastat este numele dat sistemului de colectare a datelor statistice privind comertul cu bunuri intre tarile din Uniunea Europeana. Declaratia statistica se transmite lunar la INS, numai in format electronic, pentru urmatoarele tranzactii: - tranzactii comerciale cu bunuri care implica transfer de proprietate si sunt destinate utilizarii, consumului, investitiei sau revanzarii; - miscari de bunuri dintr-un stat membru U E in altul, fara transfer de proprietate (ex.transfer de stocuri, miscari de bunuri inainte si dupa procesare etc); - returnarea de bunuri; - miscari specifice de bunuri. In declaratia Intrastat nu se declara urmatoarele tranzactii: serviciile; tranzitul bunurilor; miscarile temporare; bunuri ce nu fac obiectul unei tranzactii comerciale; comertul cu acele parti ale statelor membre UE ce nu fac obiectul sistemului statistic Intrastat; comertul triunghiular, in situatia in

care bunurile nu intra pe teritoriul national al Romaniei din alte state membre UE sau nu sunt expediate catre alt stat membru UE din Romania. Operatiunea de cumparare de bunuri ai caror furnizori sunt situati in state terte, altele decat statele membre UE, este denumita import sau achizitie extracomunitara. Notiunea de achizitie extracomunitara poate fi utilizata pentru a delimita originea unui bun, dintr-un stat comunitar sau dintrun stat extracomunitar, in cadrul unei operatiuni a carei finalitate are acelasi scop: cumpararea/ achizitia/ aprovizionara unui bun. Operatiunea de import este in sfera de T.V.A., deci se supune impozitarii T.V.A. Baza de impozitare a T.V.A. pentru importul de bunuri este valoarea in vama a bunurilor la care se adauga taxele, impozitele si comisioanele datorate atat in afara cat si in interiorul Romaniei pana la momentul importului, cu exceptia T.V.A. Baza de impozitare cuprinde si cheltuielile accesorii care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania (comisioane, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare). Pentru conversia in lei a bazei de impozitare pentru importuri se utilizeaza cursul de schimb valutar inregistrat in penultima zi de miercuri a lunii in care se face importul. Identic cu achizitiile intracomunitare, T.V.A. datorata pentru importul de bunuri nu se plateste efectiv la bugetul general consolidat dar se inregistreaza in contabilitate prin formula 4426 = 4427, se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari si se preia in decontul de T.V.A., fara a se achita efectiv prin cont bancar. Importurile se evidentiaza in jurnalele pentru cumparari pe baza declaratiei vamale de import sau, dupa caz, a actului constatator emis de autoritatea vamala. Declaratia recapitulativa se prezinta ca o declaratie vamala avand insa mai putine date decat actuala declaratie vamala in detaliu. Totusi aceasta contine informatii despre perioada de referinta, incadrarea marfurilor, natura tranzactiei, conditii de livrare, mod de transport la frontiera, unitati de masura suplimentare, valoarea fiscala, valoare facturata, valoare statistica, etc. Codul Vamal "de exerciiu" este ns traducerea identic a celui european, cu excepia a dou capitole - cel privind regimul de sanciuni i cel privind organizarea instituional - care sunt diferite de la un stat european la altul. Noul Cod Vamal va aduce avantaje agenilor economici, aceleai de care se bucur i cei din spaiul european. Cei mai favorizai vor fi agenii economici autorizai, parteneri ai vmii, firme de ncredere, pentru care aceasta aplic proceduri de vmuire simplificat. Practic, nu-i controleaz, se merge pe ncredere. n momentul de fa sunt circa 900 de ageni economici care au deja ncheiate protocoale cu vama i care beneficiaz de vmuire simplificat. Agenii economici autorizai i pot plti obligaiile vamale nu la fiecare transport, ci periodic, dup un protocol stabilit cu autoritatea vamal. n plus, pot nregistra direct marfa n contabilitate, fr s mai trebuiasc s ncheie declaraii vamale.

Bibliografie: 1. Codul fiscal consolidat 2009 2. Codul vamal consolidat 2009