Comerţ internaţional
1.2. Problematica economică internaţională actuală
 Protecţionismul avansat în ţările industrializate
Teoria comerţului internaţional demonstrează că
liberul schimb ar fi optim pentru lumea întreagă, fiecare tară
specializându-se în producţia bunurilor în care este mai eficientă şi
câştigând prin schimb. În ciuda acestui fapt, majoritatea ţărilor impun
restricţii protectioniste, care nu sunt justificate din punct de vedere al
bunăstării naţionale dar sunt favorizate de anumite grupări de
interese sau industrie, care beneficiază de pe urma lor.
Există tendinţa de separare a lumii în 3 blocuri comerciale
regionale care practica liberul-schimb între ele/în interiorul lor şi
protecţionismul fată de terţi (rezulta ca suferă terţii – ţările slab
dezvoltate).
Asia SE (Japonia), UE, America de Nord (SUA) = Triada
 Şomajul structural ridicat în Europa (cca. 10%)
SUA – în ultimii 30 ani pană la 5%.
Japonia – în ultimii 30 ani până la 3%.
De ce asa de mare in UE ?
Beneficiile sociale/protectia sociala acordate pe lângă salarii
sunt prea generoase şi de asemenea ajutorul social.
Piaţa muncii este mai rigidă, are reglementari prea rigide,
care includ: salariul minim fixat şi Carta socială (drepturile
angajatilor europeni)  politica care stab. posibilităţile de a angaja şi
de a da afară, codul muncii prea strict. Costa foarte mult concedierea
– trebuie sa acorde bonusuri legate de posibila recalificare.
Danemarca, Luxemburg, Germania  salariu minim fixat cel
mai mare.
Şomajul din UE: practicile de muncă au fost inflexibile si când
au dorit să le facă mai flexibile si să elimine unele restricţii au aparut
greve ale sindicatelor pentru că în UE sindicatele sunt mult mai
puternice decât în SUA.
Comerţ internaţional 1 din 36
 Nesiguranţa locurilor de muncă datorată restructurării în SUA
În SUA, şomajul este/era mic. Deşi se creează multe locuri de
muncă se şi pierd foarte multe. De ce? În principal datorită
progresului tehnic (fabricile moderne lucrează cu puţin oameni,
automatizate) s-a făcut trecerea de la industrie la servicii şi se
importă bunuri din ţări cu forţă de muncă ieftină.
În plus, s-a mărit decalajul de salarii: salariul real a scăzut în
timp al muncitorilor necalificaţi faţă de cei calificaţi.
 Tranziţia la economia de piaţă a tarilor din Europa de Est
Fenomen unic in istorie. S-au înregistrat destule dificultăţi,
tarile au optat pentru strategii diferite (terapia-soc: Ce., Po, resp.
abordarea graduala: Hu, Ro) cu rezultate diferite şi deşi s-au
înregistrat unele progrese (tranzitia se considera incheiata, oficial,
odata ce ai intrat in UE), procesul nu este încă lipsit de pericole. Este
nevoie de:
- investiţii majore de capital
- transfer de tehnologie
- acces liberalizat al bunurilor pe pieţele
dezvoltate ale tarilor vestice (realizat odata cu
apropierea de UE).
 Problema protecţiei mediului
Majoritatea experienţelor practice aduc o opozitie intre
protecţia mediului si dezvoltarea economică sau liberul-schimb.
(problema pădurii amazoniene care este taiata pentru a exporta
lemn, sau pentru a amplasa agricultura, pentru a avea ce exporta
apoi). Legisl standard la nivel mondial, imposibila datorita nivelurilor
diferite de dezv. a tarilor; protectia = t.lung, dezv. = t.scurt.
 Cercul vicios al tarilor sarace
Indatorate, fac greu rost de bani pentru a rascumpara unele
datorii – facand altele … Multe dintre ele au guverne instabile, lupte
de clanuri, tensiuni politice si sociale, ceea ce ingreuneaza
dezvoltarea economica. (mai ales cele africane)