Echilibrul macroeconomic într-o economie deschisă

Condiţii de echilibru:
a) S + Tn + Imp = I + G +Exp
b) Cag = Y => C + I + G +Exp – Imp = Y

Secţiunea 2. Echilibrul macroeconomic cu preţuri variabile

Analiza poate fi aprofundată parcurgând capitolul 13 din manualul de “Economie” (2010) şi

capitolul 21 al manualului elaborat de Lipsey şi Chrystal (2002).
2.1. Cererea agregată
Cag = C + I + G + Expnet
Grafic:
IGP

IGPA A

IGPB B
Cag

YA YB Y

Figura 3. Cererea agregată

IGP = indicele general al preturilor sau deflatorul PIB

Y = producţie/ venit nacional sau PIB
IGP ↓ => cantitatea cerută la nivel naţional ↑
IGP ↑ => Y ↓
Modificarea preţurilor determină deplasarea pe aceeaşi curbă a cererii agregate şi nu
creşterea/scăderea cererii agregate.
a) Factorii care explică panta negativă a cererii agregate (Mankiw, 2010)
 IGP ↑ => puterea de cumparare ↓ => cantitatea cerută se reduce; are loc scăderea puterii
de cumparare a averii pe care o deţin indivizii.
 IGP ↓ => preţul bunurilor finale realizate intern ↑
 => cantitatea cerută la export ↓ => cantitatea agregata cerută ↓
 => Importurile devin mai ieftine (cantitatea importată ↑) => cantitatea
cerută din producţia internă ↓

2.1.1. Factorii care determină creşterea/reducerea cererii agregate

Analiza factorilor care exercită o influenţă asupra cererii agregate dintr-o economie poate fi
aprofundată pargurgând capitolul 20 al manualului lui Mankiw (2010).
 Creşterea Cag se reprezintă grafic prin deplasarea acesteia către dreapta
 Scăderea Cag se reprezintă grafic prin deplasarea acesteia către stânga
Grafic:
IGP

IGP0
Cag1
Cag0
Cag2

Y
Y2 Y0 Y1
Figura 4. Deplasarea cererii agregate

b.1.) Consumul
C ↑ => Cag ↑
d’(la creditele de consum) ↓ (politica monetară expansionistă)
t ↓ (politică fiscală expansionistă) C creşte
gradul de încredere în evoluţia economiei ↑

C ↓ => Cag ↓
d’(la creditele de consum) ↑ (politică monetară restrictivă)
t ↑ (politică fiscală restrictivă) C scade
gradul de încredere în evoluţia economiei ↓

b.2.) Investiţiile
I ↑ => Cag ↑

d’(la creditele de investiţii) ↓ (politică monetară expansionistă)

t ↓ (politică fiscală expansionistă) I cresc
gradul de încredere în evoluţia economiei ↑

I ↓ => Cag ↓

d’(la creditele de investiţii) ↑ (politică monetară restrictiva) I scad

t ↑ (politică fiscala restrictivă)
 gradul de încredere în evoluţia economiei ↓
b.3.) Cheltuielile guvernamentale
G↑ => Cag ↑
G ↓ => Cag ↓

b.4.) Expnet = Exp – Imp

Principalii factori care influenţează exportul

1. Cererea externă (Y* - veniturile externe) – relaţie directă
Y* ↑ => cererea pentru produsele obţinute în România ↑ => Exp ↑ => Expnet ↑ => Cag ↑
Y* ↓ => cererea pentru produsele obţinute în România ↓ => Exp ↓ => Expnet ↓ => Cag ↓

2. Cursul de schimb
Test de autoevaluare 6. Presupunem că se exportă un bun al carui preţ intern este de 100 lei.
Dacă are loc creşterea cursului de schimb de la 4 la 5 lei pentru 1 €, cum vor evolua exporturile
pentru acel bun?
Răspuns:
P =100 lei
Curs0 €/leu = 4
Curs1 €/leu = 5
Cursul ↑ => leul de depreciază în raport cu €
Curs 4 lei ptr 1 € => Pextern = 25€ (100lei:4lei)
Curs 5 lei ptr 1 € => Pextern = 20€ (100lei:5lei)
 Exporturile se ieftinesc în moneda străină => exporturile ↑
Leul de depreciază => Exp ↑ => Cag ↑
Leul se apreciază => Exp ↓ => Cag ↓

Principalii factori care influenţează importul

1. Veniturile interne
Dacă veniturile interne ↓ => Importurile ↓
Dacă veniturile interne ↑ => Importurile ↑

2. Cursul de schimb
Test de autoevaluare 7. Presupunem că se importă un bun al carui preţ extern este 25 €. Cursul
de schimb ↑ de la 4 la 5 lei pentru 1 €. Ce evoluţie vor înregistra importurile din acel bun?
Răspuns:
Pext = 25 €
Curs0 = 4 lei/€ Depreciere leu => importurile devin mai scumpe => Imp ↓
Curs1 = 5 lei/€

Leul se depreciază => Imp ↓ => Cag ↑

Leul se apreciaza => Imp ↑ => Cag ↓
 Concluzii privind influenţa cursului de schimb

Dacă leul se depreciază

 Exp ↑ Expnet ↑ => deficitul comercial ↓
 Imp ↓
Dacă leul se apreciază
 Exp ↓ Expnet ↓ => deficitul comercial ↑
 Imp ↑

2.2. Oferta agregată pe termen scurt. OagTS (Short Run Aggregate Supply)

Reprezintă cantitatea de bunuri pe care producătorii interni sunt dispuşi să o producă şi să o ofere
la un anumit nivel general al preţurilor.
TS(termenul scurt) -> situaţia în care K = constant (capacităţile de producţie ale firmelor rămân
nemodificate)
a) Forma OagTS

IGP

OagTS

IGP1 Zona III

IGP0
Zona I Zona II

Y0 Y1 Y
Figura 5. Oferta agregată pe termen scurt

Explicarea formei OagTS

Zona I: OagTS perfect elastică (partea orizontală), adică firmele interne pot mări producţia
până la Y0, chiar dacă preţurile nu cresc. Această situaţie poate avea loc atunci când firmele au
capacitate de producţie neutilizată.
Zona II: OagTS are pantă pozitivă, adică firmele îşi măresc cantitatea produsă deoarece există o
creştere a preţurilor.
Panta pozitivă a OagTS se explică prin:
SN: salariul nominal = suma de bani primită de salariat pentru munca depusă
SR: salariul real = puterea de cumparare a salariului nominal
 SN
SR =
P
P ↑ => SN nu creşte imediat (nu creşte în aceeaşi proporţie cu majorarea preţurilor) => SR ↓ =>
costul firmelor scade => profitul creşte => firmele îşi măresc producţia
Pr = VT – CT = (P - CTM)Q
P ↑ => CTM nu creşte imediat (nu creşte în aceeaşi proporţie cu majorarea preţurilor) => profitul
mediu creşte => Y ↑
Zona III: OagTS perfect inelastică (partea verticală): chiar dacă există o creştere a preţurilor,
firmele nu mai dispun de resurse pentru a-şi majora producţia.

2.2.1. Factorii care influenţează OagTS

Factorii care influenţează OagTS (în afara de IGP) determină:
 Creşterea OagTS prin deplasare către dreapta
 Scăderea OagTS prin deplasare către stânga
Grafic:
IGP
OagTS0
OagTS2
OagTS1

Cresterea OagTS
Scaderea OagTS

IGP0

Y2 Y0 Y 1 Y
Figura 6. Deplasarea ofertei agregate pe termen scurt

Analiza factorilor care influenţează oferta

a) Evoluţia preţurilor factorilor de producţie

Daca preţul unui factor de producţie ↑ (de exemplu majorarea preţului mondial al petrolului) =>
costul de producţie ↑ => cantitatea produsă de către firmele interne ↓ => O agTS se deplasează
către stânga
Daca preţul unui factor de producţie ↓ => costul de producţie ↓ => cantitatea produsă de catre
firmele interne ↑ => OagTS se deplasează catre dreapta

b) Raportul dintre salarii şi productivitate la nivel naţional

 cheltuieli salariale salarii ∙ L salarii
= = Q
Cheltuielile salariale medii = Q Q Q =¿WL =>
L
L

salarii
Cheltuieli salariale medii =
WL
Dacă salariile ↑ mai mult decât WL => costurile medii de producţie ↑ => OagTS ↓
Dacă salariile ↑ mai puţin decât WL => costurile medii de producţie ↓ => OagTS ↑

c) Condiţiile naturale din economie

Exemplu: în cazul unor condiţii nefavorabile în agricultură se înregistrează o scădere a OagTS.

d) Nivelul fiscalităţii suportate de către firmele interne

Dacă se reduce fiscalitatea, atunci costurile firmelor vor scădea, iar OagTS ↑
Daca taxele cresc, atunci costurile firmelor vor creşte, iar OagTS ↓
Secţiunea 3. Echilibrul macroeconomic pe termen scurt

Se realizează atunci când cererea agregată = oferta agregată pe termen scurt

Cag = OagTS
Grafic:
IGP
Ri = IGP – 100% (Ri)
OagTS

E0
IGP0 Cag

Y0 Y
Figura 7. Echilibrul macroeconomic pe termen scurt